Mircea Toader (PDL), despre oamenii morţi în ger: “Au băut şi au adormit acolo”

Mircea Toader, liderul democrat-liberal din Camera Deputaţilor, a declarat la postul Realitatea TV că majoritatea românilor care au murit în ultimele zile din cauza gerului au păţit-o deoarece “au băut şi au adormit acolo”.

“Din 80 de oameni sau 64, câţi au murit, unul singur a murit în maşină, restul au băut şi au adormit acolo”, a declarat Toader la Realitatea TV, la emisiunea Deschide Lumea.

Declaraţia absolut aiuritoare a lui Mircea Toader a apărut în contextul criticilor pe care le-a primit guvernul pentru modul în care a acţionat pentru deszăpezirea drumurilor şi pentru salvarea oamenilor din judeţele sinistrate.

Sondaj CSCI: USL – 66%, PDL – 16%, alertă pentru UDMR şi PRM

Opoziţia reunită ar surclasa detaşat actuala putere, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic pentru Realitatea TV. UDMR şi PRM nu ar trece pragul electoral de 5%. 50% din cei care au răspuns sondajului, nu ştiu cum se numeşte alianţa formată de PSD şi PNL.

Uniunea Social Liberală ar câştiga detaşat alegerile parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare, arată datele unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic, în perioada 12-15 februarie 2011.

Potrivit cercetării USL ar obţine 66%, în timp ce PDL este creditat cu 16%, urmat de Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu cu 9%. Partidul România Mare şi UDMR se află sub pragul electoral de 5%, fiind creditate cu 3 procente.

Atunci când sunt întrebaţi cine ar trebui să fie candidatul Uniunii Social Liberale la preşedinţia României, majoritatea îl indică pe Crin Antonescu – 61%, urmat de preşedintele PSD, Victor Ponta, cu 31,4%. Pe locul trei se află Adrian Năstase, cu 3,9%, în timp ce fostul prezidenţial Mircea Geoană ar avea doar 1,9%, exact atât cât are şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu.

Lucrurile stau exact invers în ceea ce priveşte ordinea primilor doi când vine vorba de premierul USL. Ponta e primul, cu 59%, Antonescu al doilea, cu 18,2%.

Dacă duminica viitore ar avea loc alegeri parlamentare, şi ar avea de ales între următoarele două blocuri politice: USL versus PDL-UDMR-UNPR, pesediştii şi liberalii ar obţine 75% faţă de doar 25% ale actualei puteri.

Potrivit cercetării CSCI, jumătate din populaţie nu ştie cum se numeşte alianţa dintre PNL şi PSD, în timp ce 25% ştiu denumirea corectă. Totuşi, 86% din populaţie a auzit de formarea alianţei.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 901 persoane, prin metoda CATI şi are o marjă de eroare de ±3,2%.

Cercetarea CSCI apare în aceeaşi zi cu un studiu făcut de IMAS în urmă cu o lună. Potrivit acestuia din urmă, PSD ar fi votat de 30,9% din persoanele care declară că merg la vot, în timp ce PNL ar obţine voturile a 25,6% din aceeaşi categorie.

Ministrul Economiei o are consiliera pe Miss Romania 2002, Cleopatra Popescu

Noul Ministru al Economiei, Ion Ariton, poate fi invidiat de toti colegii din Cabinet. Ariton o are consiliera la cabinetul parlamentar din Sibiu pe una dintre cele mai frumoase femei din Romania. Cleopatra Popescu, in varsta de 29 de ani a fost Miss Romania in 2002.

Cleopatra Popescu (27 iunie 2005): “Visul meu este să-mi deschid un magazin de haine şi o agenţie de modele. Pentru că la asta ma pricep.”
Roberta Anastase începe să aibă concurenţă serioasă la capitolul “Miss România”. Nu va mai fi singura deţinătoare a acestui titlu din PDL.

