Le Figaro: Parodia de proces a Ceauşeştilor, moştenirea unei ţări zgârcite cu amintirile – Nomenclatura comunistă “a confiscat revoluţia”
În urmă cu 20 de ani epoca Ceauşescu se încheia cu împuşcarea cuplului dictatorial în urma unei “parodii” de proces. Aceasta este moştenirea unei Românii postcomuniste zgârcită cu amintirile, scrie “Le Figaro”, în ediţia de astăzi
“Chiar dacă nu o mărturiseşte, Dan Voinea, ştie că pe 25 decembrie 1989, a devenit o marionetă a istoriei. Avea atunci 39 de ani şi era judecător de instrucţie. În ziua aceea de Crăciun, generalul Stănculescu, ministrul Apărării în abia formatul Front al Salvării Naţionale, care a preluat puterea după înlăturarea comuniştilor, i-a telefonat pentru a-i cere să participe la judecarea dosarului cuplului dictatorial, aflat în arest la Târgovişte”, scrie trimisul special al publicaţiei franceze, Arielle Thedrel.
“Dacă Ceauşecu nu era împuşcat în ‘89, acum era sigur senator”
“Eu mă aşteptasem la un proces în adevăratul sens al cuvântului, însă oameni sus puşi doreau capul Ceauşeştilor. Nimeni nu mi-a spus că vor fi împuşcaţi imediat după”, declară Dan Voinea.
În total, procesul în care s-a decis executarea cuplului dictatorial a durat o oră. “Ceauşeştii au refuzat să facă apel. Au fost conduşi în curtea cazematei. Trei soldaţi au executat pe loc sentinţa”, îşi aminteşte Voinea.
Fostul procuror militar declară că moartea tiranilor nu a servit la nimic. Nomenclatura comunistă “a confiscat revoluţia”. Adaptaţi la noile vremuri, foştii comunişti deţin şi astăzi puterea economică şi politică în România. “Dacă nu ar fi fost împuşcat în 1989, Ceauşescu ar fi fost astăzi senator”, adaugă cu ironie Voinea.
Dosare dispărute
Muzicologul Ladislau-Antoniu Csendes, care conduce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), afirmă că acest organism deţine, în prezent, aproximativ 90% din arhiva vechii Securităţi. Ţine însă să precizeze că acestă estimare este, de departe, una optimistă.
CNSAS a fost creat în 1999, însă a devenit funcţional, cu adevărat abia după preluarea puterii, în urma alegerilor din 2004 de către preşedintele Traian Băsescu.
Securitatea era un stat în stat. Pentru ea lucrau milioane de informatori, stabilise reguli absurde menite să convingă populaţia că fiecare mişcare era controlată şi supravegheată de ea. Puţinii disidenţi erau condamnaţi fie la exil, fie la domiciuliu forţat.
Istoricul Marius Oprea este absolut convins ca multe dintre dosare vechii Securităţi au dispărut. Istoricul refuză să creadă că o “maşinărie birocratică tentaculară, precum Securitatea, chiar mai paranoică decât sora ei est-germană, Stasi”, a lucrat mai puţin bine decât aceasta.
“Arhivele Stasi reprezentau 160 de kilometri liniari şi ştim că la momentul căderii zidului Berlinului, agenţii săi au distrus 20 de kilometri în două luni. Vă puteţi imagina ce s-a putut face aici în 10 ani”, a declarat Oprea, care conduce Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.
Mungiu a realizat “Amintiri din Epoca de Aur” deoarece “comunismul a ajuns o abstracţie în România”
Într-o ţară fără tradiţii democratice, Cristian Mungiu s-a înhămat la realizarea unui film, “Amintiri din Epoca de Aur”, deoarece “în România, comunismul a ajuns o ajuns o abstracţie”. “Nimeni nu se simte responsabil de ce s-a întâmplat în trecut: Toată lumea preferă să creadă că singurul vinovat este Ceauşescu, air el este oricum mort”, a justificat Mungiu realizarea lung-metrajului “Amintiri din Epoca de Aur”.
Iliescu, un ideolog marxist fără remuşcări
La 79 de ani, Ion Iliescu, fost şef de stat, vorbeşte ca un adevărat ideolog marxist fără remuşcări. În iunie 1990, Iliescu făcea apel la minerii din Valea Jiului pentru a-i “calma” pe studenţii care protestau în Piaţa Universităţii din Capitală. Aceste “mineriade” s-au încheiat cu 60 de morţi şi sute de răniţi. Un proces menit să determine rolul jucat de Iliescu în cadrul acestor evenimente, nu a făcut altceva decât să-l “albească” pe fostul şef de stat, continuă “Le Figaro”.
De asemenea şi fostul responsabil cu afacerile externe ale Securităţii, generalul Nicolae Pleşiţă, a fost îngropat cu toate onorurile în momentul în care a decedat la 80 de ani într-un spital bucureştean. Pleşită a făcut obiectul mai multor anchete judiciare pentru atentatul din 1981 care a vizat sediului din Berlin al postului de radio Europa Liberă.
Băsescu, a ocupat în comunism un post la care doar oamenii “siguri” aveau acces
Cotidianul francez scrie că postul ocupat de actualul şef de stat, Traian Băsescu, în timpul regimului comunist, de şef al Agenţiei româneşti pentru navigatie la Anvers, era un post la care aveau acces doar oamenii considerati «siguri» de regim.
O comisie condusă de istoricul Vladimir Tismăneanu i-a cerut preşedintelui Băsescu revizuirea în scădere a pensiilor ofiţerilor poliţiei politice din perioada comunistă. Cerea comisiei a rămas fără răspuns, ca şi cum şi pentru preşedintele Băsecu este mai bine că regimul comunist să rămână o “abstracţie” pentru români, încheie jurnalistul francez.
Le Figaro
Traian Basescu umilit in judetul Dambovita “are vocabular de tigan, da-l dracu” VIDEO
Ludovic Orban: Băsescu este votat de alcoolici, ţigani şi prostituate.
Electoratul candidatului PD-L pentru încă un mandat la Cotroceni, nimeni altul decât Traian Băsescu, este format din “alcoolici, ţigani şi probabil prostituate”. Cel puţin aşa crede Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte PNL.
