Lume, lume
De la mine pân’ la tine
Numai fluturi şi albine,
De la tine pân’ la mine,
Numai rău şi nici un bine.
De la mine pân’ la ea,
Numai lanţ şi numai za,
Unde-i ea şi unde-s eu,
Numai piese de muzeu.
De la noi până la lume,
Numai fiare fără nume,
De la lume pân’ acasă,
Numai vreme friguroasă.
De la mine pân’ la ei,
Numai lupte şi scântei,
Ei acolo, eu aici,
Şi-ntre noi e-un fel de bici.
De la voi la oarecine,
Numai guşteri şi ruine,
Din neanţ la dumneavoastră,
Numai gratii la fereastră.
De la noi până la noi,
Numai ei, din doi în doi,
Invers, de la noi la noi,
Numai stare de război.
De la toate pân’ la toate,
Numai tu, singurătate,
Numai tu şi eu şi plânsu-mi,
De la eu până la însumi.
7 noiembrie 1997
Aceasta poezie a fost adaugata pe January 27th, 2008 la ora 11:48 pm si a fost scrisa de Adrian Paunescu.
Pingback: In plin an scolar, liceele din judetul Braila raman fara clase de-a 11-a « Adevarul e dincolo de noi
@gyll,
are mai multe. Cine a scris-o este un geniu, diferenta, diferenta…
Cata diferenta intre poezie si cel care a scris-o!
Imi place tare mult aceasta poezie.