Proaspătul ministru al economiei, Ion Ariton, are drept asistentă personală la cabinetul parlamentar de la Sibiu pe Miss România 2002

Ea e asistenta noului şef de la finanţe
Sibianca Cleopatra Popescu, Miss România 2002, cea mai “în vârstă” frumoasă a noastră (avea 23 de ani când ne-a reprezentat ţara la finala din Nigeria), este consilier juridic la o firmă de construcţii din Bistriţa.

Cleo a rezistat câţiva ani pe piaţa modei, însă în toamna anului trecut s-a hotărât să se apuce de meseria pe care o avea pe diploma de licenţă, după ce s-a şi măritat cu un ofiţer de infanterie. O carieră asemănătoare are şi Camelia Ilie, Miss România 1992. Creatoarea de modă Zina Dumitrescu şi-o aminteşte bine: “Era o fată înaltă, cred că avea 1,79, şi foarte frumoasă. Şi acum tot aşa e şi este o avocată de succes. Are o fetiţă superbă”.
Timişoreanca Dana Pintilie a reprezentat România la finala Miss World 1995, desfăşurată în Africa de Sud. Acum lucrează în Bucureşti, în domeniul resurselor umane, la o companie transnaţională care furnizează servicii de afaceri sau soluţii IT.


Ion Ariton vorbeşte ruseşte şi şi-a început cariera ca şef de tură la Centrala Turceni. Preşedintele PD-L Sibiu, senator şi şef al comisiei de buget finanţe, Ion Ariton, are adeziune la PSD, este fost handbalist şi a fost cercetat pentru o lipsă în gestiune de 10 miliarde de lei vechi, la sfârşitul anului 2002.

Traian Băsescu: În sfârşit, Îmi văd visul cu ochii – cel mai puternic guvern PD-L+PSD=FSN – VIDEO


22 decembrie 2008

În sfârşit, îmi văd visul cu ochii, adică un guvern transparent susţinut în Parlament, un guvern asumat de o majoritate parlamentara ceea ce corespunde percepteleor de bază ale democraţiei, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după ce miniştrii cabinetului Boc au depus jurământul. Actualul guvern este cel mai puternic pe care România l-a avut în perioada postdecembristă.

“Doresc să mulţumesc ambelor partide că au fost capabile să realizeze
compromisul în interes pulbic. Am convingerea că nu a fost un compromis uşor. A fost, totuşi, un compromis care nu compromite. A fost un comproimis făcut pentru a trece peste o etapă dificilă şi vreau să cred că acest guvern îşi va duce misiunea până în 2012 cu perioada de dificultate economică depăşită.

Preşedintele a ţinut să precizeze că România nu se află în criză financiară, sistemul bancar românesc neavând probleme.

Traian Băsescu: România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern – 09 Martie 2009 – Crin Antonescu guvernul care a incheiat acordul cu FMI, trebuie sa-si asume responsabilitatea – practic nu sunt bani de finantare pentru pensii si salarii

Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat, după o întâlnire cu delegaţiile FMI, CE şi BM, că aceste instituţii au anunţat că nu pot elibera tranşele de bani dacă până la jumătatea lui decembrie nu se rezolvă chestiuni precum adoptarea Legii pensiilor şi salarizării unice sau un buget cu deficit de 5,9%.

“Domniile lor ne-au făcut cunoscută poziţia pe care o au şi care e una foarte tranşantă: fie într-un timp foarte scurt, până spre jumătatea lunii decembrie se rezolvă câteva chestiuni pe care le-au convenit cu fostul Guvern şi anume un buget, un proiect de buget care să aibă deficit de 5,9 %, adoptarea Legii pensiilor, Legii responsabilităţii fiscale, Legii unice a salarizării în acest timp, fie revin în ianuarie după ce situaţia politică din România se presupune a se aşeza. Însă în aceste condiţii nici FMI – care acum ar putea elibera o tranşă – şi evident nici celelalte două instituţii nu vor da bani României”, a detaliat Antonescu concluziile întâlnirii.