“Eu aş rezuma aşa: cine votează cu Băsescu, alcoolici, ţiganii (…) prostituatele, probabil, deşi mă îndoiesc că prostituatele vor vota cu Băsescu, având în vedere cum arată (şeful statului, n.r.)”, a declarat Ludovic Orban.
Cine este Dumitru Burlan.
În anul 1965, când Nicolae Ceauşescu a fost ales în fruntea PCR; Dumitru Burlan lucra în cadrul Direcţiei a VII-a (Filaj şi Investigaţii) cu gradul de locotenent major. În anul 1989 avea gradul de locotenent colonel , ofiţer specialist I în cadrul Direcţiei a V-a a DSS. A lucrat 30 ani în cadrul Securităţii, dintre care 22 ani a activat în cadrul Direcţiei a V-a.
Dumitru Burlan a scris o carte de memorii cu titlul După 14 ani – Sosia lui Ceauşescu se destăinuie (Editura Ergorom, 2003), în care analizează activitatea sa desfăşurată în apropierea lui Nicolae Ceauşescu
————–
Domnule colonel, faceti dezvaluiri uneori incomode pentru cei vizati. Nu va temeti?
Adevarul supara de multe ori. Poate ca i-am necajit pe unii colegi sau pe fostii sefi, dar am dorit totdeauna sa prezint realitatea, asa cum am cunoscut-o. Revin si ii rog pe cei care considera ca nu spun adevarul sa ceara un drept la replica redactiei Lumea Magazin.
Pe la sfarsitul lunii octombrie 2001, am primit un telefon la ora 4 dimineata. Cel de la capatul firului nu s-a prezentat. “Mitica, ce faci, ma?” “Bine, multumesc.” “Securist nenorocit!…” Si au inceput sa curga injurii pe care hartia nu le suporta. Individul a revenit dupa doua saptamani, pe la ora 18.30. Iar: “securistule, nenorocitule!…” Eu nu ma dezic de profesia pe care am avut-o, fiindca nu am facut nici un lucru de care sa-mi fie rusine. I-am propus sa ne intalnim. A zis sa vin in fata Sectiei de Politie nr. 15, ca va fi intr-o Dacie alba, nr. 1-B-3313. M-am dus, l-am asteptat un sfert de ora, dupa care am plecat spre casa.
Recent, l-am reintalnit in Piata Dorobanti pe generalul Iulian Vlad. Iesea din magazinul “Nic”. L-am salutat si l-am intrebat din nou daca ma recunoaste. Mi-a spus ca, data fiind pozitia pe care o detinea inainte de 1989, nu avea cum sa-i stie pe toti ofiterii din aparat. I-am reamintit ca ne-am plimbat, cu doi ani in urma, vreo trei ore prin preajma locuintei sale. “Aaa!… Acum mi-aduc aminte de dumneata. Mai ales ca, in ultimul timp, multi colegi mi-au adus copii xerox dupa interviurile acordate revistei Lumea Magazin.” Mi-a zis ca nu-si aminteste ca eu sa-i fi dat vreun numar de telefon. “Cum de afirmi dumneata ca as fi vrut sa te trimit la moarte?”
“Asa a fost, domnule general! Daca nu ma orientam in acel moment si ascultam de ordinul dvs., acum eram mort!” “Draga, dumneata erai militar si trebuia sa executi ordinul primit.” “Este adevarat, dar in momentele acelea de confuzie si haos, create dupa fuga lui Nicolae Ceausescu, am considerat ca trebuie sa cantaresc bine ordinele pe care le primesc. Am argumentat ca nu stiu locul adapostului de care ati vorbit si i-am recomandat pe cei doi colegi care ar fi putut cunoaste asa ceva.”
“Dar dumneata cum ai indraznit sa-i trimiti pe cei doi la moarte?”
“Nici vorba ca eu sa-i trimit la moarte! Eram sigur ca si ei v-ar fi spus acelasi lucru: ca la resedinta lui Nicolae Ceausescu nu puteau fi teroristi bagati in adapost.”
Iulian Vlad facea joc dublu de la inceput?
Consider ca generalul Vlad devenise executant al unui ordin al generalului Neagoe, care, desi era arestat, mai putea inca sa dispuna asemenea “masuri”. Dupa conceptia generalului Vlad, in acele imprejurari, eu ar fi trebuit sa execut orice ordin, chiar daca ar fi trebuit sa trag in manifestanti. I-am reamintit ca acolo erau mai multi oameni, dintre care unii mai traiesc (Montanu, Lupoi) si pot confirma cele spuse de mine.
Generalul Vlad a fost condamnat, a facut puscarie si a fost eliberat pentru limita de varsta.
L-a elogiat pe Mihai Valeriu, “un mare revolutionar” care l-a sustinut la proces. Am ramas uluit.
“De cand il cunoasteti pe Mihai Valeriu, domnule general?”
“Din timpul evenimentelor din decembrie 1989.” I-am povestit exact ce am relatat pentru revista Lumea Magazin in ianuarie 2002.
Generalul a recunoscut ca eu aveam dreptate in ce-l priveste pe “marele revolutionar”.
Duplicitatea in evenimentele din 1989, lipsa de profesionalism in evaluarea situatiei operative din acele momente l-au caracterizat pe generalul Vlad atunci. “Generalii Vlad Iulian, Gian Bucurescu si altii nu au avut maturitatea politica si experienta muncii de securitate, fiind proveniti din serviciile de invatamant, apreciaza generalul Ionel Gal in lucrarea “Ratiune si represiune in Ministerul de Interne 1965-1989″. (…) Orice manifestare de nemultumire sau de protest fata de starile negative era inabusita cu brutalitate.
Tudor Postelnicu si echipa de generali, inclusiv generalul Vlad Iulian, nu au avut discernamantul politic necesar pentru a face diferenta dintre cei nemultumiti de mizeria sociala si elementele politice adverse sau ostile regimului politic. (…) Pozitia si coabitarea generalului Vlad Iulian, adjunct al sefului Securitatii Statului, deci mana dreapta a lui Tudor Postelnicu si apoi ministru secretar de stat, care a coordonat activitatea Securitatii peste doua decenii, raman o enigma, un mister. Era un ofiter cu o cultura formata, manierat in relatiile cu colegii si colaboratorii.