Antonescu a declarat că a spus reprezentanţilor FMI că partidul său nu a încheiat acordul, că nici nu îl cunoaşte şi nici nu a împiedicat fostul guvern să îşi asume responsabilitatea acestuia.

Din punctul de vedere al lui Antonescu această misiunea ar trebui să constate că există un consens al clasei politice. Preşedintele PNL a anunţat că îşi doreşte încă o întâlnire cu reprezentanţii FMI în care liberalii să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce este de făcut pe viitor.

“E clar că punctele noastre de vedere diferă în mai multe privinţe, un exemplu este Legea pensiilor, dar şi unele aspecte din Legea salarizării. Nu noi suntem de vină că nu avem un guvern care să aibă calitatea de a veni cu un proiect de buget. Noi am construit încă de acum o lună o majoritate guvernamentală, care să poată veni cu un buget, care să poată discuta cu puteri depline cu FMI. Nu noi putem schimba situaţia că CCR a amânat luarea unei decizii în legătură cu mai multe pachete de legi. Am arătat căceea ce depinde de noi, suntem gata să facem cu condiţia de a nu renunţa la programul nostru care cuprinde o serie de reduceri de taxe”, a adăugat Crin Antonescu.

Ieşiri paranoice – Elena Udrea: „Dumneavoastră vreţi să mă arestaţi?!”


Se sesizeaza Parchetul? Ministerul Turismului poate fi acuzat de transmiterea de informatii false in cazul contractului Eurosport – citeste stirea-

Elena Ud



Marian Vanghelie  a anunţat că pe viitor, pe toate blogurile şi în presă se va scrie despre cei care au ascultat în Parlament.

Vanghelie: Înregistrările din Comisia Udrea au fost făcute de oameni din SPP, puşi de Băsescu.

“Cezar Preda nici nu ştie că a fost ascultat ilegal de SPP şi a fost urmărit la ordinul lui Băsescu pentru nişte chestii pe care nu vreau să le spun acum că sunt ruşinoase. Mai mult decât atât, cei care au ascultat în comisia de anchetă Udrea au fost oameni din SPP puşi de Băsescu şi ştiu asta pentru că deţin informaţii, informaţii care vor fi publicate pe toate blogurile în perioada următoare”, a anunţat Vanghelie.
A fost modificat pe sest contractul dintre Eurosport si Elena Udrea?
De ce nu se publica acest contract, avand in vedere ca au fost atribuiti 1,6 milioane de euro din banii publici? S-a modificat acest contract dupa declansarea scandalului de presa si infiintarea comisiei parlamentare de ancheta
20.000.000 de euro, pompaţi în PDL- citeste toata stirea

Elena UdreaU

StatDEDREPT

Apariţia din senin a documentului prin care Ministerul Finanţelor a insistat să clarifice miercuri că toate cheltuielile cu publicitatea de la Turism „au bază legală” are o explicaţie: intervenţia Elenei Udrea. Misterul a fost dezlegat miercuri seara la Antena 3, când ministrul turismului a admis, la „Ştirea Zilei”, că Finanţele au emis acest nou document la solicitarea sa. Actul vine „să clarifice” unul anterior, datat 14 august, în care Ministerul Finanţelor menţiona, printre altele: „Clasificaţia bugetară nu constituie temei legal pentru încasări şi chel tuieli”.
„Felul în care un instrument de presă (ziarul „Jurnalul Naţional” – n.r.) a interpretat acea frază ne-a făcut pe noi ca astăzi (miercuri – n.r.) să cerem clarificări de la Ministerul Finanţelor. Să spună foarte clar: nu formulaţi în termeni atât de tehnici, pentru că e posibil ca oameni care nu înţeleg să nu priceapă. Spuneţi clar: «e legal sau nu e legal cum am cheltuit noi banii»”, a povestit Udrea cum au apărut clarificările care îi dau dreptate.