Principalele sale neajunsuri au fost insa frica, lipsa unei pozitii ferme fata de starile abuzive si masurile ilegale; constient de multe stari negative, nu a avut curajul sa actioneze, situandu-se in multe cazuri intr-o pozitie oscilanta si duplicitara.
Tovarasi, comanda la Atodiroaie!… Eu ma duc sa ma culc
Colonelul Paul Pasarin afirma pe unde poate ca a fost seful Serviciului de contrainformatii al lui Nicolae Ceausescu si ca ar fi copt o lovitura de stat.
Este adevarat?
Sa fim seriosi! Nu a existat in Directia a V-a un asemenea serviciu. La asigurarea securitatii presedintelui contribuia tot aparatul de securitate, pe toate liniile de munca, inclusiv contraspionaj, acesta fiind calificat drept sarcina prioritara si misiune fundamentala a Securitatii. In cativa ani de activitate in aceasta unitate nu poti sa ajungi la performanta afisata de colonelul Pasarin, care pretinde ca a cunoscut toate problemele care il vizau pe Nicolae Ceausescu.
Si totusi, cine a condus dispozitivul de reprimare a revolutiei din 22 decembrie 1989?
Am alta viziune asupra evenimentelor si pot oferi detalii inedite. Masurile de securitate se luau tot timpul, cu orice ocazie, de catre garda apropiata lui Nicolae Ceausescu, formata din escorta presedintelui, garda Comitetului Central, a Consiliului de Stat, a Palatului Victoria, deci oamenii din Directia a V-a; urmau salariatii sectiilor de militie de la Capitala, Circa 1, Circa 2; veneau apoi trupele de securitate, conduse de generalul Ghita; se adaugau trupele de la Ministerul Apararii Nationale, de la Scoala din Baneasa, garzile patriotice, cu uniforme sau in civil.
Pe 21 decembrie 1989, pe la orele 19.30, am iesit pe Onesti spre Sala Dalles sa vad ce se intampla. Eu aveam in grija casa lui Nicolae Ceausescu (“obiectivul”), sectorul de reprezentare si cladirea CC. I-am zis colegului Ilie Badea ca ies sa vad care-i situatia. Am intrat in restaurantul “Bulevard”. Ma-ntampina Cezar, seful restaurantului. “Sa va dau un whisky, tovarasu’ colonel!…” “Stii ca nu beau. Fa-mi un ceai cu multa lamaie si cu miere.” Eram racit. “Am vrut sa le dau soldatilor de-aci niste biscuiti Eugenia, le-am facut si-o oala de ceai. Stau, saracii, de-atata timp si nu le da nimeni nimic. Mi-a fost mila de ei. N-au vrut sa manance, ca tovarasul maior le-a interzis sa ia ceva de mancare sau de baut, ca sa nu-i otravim.”
Diversiunea “Securitatea contra Armatei” deja functiona?
Sigur. I-am zis sa-l cheme pe maior. A venit maiorul respectiv, m-am prezentat. “Le-ati ordonat soldatilor sa nu manance. Lasati-i sa bea macar un ceai, domnule. Nu-i vedeti cum arata?” La insistentele mele, a acceptat. Am plecat la sectorul de reprezentare. Pe la orele 22.00, am revenit la Directia a V-a. La 22.30, mi-am anuntat colegul ca ies din nou. La 23.10, in fata intrarii B de la CC, acolo unde erau niste brazi argintii (scosi dupa 1990), au inceput sa se stranga generalii Vasile Milea, Iulian Vlad, Gian Bucurescu si Neagoe, Tudor Postelnicu si Andruta Ceausescu, Parcalabescu de la garzi patriotice, generalul de la Militia Capitalei, Toma de la UTC si altii.
M-am bagat si eu in spatele generalului Neagoe. De ce i-a adunat in strada nu stiu.
Milea ia cuvantul. “Tovarasi, v-am convocat aici pe toti. Vedeti in ce situatie ne aflam. Pentru o coordonare a tuturor fortelor care participa in zona CC, Sala Palatului, Sala Dalles, este bine ca toate fortele sa se subordoneze unui singur comandant.
M-am gandit sa-l numim la comanda acestui dispozitiv pe maiorul Atodiroaie.” Cand am auzit de acest nume necunoscut (care acum e general), am zis ca totul e pierdut. Am plecat la birou si i-am spus maiorului Badea: “Ilie, s-a dus dracului sandramaua! Eu ma duc sa ma culc.”
Acelasi lucru l-a spus si Stefan Andrei: “In noaptea de 21 decembrie, eu m-am culcat”. Se tragea cu tunul.
Va mai prindea somnul in acele conditii?
Vorba vine. Totul era facut cu buna stiinta. A iesit maiorul Badea pe-afara. Eu m-am intins pe patul din birou. Dupa o jumatate de ora am vrut sa ies, dar usa era inchisa pe dinafara. Asa era la noi: nu aveai voie sa te izolezi cu cineva inauntru. Am sunat dupa Ilie peste tot. Au dat de el si a venit. “Am crezut ca va culcati…” “Ba, eu puteam sa dorm cu impuscaturile astea?” “Aveti dreptate, s-a dus dracului sandramaua…”
Armata a inceput sa traga dupa ce a intrat TIR-ul in militari la Intercontinental, diversiune despre care am mai vorbit. Pana dimineata s-a spalat sangele, s-a facut curat.
Pe 22 decembrie, la ora 16.00, eram la sectorul de reprezentare. Burciu de la gospodaria de partid a primit telefon sa duca la CC apa si sandviciuri pentru noua conducere. Eu i-am luat pe cei doi ospatari ai lui Ceausescu, pe Lie si pe Aurel, si m-am dus cu alimentele.
Mi se parea normal. Cand am ajuns la Cina, soferul Robescu a ramas acolo, eu cu Lie am luat lada cu apa, iar Aurel ducea sacosa cu sandviciurile. Ne-am dus prin multime spre intrarea principala a CC, iar Aurel s-a dus spre intrarea B, a intrat in sediul CC, a mers la etajul 1. Pe culoar s-a intalnit cu colonelul Lazarescu, cel care raspundea de amplificarea lui Ceausescu. “Ce-i cu tine aici, Aurele?” “Tovarasu’ colonel, tovarasu’ Burciu a primit un telefon sa ducem apa si sandviciurile pentru tovarasu’ Iliescu, ca asa s-a zis…” “Ba, du-te la Ciobanu sa-ti dea si tie legitimatie de revolutionar, ca sa nu se ia cineva de tine…” S-a dus la Ciobanu, dar nu mai avea legitimatii de revolutionar. “Vino peste o ora, ca-mi mai aduce.” Eu consideram ceva normal sa i se duca lui Ion Iliescu de mancare, ma obisnuisem cu ideea inlocuirii inca din 3 decembrie.
I-ati cunoscut pe comandantii trupelor USLA?
Da. I-am cunoscut pe colonelul Ardeleanu, pe locotenent-colonelul Trosca, pe Cernat. Cand venea Arafat in tara, ii placea sa stea la vila T16 (din strada Turgheniev). Din punct de vedere contrainformativ, eu ma ocupam si de acele vile. Tot personalul care-l deservea pe Arafat era in subordinea mea. Ardeleanu si Trosca ma intrebau intotdeauna daca sunt probleme.
Acolo s-a intalnit Arafat cu Carlos Sacalul?
Niciodata nu s-a intalnit Arafat cu Sacalul pe teritoriul Romaniei. Eu asa stiu.
Cum explicati sfarsitul tragic al lui Trosca?
Moartea lui Trosca se datoreaza generalului Nicolae Militaru. In vara lui 1990, m-am intalnit cu Militaru si m-am luat de dansul. Trosca a lucrat la Contrainformatii militare si el l-a depistat pe generalul Militaru ca agent KGB. El l-a dat pe linie moarta pe Militaru. Trosca era un foarte bun profesionist, loctiitor al colonelului Ardeleanu. Avea cultura si pregatire foarte bune. “Nu eu l-am omorat pe Trosca”, mi-a zis Militaru. “Cine l-a chemat la Ministerul Apararii Nationale sa va apere? Nu dvs.?” Blindatele cu care s-a dus Trosca la MApN erau niste cutii de tabla chioara, in care incapeau doar patru persoane. Sa chemi la minister aceste cutii pentru aparare, cand acolo erau tancuri si tunuri?! O singura ghiulea de tun l-a facut praf pe Trosca. Militaru i-a platit polita cu varf si indesat. Ofiterii din Directia a IV-a de contrainformatii militare, care au lucrat la dosarul lui Militaru zis “Corbul”, traiesc… Colonelul Enachescu facea parte din Directia a IV-a si raspundea de Directia a V-a. El cu maiorul Ciocan ne supravegheau pe noi, toata directia (650 de cadre).
Mihai Iacob a lucrat la Directia a V-a?
Este acelasi Iacob care a fugit la Londra pe timpul lui Pacepa?
Nu stiu… Nimeni nu intra in obiectiv (casa lui Ceausescu) fara avizul meu. Cu exceptia nomenclaturii.
Cine-i selecta pe ziaristii care mergeau cu Nicolae Ceausescu?
Directia a V-a. Va rog sa nu-i dati numele ofiterului care se ocupa de ziaristi. Inaintea lui se ocupa capitanul Cercel. Ziaristii trebuia sa aiba dosarele bune si sa fie buni meseriasi. Unii dintre ei erau imbracati asa de modest, ca ti-era mila de ei. Cam 70% lucreaza si azi in presa. Ii vad la televizor… Nici un ziarist nu primea grade, dar informatori aveam in presa.
Ati cunoscut un informator cu numele “Bombonel”, de care aminteste si Ticu Dumitrescu?
Nu. De “Frumosu” am auzit si de altii…
articol de Viorel Patrichi
Vladimir Bukovski: „A fost opera KGB”
Scenariul incitării armatei contra Securităţii a fost confirmat şi de colonelul Dumitru Burlan în cartea “Eu am fost sosia lui Nicolae Ceauşescu”. El însuşi a trecut printr-o experienţă care trebuia să-l trimită pe lumea cealaltă. În dimineaţa zilei de 23 decembrie s-a lansat zvonul că zeci de mii de securişti au fost îngropaţi de vii în gropi comune la cimitirul Ghencea. Peste ei s-a turnat ciment! Ulterior, Dumitru Burlan avea să-mi confirme că se pregătiseră gropi comune în cimitirul de la Străuleşti pentru ofiţerii de securitate. Arestarea lor i-a salvat de la moarte, chiar dacă unii au fost torturaţi, cum s-a întâmplat şi la Sibiu. Colonelul a demonstrat că unii şefi ai Securităţii au făcut parte din conjuraţie, alături de conducerea armatei şi de oamenii lui Ion Iliescu. Iar dacă pe ai noştri avem motive să nu-i credem, celebrul disident antisovietic Vladimir Bukovski a spus-o răspicat de mai multe ori: „A fost opera KGB. Da, aşa-zisa „Revoluţie de catifea” din 1989, din estul Europei, a fost o operaţiune sovietică, cu scopul de a-i înlocui pe durii regimurilor comuniste cu variaţiuni ceva mai liberale. Decizia a fost luată la Moscova, prin ianuarie 1989, iar KGB a primit sarcina s-o aplice. Generalul Viktor Grusko a fost însărcinat cu această operaţiune. În ciuda pregătirilor, până la urmă s-a pierdut controlul asupra evenimentelor din mai multe state implicate, iar rezultatele nu au fost exact ceea ce şi-a dorit Moscova”. Laszlo Tokes şi Ion Iliescu nu au fost nicodată de acord cu această perspectivă. Nici nu e de mirare. Generalul Aurel Rogojan, fostul şef de cabinet al lui Iulian Vlad, ştie multe despre derularea jocurilor de interese din România, unde a câştigat partida KGB contra CIA: „Presiunea externă incisivă, deci şi mai puţin acoperită, venea din «ţările surori» din vest şi din nord-vestul României, dar şi din… Iugoslavia. «Capsa de iniţiere» a exploziilor planificate, aproape concomitent, la Iaşi, la Cluj, Timişoara şi Bucureşti, avea capătul fitilului în Est. Măiestria serviciilor speciale scenariste şi regizoare a evenimentelor anunţate a fost impecabilă. Multă vreme, disidenţi şi opozanţi, consideraţi ca fiind manipulaţi din vest, am avut surpriza să se constate că erau tot de «sorginte estică» şi livraţi vestului, în ipostaza unor cârtiţe pe termen lung. Ei făceau în România treaba Estului cu banii Vestului”. Asemenea scenarii s-au concretizat nestingherit şi după 1990, inclusiv în aşa-zisa „privatizare” din ţara noastră. Probabil că generalul Mihai Caraman nu i-a putut număra pe toţi cei 25.000 de agenţi când au trecut prin strungă înapoi spre casă.