Elena Udrea
Nicolae Bănicioiu: “Elena Udrea a beneficiat de rescadenţare la un împrumut de 3 milioane de euro în momentul în care a ajuns să îndeplinească o funcţie publică”
Comisia „Udrea” a avut ieri parte de o surpriză: Goran Bregovici ar fi cântat de Paşte în România, fie că plătea, fie că nu Ministerul Turismului (MT).

Directorul general al MediaPro Pictures (MPP), care a câştigat contractul de 330.000 de euro, “Lumină la malul mării”, a admis la audierea din parlament că firma sa intenţiona oricum să organizeze în aceeaşi perioadă acest spectacol, ideea Elenei Udrea de a-l plăti din bani publici venind ca o “coincidenţă fericită”.

“E o coincidenţă, evident. Sigur, ridică semne de întrebare, dar e o coincidenţă”, a susţinut Andrei Boncea, direc-torul general al MediaPro Pictures, care, tot coincidenţă, este şi administratorul firmei Eurofilm, stăpâna exclusivităţii cu Bregovici în România pentru perioada 19 martie-20 aprilie. Cum de s-a gândit MPP să obţină exclusivitatea pe artist dinainte ca Udrea să-şi anunţe dorinţa de a-l aduce şi ea la malul mării? “Noi voiam un eveniment cu Bregovici. L-am fi organizat oricum”, explică Boncea. În consecinţă, MPP a contactat firma Dakino, a lui Dan Chişu, cea care are exclusivitatea permanentă asupra lui Bregovici în România, “împrumutându-l” exact până pe 20 aprilie.

Chiar dacă dorea un eveniment propriu cu artistul, Boncea admite că firma sa nu începuse pe 27 martie demersuri de promovare sau sponsorizare pentru acesta. Pe 27 martie vine anunţul MT că vrea oferte pentru “Lumină la malul mării” până pe 1 aprilie. Paralel, pe 30 martie, MT contactează Eurofilm să-l ia pe Bregovici. Totul se parafează până pe 1 aprilie. “Pentru noi a fost o coincidenţă fericită că Ministerul Turismului şi-a dorit acest artist pe care noi îl aveam sub contract de exclusivitate în acea perioadă. Noi nu am câştigat nimic de pe urma acestui contract”, spune Boncea.

Competitori pentru Udrea, aliaţi în rest

Nu este însă singura “coincidenţă”. Documentele comisiei arată că, pentru tot restul evenimentului “Lumină la malul mării”, MT a declarat câştigătoare firma MPP în doar 30 de minute, deşi era depusă o contestaţie care obliga la suspendarea temporară a procedurii. Atribuirea s-a făcut oficial pe 3 aprilie, după scurgerea termenului de 48 de ore impus de lege. “Eurofilm este un afiliat al nostru, dar nu are nicio legătură una cu cealaltă. Puteam să şi pierdem această selecţie”, susţine însă Boncea.

Suspiciuni a stârnit şi cel de-al doilea competitor, Stage Expert. Acesta a depus o ofertă
fără un preţ total al evenimentului, descalificându-se din start. Mai mult, reprezentantul MPP îl indică pe Stage drept “un subcontractant cu care lucrăm de mai bine de zece ani pe diverse proiecte”. Directorul Stage, Raymond Manu, respinge însă ipoteza blatului firmei sale cu MPP, chiar dacă admite colaborarea în alte situaţii. „Pe anumite companii din grupul MediPro vindem echipamente, servicii. Dar cu MPP, nu prea”, spune acesta.

INCIDENT

O adresă de la Finanţe, „pierdută” chiar la registratură

După înregistrările pe ascuns, în comisia „Udrea” a urmat ieri episodul documentelor dispărute direct din Registratura Camerei Deputaţilor. Ministerul Finanţelor (MF) a trimis ieri, în jurul orei 10.30, printr-un curier, o completare la o adresă anterioară, interpretată în presă ca incriminatoare pentru Elena Udrea. Documentul a fost înregistrat, dar, cu toate acestea, funcţionara n-a avut nicio problemă să-l returneze după câteva minute curierului, fără a-l legitima măcar.