Traducere:
In afara catorva opozanti declarati ai regimului se mai aflau generali in uniforma de gala si membri de prima marime ai partidului comunist, iar in mijlocul tuturor Ion Iliescu, odata favorit al lui Ceausescu (Who was once Ceausescu’s crwon prince) dar ulterior cazut in dizgratie. Dupa 18 ani de marginalizare, a profitat de acea oportunitate.
Ion Iliescu:
“haosul extins din decembrie 1989 a fost agravat de relatari fabricate la sediul Televiziunii controlate de lideri ai FSN, potrivit carora apa potabila ar fi fost otravita, armata era epuizata si “teroristi” necunoscuti erau in solda contrarevolutiei.”
Ion Iliescu:
“Teroristii au existat in cadrul Securitatii, armatei si fortelor speciale”
______
Cu titlul “Creating a ‘Reson to Kill Ceausescu’ scrie DER SPIEGEL
‘Tensions were stirred up at the time to create reason to kill Ceausescu,” says former General Stanculescu, by whom? you’d have ask Iliescu“
“Es wurden damals Spannungen geschürt, um einen Grund zu haben, Ceausescu umzubringen“, sagt heute General a. D. Stanculescu. Von wem? “Das muss Iliescu beantworten.”
Traducere: “Tensiunile erau exacerbate la acea vreme pentru a crea un motiv de a-l ucide pe Ceausescu”, spune Stanculescu. Intrebat “de cine?” fostul general a raspuns: “Intrebati-l pe Iliescu”.
“Der Vorwurf, den Stanculescu 20 Jahre später unausgesprochen erhebt, führt zur Kernfrage der Revolution. Wenn die “Terroristen” von den Front-Führern erfunden oder gelenkt wurden, dann war der Schauprozess gegen Ceausescu nicht nötig und der Tod Hunderter Unschuldiger ein Verbrechen, für das sich die Umstürzler zu rechtfertigen hätten
Traducere:
Este o acuzatia implicita pe care Stanculescu o aduce 20 de ani mai tarziu problemei de substanta a revolutiei. Daca “teroristii” au fost inventati sau controlati de liderii FSN, procesul-farsa al lui Ceausescu nu a fost necesar iar moartea a sute de oameni nevinovati a fost o crima pentru care liderii loviturii ar trebui sa fie trasi la raspundere.
“Securitatea l-a tinut pe Ceausescu in ignoranta privind situatia reala din tara”, a afirmat fostul general Stanculescu. A amintit ce s-a intamplat in acele ore dramatice, cand a descoperit ca tocmai a fost promovat in functia de ministru al apararii pentru a-l inlocui pe Vasile Milea.
Cei care au condus tribunalul impotriva dictatorului au sustinut ca acest lucru era necesar pentru a se pune capat violentei si anarhiei din strada. Dar de ce majoritatea celor 1.104 morti din aceasta perioada zbuciumata au murit numai dupa ce Ceausescu a fugit din capitala? Cine a tras in cine si cine a dat ordinul?, se intreaba Der Spiegel.
A existat un grup de potentiali insurgenti, veterani de partid, militari si elemente din cadrul Securitatii, care se gandisera la rasturnarea lui Ceausescu de mai mult timp.
DER SPIEGEL se intreaba “Oare aceasta echipa de contemporani abili se nimerise sa fie “in gara” atunci cand a trecut “trenul revolutiei”, asa cum a spus vicleanul Brucan mai tarziu? Sau a fost un mic grup de conspiratori loial Moscovei de la care Brucan, asa cum a sustinut, a primit binecuvantarea Kremlinului de a-l rasturna pe Ceausescu in 1988?
In prezent, Iliescu nu ar mai mentiona “obiectivele nobile ale comunismului” pe care Ceausescu le-a tradat. Dupa 1989, Iliescu a avut doua mandate si jumatate neconsecutive de presedinte al Romaniei.
Ion Iliescu: “prin autoritatea morala pe care am dobandit-o in cei 18 ani de opozant fata de Ceausescu”.
La 20 de ani de la sfarsitul dictaturii in Romania, aceasta misiune este inca controversata, subliniaza revista germana. A fost oare executia lui Ceausescu cu adevarat un punct de rascruce in calea Romaniei spre libertate? Sau a fost pacatul originar al tinerei democratii, asa cum a afirmat cu manie disidentul in exil scriitorul Paul Goma, avand in vedere ca “Ceausescu a fost furat de la cei care au suferit sub regimul lui”, in urma condamnarii secrete si a impuscarii lui.
Nicolae Ceausescu and his wife Elena share a toast in 1973. The pair were executed after being toppled from power(rasturnati de la putere) and put on a show trial on Dec. 25, 1989. They were killed by a firing squad. DER SPIEGEL
Grigore Cartianu redactor sef Adevarul: “Recent a aparut pe agentie internationala , am printul la mine la redactie. Un reportaj facut de un ziarist american daca nu ma insel, si printre altele sta de vorba cu Stanculescu, si Stanculescu spune ceva acolo pe care nu l-am vazut in alta parte pina acum 20 de ani. Intrebat fiind; de ce a fost nevoie de atitea morti, si a spus, a fost nevoie de atitea morti pentru ca sa fie executati Ceausestii.
Reporter: cine este responsabil pentru acesti morti ca sa fie executati Ceausestii? Stanculescu; intrebati-l pe Ion Iliescu.
2:25 Ioan Talpes: chiar in ziua in care Ceausescu a fost omorat. La Departamentul de Stat a fost promovat un document care urma sa se citeasca la Vocea Americii. Deci o declaratie prin care departamentul comunica, isi comunica interesul vizavi de soarta familiei Ceausescu, va dati seama daca in dimineata aceea sar fi rostit aceasta declaratie din partea departamentului de stat.
Care ar fi fost situatia in Romania?
Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat, după o întâlnire cu delegaţiile FMI, CE şi BM, că aceste instituţii au anunţat că nu pot elibera tranşele de bani dacă până la jumătatea lui decembrie nu se rezolvă chestiuni precum adoptarea Legii pensiilor şi salarizării unice sau un buget cu deficit de 5,9%.
“Domniile lor ne-au făcut cunoscută poziţia pe care o au şi care e una foarte tranşantă: fie într-un timp foarte scurt, până spre jumătatea lunii decembrie se rezolvă câteva chestiuni pe care le-au convenit cu fostul Guvern şi anume un buget, un proiect de buget care să aibă deficit de 5,9 %, adoptarea Legii pensiilor, Legii responsabilităţii fiscale, Legii unice a salarizării în acest timp, fie revin în ianuarie după ce situaţia politică din România se presupune a se aşeza. Însă în aceste condiţii nici FMI – care acum ar putea elibera o tranşă – şi evident nici celelalte două instituţii nu vor da bani României”, a detaliat Antonescu concluziile întâlnirii.
Antonescu a declarat că a spus reprezentanţilor FMI că partidul său nu a încheiat acordul, că nici nu îl cunoaşte şi nici nu a împiedicat fostul guvern să îşi asume responsabilitatea acestuia.
Din punctul de vedere al lui Antonescu această misiunea ar trebui să constate că există un consens al clasei politice. Preşedintele PNL a anunţat că îşi doreşte încă o întâlnire cu reprezentanţii FMI în care liberalii să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce este de făcut pe viitor.
“E clar că punctele noastre de vedere diferă în mai multe privinţe, un exemplu este Legea pensiilor, dar şi unele aspecte din Legea salarizării. Nu noi suntem de vină că nu avem un guvern care să aibă calitatea de a veni cu un proiect de buget. Noi am construit încă de acum o lună o majoritate guvernamentală, care să poată veni cu un buget, care să poată discuta cu puteri depline cu FMI. Nu noi putem schimba situaţia că CCR a amânat luarea unei decizii în legătură cu mai multe pachete de legi. Am arătat căceea ce depinde de noi, suntem gata să facem cu condiţia de a nu renunţa la programul nostru care cuprinde o serie de reduceri de taxe”, a adăugat Crin Antonescu.
Pe 21 decembrie 1989 Ion Iliescu s-a dus intr-un loc, si solicitat celor doi ofiteri de securitate sa-l insoteasca la televiziune, vezi minutul 03:15. VIDEO
Marea Britanie a dat un semnal direct securitatii romane in data de 19 decembrie 1989 “este momentul ca securitatea romana sa treaca la actiune pentru a indeparta regimul lui Nicolae Ceausescu”
Iulian Vlad l-a contactat pe Milea si i-a cerut sa aterizeze avionul fortat , avionul cu care se intorcea Nicola Ceausescu din Iran la Mihail Kogălniceanu urmand sa fie gazduiti la unitatea Vasile Lupu, Milea a raspuns, nu, nu acum, este in pregatire.
Adevarul despre Ceausescu Moscova Malta Iulian Vlad
Ludovic Orban: “Pe Băsescu ar trebui să-l consulte nişte psihiatri, pentru ca el numai este normal”
Visul lui Băsescu s-a îndeplinit PSD+PDL=FSN
Dannii Minogue – Who Do You Love Now (Stringer)
Corneliu Vadim Tudor: Traian Basescu epoca de rusine nationala – sa numai trimeata emisari la mine.
Corneliu Vadim Tudor in studeu cu “EBa+Sida,Basescu,Elena Udrea”
Ludovic Orban: “Băsescu este un comunist şi un securist”
Emil Constantinescu il compara pe Traian Basescu cu Hugo Chavez.
Corneliu Vadim Tudor : Eba + Sida = Love Ce titlu minunat de film!
Vadim către Băsescu: Când îmi dădeai telefon să-mi ceri voturile PRM, nu mai erai umilit?
“De ce te-oi fi simţit umilit, maestre, de o înţelegere procedurală din Parlament, care nici măcar nu te priveşte? Precizez: era vorba de Vadim Tudor. Dar când îmi dădeai telefon, în calitate de primar al Capitalei, să ceri voturile consilierilor PRM pentru pasajul Basarab, atunci nu mai erai umilit? (…) Când cei 250.000 de votanţi ai mei te-au făcut dintr-un marinar pensionar ditamai şef al statului, n-ai mai fost umilit?”, a declarat Vadim.
13 Septembrie 2008 03:56
Goala pusca
Vezi aici
JOS TRAIAN BASESCU ! NE-AM SATURAT DE TINE ! LIBERTATE FARA SECURISTI FARA COMUNISTI NUMAI PENELISTI!
Nadia Comăneci, „eroina de la Montreal“, care în 1976 uluise toată Planeta, obţinând prima notă 10 din istoria gimnasticii.
Nadia Comaneci – Erou al Muncii Socialiste”, oferit de insusi Nicolae Ceausescu cea mai tanara romanca care a primit aceasta distinctie, 19 august 1976.
Puţin după Congresul al XIV-lea, la 27 noiembrie 1989, Nadia este ajutată să fugă din ţară. Alături de Ilie Năstase şi de Ion Ţiriac, Nadia era cel mai cunoscut sportiv român, fiind şi prima gimnastă din lume care a obţinut nota maximă.