Dispariţia s-a constatat la o oră şi jumătate, când un consilier al liberalului Ludovic Orban a coborât să-l caute. Explicaţia funcţionarei: „Curierul l-a cerut pentru 10 minute, dar nu l-a mai adus înapoi”. Documentul a apărut ulterior, tot fără să-i ceară cineva vreo explicaţie curierului. „Dacă nu se întorcea, îl anulam. Sunam eu după aia, vedeam eu, e un număr acolo”, a încercat să se justifice funcţionara. Întrebată dacă e sigură că documentul nu a fost modificat, a fost gata să-i confirme autenticitatea: „Păi, uitaţi-vă aici, are şi antetul şi aceleaşi semnături”.

ELENA UDREA “LADY DRACULA DIN PLEŞCOI” – VIDEO

Elena Udrea Politista Nazista Porno
“Doamna Udrea se razboieste cu mine prin Biroul de presa. Este jenant si nu pot sa o iau decât ca pe o reactie copilareasca si ca pe o reactie a unui om care este încoltit si nu-si asuma raspunderea unui astfel de demers”, a declarat Ludovic  Orban, citat de Mediafax.
Ludovic Orban: “Eu am solicitat celor doi reprezentanti ai Ministerului Turismului sa spuna în ce baza legala au fost facute aceste cheltuieli de publicitate si ei nu au fost în stare sa indice nici un articol de lege”
Plângere penală împotriva Elenei Udrea
Asociaţia Tinerilor cu Atitudine Civică (ATAC) va depune, poimâine, o plângere penală împotriva ministrului turismului, Elena Udrea, pentru
instigare la fals şi uz de fals. “Acuzaţiile se referă la semnarea în fals a declaraţiilor de avere şi de interese, pe site-ul ministerului, ale doamnei Udrea, de către unul dintre consilierii săi”, a declarat preşedintele ATAC, Bogdan Diaconu.
Comisia „Udrea“ a adus joi noi informaţii: MT pregăteşte noi acţiuni de promovare; o mare parte a fondurilor ministerului urmează a fi cheltuite în toamna electorală; alocările de milioane de euro pentru publicitate au fost ascunse la „alte cheltuieli“. Cotidianul
Elena Udrea PionerElena Udrea a dosit banii de publicitate pentru a putea sări peste licitaţii. EvZ
O altă surpriză apărută ieri a fost confirmarea că din cele 56 de milioane de euro alocate de MT autorităţilor locale – reprezentând 80% din bugetul total al instituţiei – singura primărie care a primit banii este Piatra-Neamţ, condusă de PDL-istul Gheorghe Ştefan “Pinalti”. “A fost singurul care şi-a finalizat actele”, spune Munteanu.

Restul de 54 de miliarde sunt prevăzute să ajungă în primării în trimestrele 3 şi 4, perioadă care coincide cu campania pentru prezidenţiale. 59,5% dintre autorităţile locale în cauză sunt conduse de PDL.

Ludovic Orban:după începerea activităţii Comisiei au fost postate pe site contracte care nu figurau şi care au fost încheiate în mai, în 4 iunie – contractul cu Eventures, contractul cu firma de avocatură a fost publicat pe site“. “Dar culmea este că, în privinţa acestor contracte care au apărut ca prin minune după începerea activităţii Comisiei, nu este prezentat dosarul de achiziţie complet

Membrii comisiei Udrea au constatat că Ministerul Turismului a încălcat legea când a cheltuit bani pentru reclamă şi publicitate(..) citeste mai departe

Potrivit declaratiilor de avere din 5 ianuarie, la preluarea mandatului, si a celei din 10 iunie, ministrul turismului, Elena Udrea, are un credit contractat la BRD – Societe Generale. Creditul initial, potrivit primei declaratii, era de 3.287.000 de euro (cu scadenta in 2009), dar, ulterior, acesta a fost majorat, printr-o rescadentare, la 3.297.000 de euro (cu scadenta in 2010). Rescadentarea a fost aprobata dupa incheierea parteneriatului dintre banca si Ministerul Turismului pentru campania de promovare a României.