Ungurii au organizat acţiunea de influenţare pornind de la informaţii primite de la Bela Karoly, fostul antrenor al Nadiei, rămas între timp în SUA. Doamnele primiseră, de la regimul comunist, o vilă în Cotroceni. În aceste condiţii, s-a căutat o formulă prin care să li se ofere mai mult. Aşa că serviciile au influenţat-o pe mama Nadiei promiţându-i bani şi posturi. Au venit cu o echipă, la sfârşitul lui noiembrie, şi au trecut frontiera cu gimnasta. Pe posturile TV americane, la 2 decembrie 1989, ecranul televizoarelor era împărţit în două.
Nadia era apropiată de Nicu Ceauşescu. Îl folosea pentru vize la maşini. Se ştia lucrul ăsta, iar o asemenea acţiune nu putea trece neobservată“.
Lovitura a fost devastatoare: prin Nadia, fugea din „Raiul comunist“ nu doar simbolul sportiv numărul 1 al ţării, ci şi prietena apropiată a fiului dictatorului! Semn că în România nu mai era de trăit. Aşadar, Ceauşescu trebuia să dispară!
INSOMAR: Mircea Geoană îl depăşeşte pentru prima oară pe Traian Băsescu în primul tur de scrutin
Mircea Geoană îl depăşeşte pentru prima dată într-un sondaj de opinie pe Traian Băsescu în primul tur de scrutin pentru alegerile prezindenţiale. Rezultatul apare într-un sondaj INSOMAR comandat de Realitatea TV. Potrivit aceluiaşi sondaj, Traian Băsescu ar fi învins în turul al doilea de scrutin de oricare dintre candidaţii Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Sorin Oprescu.
Faţă de ultimul sondaj INSOMAR, de la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Traian Băsescu a scăzut cu peste 4 procente – de la 33,4 la sută, la 29 la sută, Mircea Geoană a crescut cu un procent, iar Crin Antonescu, aflat pe poziţia a treia în sondajul INSOMAR, a ajuns de la 15 la 20 la sută. Aşadar, în primul tur de scrutin, Mircea Geoană ar obţine 30 la sută din voturi, iar Traian Băsescu ar fi pe locul 2 la diferenţă de un procent. Tot în primul tur, potrivit sondajului, Sorin Oprescu, Corneliu Vadim Tudor, George Becali şi Kelemen Hunor ar obţine fiecare sub 10 la sută.
Dacă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ar intra Mircea Geoană şi Traian Băsescu, primul ar aduna 54 la sută din voturile alegătorilor, iar actualul preşedinte ar obţine 46 la sută din sufragii.
Şi Crin Antonescu l-ar înfrânge în turul 2 pe Băsescu, la diferenţă de 6 procente. Băsescu ar pierde şi dacă ar intra în turul al doilea cu Sorin Oprescu.
Şi în privinţa intenţiei de vot la partide, clasamentul INSOMAR indică o răsturnare de situaţie: PSD+PC pe primul loc cu 33 la suta, PD-L – 32 de procente, PNL 20 la sută.
În privinţa propunerilor pentru funcţia de premier, 24 la sută dintre cei care au fost intervievaţi consideră foarte potrivită opţiunea Klaus Johannis, 26%, potrivită, în timp ce 20 la sută nu au auzit sau nu ştiu cine este acesta.
La întrebarea cât de bun vi se pare Lucian Croitoru pentru funcţia de prim-ministru, doar 9 la sută îl consideră foarte potrivit, 22%, potrivit, în timp ce 21% îl consideră nepotrivit şi 10% total nepotrivit.
Sondajul a fost făcut în perioada 15-18 octombrie pe un eşantion de 1200 de persoane cu vârste de 18 ani şi peste şi are o marjă de eroare de plus minus 3 la sută.
Cu cine veţi vota la alegerile prezidenţiale din toamnă?
Mircea Geoană (PSD+PC) 30%
Traian Băsescu (PDL) 29%
Crin Antonescu (PNL) 20%
Sorin Oprescu (independent) 7%
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 7%
Kelemen Hunor (UDMR) 4%
George Becali (PNG) 3%
Altul 1%
Cu cine aţi vota în turul 2 dintre următorii candidaţi?
Mircea Geoană 54%
Traian Băsescu 46%
Cu cine aţi vota în turul 2 dintre următorii candidaţi?
Crin Antonescu 53%
Traian Băsescu 47%
Cu cine aţi vota în turul 2 dintre următorii candidaţi?
Sorin Oprescu 52%
Traian Băsescu 48%
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri generale cu ce partid aţi vota?
PSD+PC 33%
PD-L 32%
PNL 20%
PRM 7%
UDMR 6%
PNG 2%
Alt partid 1%
Cât de potrivit vi se pare Klaus Johannis pentru funcţia de prim-ministru?
Foarte potrivit 24%
Potrivit 26%
Nepotrivit 12%
Total nepotrivit 8%
Nu am auzit de el / nu ştiu cine este 20%
NS/NR 9%
Cât de potrivit vi se pare Lucian Croitoru pentru funcţia de prim-ministru?
Foarte potrivit 9%
Potrivit 22%
Nepotrivit 21%
Total nepotrivit 10%
Nu am auzit de el / nu ştiu cine este 29%
NS/NR 10%
Silviu Brucan: “Gorbaciov a fost de acord cu tentativa noastră de înlăturare a lui Nicolae Ceauşescu”
Conspiraţia lui Iliescu
În jurul lui Iliescu s-a conturat cea mai controversată grupare. În timp ce Măgureanu îşi recunoaşte, în felul lui, calitatea de complotist la căderea lui Ceauşescu, Ion Iliescu neagă vehement ideea de complot. O acreditează numai pe cea a revoluţiei.
A recunoscut totuşi, pe 16 decembrie 1994 (pe când era preşedintele României), în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din decembrie 1989, că s-a întâlnit cu oameni grei, care erau cunoscuţi de Securitate ca fiind împotriva regimului.
„Am avut câteva întâlniri conspirative, cu participarea a patru-cinci persoane. După aceea am decis să ne vedem numai câte doi.
Au apărut şi multe elemente de lipsă de vigoare, mai ales generalul Militaru nu manifesta suficientă prudenţă. Ceea ce a şi făcut ca, la un moment dat, să fie reţinut, i s-a făcut o percheziţie.