Elena Udrea M
Ministerul Turismului a plătit 50.000 de euro reclamă pe cracul drept şi şapca lui Mihai Marinescu. Înainte de semnarea contractului, maşina pilotului era branduită cu fostul slogan “Romania Simply surprising”
Conctractul este păstrat secret
Rezultatul contractului prin care Udrea a cumpărat publicitate pentru cursele de Formula 3 desfăşurate în Ungaria, Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Germania, Spania a fost transmis către SEAP de abia la data de 11 august, deşi a fost încheiat la data de 6 iunie. Şi în acest caz, Ministerul Turismului, cea mai transparentă instituţie a statului, a depăşit termenul legal de 48 de zile în care trebuia să trimită datele către http://www.e-licitatie.ro. Ca şi în cazul celorlalte şapte contracte trimise cu întârziere, Udrea riscă o amendă cuprinsă între 70.000 de lei şi 100.000 de lei. Penalizarea va fi aplicată doar după ce ancheta Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) va ajunge la final.

Contractul încheiat cu District SRL nu a fost publicat nici pe site-ul Ministerului Turismului.

ElenUdreaMAS

Audi nu are frâne, Porsche Cayenne e al meu, să-mi dea ministerul maşină ca lumea! Sursa: Mircea Reştea
La începutul anului, Elena Udrea se plângea că merge cu un Audi care nu are frâne. Ea a declarat atunci că, din cauza crizei economice, nu va cumpăra alte maşini pentru minister, ci va cere una de la SPP. În ambele planuri de achiziţii există repartizată suma de 186.741 de euro pentru cumpărarea de autoturisme.

Conform L 115/1999 art. 3, alin (2) ministrul este obligat sa prezinte Camerei Deputatilor si Senatului, precum si comisiilor parlamentare informatiile si documentele cerute. Neprezentarea documentelor sau tainuirea cu rea-credinta a unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 12 ani.
ElenaUdreaTHEONEPresa internă de astăzi scrie despre cheltuielile ministerului Turismului, prezenţa ziariştilor la şedinţele comisiei de anchetă în cazul Udrea sau nemulţumirile lui Ludovic Orban, preşedintele comisiei de anchetă în cazul Udrea. Printre alte subiecte, Gândul pune în oglindă cazurile Udrea şi Nemirschi, iar Elena Udrea ignoră Legea Achiziţiilor.
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a cheltuit 120.000 de euro pentru pixuri şi brichete. Jurnaliştii de la Cotidianul au intrat în posesia documentaţiei pe care Udrea ar fi trebuit să o trimită comisiei de anchetă condusă de Ludovic Orban.
Udrea: Aici sunt banii dumneavoastră! Ministrul Turismului a tăiat banii de perdele şi draperii, dar a lăsat 120.000 de euro pentru un camion de pixuri şi brichete. Comisia aşteaptă şi camionul de documente. Cotidianul a intrat în posesia celor două planuri anuale de achiziţii ale Ministerului Turismului (MT) pe anul 2009. Primul poartă nr. 57 şi e datat 13 martie 2009, iar cel de-al doilea, nr. 1044/10 iunie 2009. În doar trei luni, lista de cumpărături a MT a suferit modificări esenţiale: la unele cumpărături s-a renunţat; la altele a fost redus bugetul şi transferat către alte capitole; pe la jumătatea anului au apărut brusc capitole noi de cheltuieli, legate de publicitatea acţiunilor ministerului, ce nu au figurat la începutul anului.
ElenaUdreaPLESCOIComisia Udrea, cu ziarişti şi fără Udrea. Comisia parlamentară de anchetă în cazul ministrului Turismului Elena Udrea şi-a început şedinţa, în care urmează să-i audieze pe reprezentanţii mass-media care au semnalat nereguli la Ministerul Turismului. Primul dintre jurnaliştii audiaţi la comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea modului în care au fost cheltuiţi banii publici de către Ministerul Turismului a fost redactorul şef al Jurnalului Naţional Victor Ciutacu.Orban reclamă „micile răutăţi” ale Robertei. Liberalul Ludovic Orban a identificat „mici răutăţi” din partea PDL-istei Roberta Anastase, care vizează comisia de anchetă în cazul Elenei Udrea, scrie Evenimentul Zilei. Liderul PNL s-a declarat ieri indignat de faptul că membrilor comisiei nu li s-a mai pus la dispoziţie aceeaşi sală în care şi-au ţinut prima şedinţă, pe motiv că aceasta era „sala de primiri a oaspeţilor preşedintei Camerei Deputaţilor”, scrie Evenimentul Zilei. Elena Udrea OmagiuÎn meciul PD-L – PSD, „hai cu egalarea!“. Procurorii DNA efectuează cercetări în cazul ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi. Dosarul este în faza actelor premergătoare şi are în vedere un posibil abuz în serviciu, săvârşit de demnitar în cazul atribuirii prin încredinţare directă a unui contract firmei Ars Advertising. Practic, procurorii trebuie să stabilească dacă  contractul iniţial – semnat de fostul ministru, Attila Korodi – prevedea posibilitatea încheierii unor acte adiţionale, anunţă Gândul. Parlamentarii care investighează cazurile miniştrilor Udrea şi Nemirschi s-au reunit, ieri, în şedinţe de lucru, fără să înainteze însă cu anchetele. În ceea ce o priveşte pe Elena Udrea, comisia a decis să-l sesizeze pe premierul Emil Boc în legătură cu faptul că preşedintele ANRMAP, autoritate aflată în subordinea Guvernului, a refuzat să-i pună la dispoziţie dosarul privind achiziţiile publice făcute de Ministerul Turismului.

ElenaUdrea1Udrea ignoră Legea achiziţiilor, comisia o urechează,
titrează România Liberă. Anunţurile de atribuire a contractelor pentru care Elena Udrea este acum cercetată de Parlament au fost publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice cu mare întârziere, Parlamentarii par să nu fie trataţi altfel: comisia se plânge că nu a primit toate actele solicitate. Până când comisia parlamentară de anchetă va stabili oportunitatea contractelor de publicitate prin negociere directă oferite de Ministerul Turismului, instituţia condusă de Elena Udrea pare să fi încălcat legea privind achiziţiile publice.
MT a făcut cumpărături prin “achiziţie directă”, adică perdele şi draperii de 15.000 de euro, o metodă nerecomandată de UE, care sugerează licitaţiile publice. Totuşi, se pare că ministerul nu a cumpărat până la urmă perdele de atâţia bani, întrucât în dreptul achiziţiei apare o tăietură, lângă care a semnat chiar ministrul Elena Udrea.Printre cheltuielile fabuloase care apar pe documentaţia de la minister, se regăsesc: 121.500 de euro pentru achiziţia de pixuri, brichete, umbrele, suport mouse, memorie flash; 486.000 de euro pentru “servicii de promovare prin realizarea de materiale promoţionale”; 500.000 de euro pentru instalarea de indicatoare rutiere; 300.000 de euro pentru servicii de consultanţă şi reprezentare juridică; 1,6 milioane de euro pentru chiriile unor depozite sau birouri; 150.000 de euro pentru deplasări cu avionul; 40.000 de euro pentru servicii de protocol (apă, cafea, lapte, ceai, legume, fructe); 60.000 de euro pentru cartuşe de toner.

Romania a devenit mai saraca decat Republica Moldova – Cabinetul Basescu -Boc a distrus tara – Guvernul plateste salariile si pensiile pe datorie!