A mai apărut printre noi un om, un fel de «pisică cu clopoţei», un om cu gură mare şi nerăbdător – Radu Nicolae. Am şi decis să întrerupem orice legătură cu el. Din păcate, cu generalul Ioniţă s-a petrecut un accident: în 1987 a făcut cancer şi a dispărut.
Personal, am ajuns la concluzia că nu este posibil să întreprindem nimic din acest punct de vedere. Mai ales după reţinerea şi anchetarea generalului Militaru. După aceea, şi Măgureanu a fost scos de la Institutul de Ştiinţe Politice de pe lângă „Ştefan Gheorghiu“, la începutul lui 1989, şi trimis la Muzeul Judeţean de la Focşani”, a declarat Iliescu în faţa Comisiei. Constituirea grupării a avut loc însă cu mult înainte de aceste acţiuni.
Un scenariu incredibil s-a petrecut în 1988. Actorul principal a fost Silviu Brucan. Cu toate că fostul demnitar era consemnat la domiciliu (după ce criticase regimul Ceauşescu în urma revoltei de la Braşov, din 1987), serviciile străine au reuşit să-i obţină vize pentru Occident şi pentru Moscova. „A fost scos la Viena, sub pretextul unei conferinţe, iar apoi a fost plimbt pe la Londra, Washington şi Moscova. Aici s-a văzut cu Gorbaciov. A fost adus special”, susţine istoricul Alex Mihai Stoenescu. În acel moment, Brucan şi ceilalţi din gruparea foştilor activişti de partid se gândeau la iniţieirea „Scrisorii celor şase”.
Sursa Adevarul ro
Cea care a fost poreclită de presă “blonda lui Iri” are 29 de ani şi o viaţă de telenovelă, de care nu se simte deloc stanjenită. Se mişcă languros, ca o adevărată profesionistă, imblanzind, parcă, bara de striptease. “Cu ce vrei să încep?”, întreabă Mariana, în timp ce-şi scoate, uşor, sutienul, demonstrând că, la zece ani de când făcea senzaţie prin cluburile de noapte din Bucureşti, nu şi-a pierdut deloc îndemânarea.
A renunţat la liceu şi a plecat la Bucureşti
Mariana Roşca a plecat din Iaşi la 18 ani, înainte să apuce să termine liceul. Conştientă de farmecele ei, a preferat să ia viaţa în piept şi a aterizat într-un club de noapte din Bucureşti, unde a fost angajată ca stripteuză. “Mă descurcam foarte bine ca dansatoare şi eram şi frumoasă. Mă cam invidiau colegele şi, de fiecare dată când aveau ocazia, încercau să-mi facă rău. Dar am învăţat să le ignor, pentru că am observat că asta le durea cel mai tare”, ne-a spus Mariana, care mărturiseşte că experienţa acelor ani a însemnat o lecţie dură de viaţă, care, însă, i-a prins foarte bine mai târziu.
După câteva luni, a fost remarcată de un impresar, care i-a propus un contract bun la Viena, tot ca dansatoare. A stat un an în Austria, după care s-a întors în România şi l-a întâlnit pe cel care avea să o ajute să iasă din acea lume. “L-am cunoscut pe Sabbah şi ne-am îndrăgostit nebuneşte unul de celălalt. Ne-am logodit, după care mi-a propus să merg cu el în Liban, ţara lui de origine. Am acceptat pe loc”, povesteşte Mariana.
Ajunsă la Beirut, românca nu a stat degeaba. S-a înscris la un liceu de acolo şi şi-a finalizat studiile. Apoi a pus pe picioare, împreună cu Sabbah, o mică afacere cu apartamente, care avea să se transforme în cea mai tare agenţie imobiliară din Liban. În cei opt ani pe care i-a petrecut în ţara arabă, Mariana nu a uitat de România. Ea a revenit în nenumărate rânduri în ţara noastră, dar nu singură, ci împreună cu oameni de afaceri sau cu prieteni pasionaţi de vânătoare. “Am început ca translatoare pentru câţiva oameni de afaceri, însă, în scurtă vreme, m-am îndrăgostit de vânătoare. Am fost la vânătoare de mistreţi, la goană, cum se spune în limbajul vânătorilor, şi, de câteva ori, la vânătoare de cerbi. Acum însă, vânez doar din plăcere, cu amicii mei, nu mai fac pe translatoarea”, ne-a spus frumoasa blondă.
Sabbah cu Mariana
Azi, Mariana e o adevărată regină. Ea se poate lăuda că are la picioare un imperiu imobiliar în Liban, pe care l-a ridicat de la zero, împreună cu iubitul ei. Mai mult, ea are şanse foarte mari să înceapă şi în România o carieră în televiziune, pentru că, în ultima vreme, a primit multe oferte tentante.
A venit din Liban să se ia în piept cu Simona-Sensual, la Bucureşti
Mariana Roşca a dorit, acum un an, să arate cât este de frumoasă. Ea a participat la concursul “Ia-te în piept cu Simona-Sensual” şi a reuşit să ocupe un onorabil loc III, impresionând juriul cu bustul său care măsoară 100 de centimetri. A fost premiată cu o excursie în Corfu.
Agenţia imobiliară i-a adus zeci de milioane
Piaţa imobiliară e în plin avânt în Liban, iar agenţia Marianei şi a lui Sabbah a fost desemnată, mai mulţi ani la rând, cea mai bună din statul arab, aducându-le celor doi o adevărată avere. Românca locuieşte, în prezent, într-un luxos apartament de 1,5 milioane de euro şi mai are imobile şi terenuri a căror valoare ajunge la câteva zeci de milioane. O avere cel puţin comparabilă cu cea a lui Irinel Columbeanu.
Mai interesată de Moni decât de Iri
Mariana a ajuns celebră după ce Libertatea a publicat în exclusivitate povestea flirtului dintre ea şi Irinel Columbeanu. Interesant e că Mariana a mărturisit, recent, că mai degrabă se simte atrasă de Monica Columbeanu, decât de soţul acesteia.
Sursa Libertatea ro
Mariana Rosca s-a nascut in 25 ianuarie 1980