Nicolae Ceausescu Regina Elisabeta

România este în pragul falimentului. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost de acord să finanţeze cheltuielile Guvernului. Acum trei luni, politicienii ne amăgeau că împrumutul va fi o “centură de siguranţă” pentru susţinerea leului şi pentru investiţii. Minciuna a ieşit la lumină: cele 1,75 miliarde de euro, tranşa a doua, vor finanţa plata pensiilor şi a salariilor. Aceşti bani nu sunt, însă, decât un soi de respiraţie artificială “gură la gură” făcută mortului. Pentru că nu ne ajung nici până la alegeri. Ministerul Finanţelor e nevoit să mai caute şi-n alte părţi, emiţând eurobonduri şi împrumutând de la bănci. Dacă FMI şi-a călcat pe inimă pentru a finanţa deficitul bugetar, asta înseamnă că situaţia este proastă din cale-afară. Recesiunea de 8,5% trădează, la rândul său, o economie în picaj. În aceste condiţii, Guvernul a predat manşa, iar Palatul Victoria se poate numi, pentru o bună bucată de vreme, filiala Bucureşti a FMI. Intrarea pe pilot automat e într-un fel confortabilă pentru un Executiv incapabil să găsească el însuşi soluţii. Pe de altă parte, dacă preţul reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB va fi disponibilizarea a 150.000 de angajaţi din sectorul public, şlagărul toamnei pe malurile Dâmboviţei va fi “Veeeşnica Pomeniiire!”.

 

Urmează Marea Concediere. Banii FMI ajung doar o lună. Soluţia Guvernului: să ne împrumutăm în continuare
Cifrele FMI arată dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul să reducă 10% din angajaţii de la stat, adică 150.000 de oameni. Potrivit aceloraşi surse cifra era scrisă negru pe alb în draftul raportului primit de Guvern săptămâna trecută. PSD s-a opus însă, insistând ca în document să fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB

Elena Udrea Basescu

Indiferent de cifra care va fi prezentată, situaţia României este mai mult decât îngrijorătoare. Fondul propune ca îngheţarea salariilor şi pensiilor să continue în 2010, dar, şi ca toţi angajaţii de la stat să îşi ia concediu fără plată timp de 2-3 săptămâni în perioada septembrie-noiembrie. Chiar şi cu banii de la Fondul Monetar Internaţional, România nu scapă de probleme. Astfel, potrivit unor calcule făcute de Gândul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma să intre în bugetul ministerului de Finanţe ar ajunge pentru salarii, pensii şi asigurări sociale mai puţin de o lună. De unde vor face guvernanţii rost de bani? O întrebare la care am încercat să obţinem un răspuns de la ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. În fugă, oficialul ne-a lăsat să înţelegem că planul de rezervă al Guvernului este să se împrumute şi mai mult. „Ministerul Finanţelor are la îndemână toate instrumentele să găsească cele mai bune soluţii de împrumut astfel încât costurile şi riscurile valutare să fie mai mici şi le vom spune după ce discutăm la momentul respectiv. Este şi asta o variantă“.

ElenaUdrea121

FMI plăteşte pensii şi salarii

Aşadar FMI plăteşte pensiile şi salariile în România. Problema este însă că banii nu ajung decât pentru o singură lună. În timp ce statul cheltuieşte, în medie, aproape un miliard de euro pe lună pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, şi încă 1,2 miliarde de euro pe asistenţă socială, tranşa de la FMI deturnată de la Banca Naţională la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.

Guvernul a reuşit să convingă Fondul, după cum a declarat recent Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ca a doua tranşă, de circa 1,9 miliarde de euro din împrumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro în total, să ajungă de fapt în vistieria statului şi nu a Băncii Naţionale.

De ce? În limbaj economic “pentru a finanţa deficitul bugetar”, adică pentru a onora obligaţiile statului în condiţiile în care cheltuieşte bani pe care nu îi are. Pe înţelesul tuturor, însă, măsura a fost explicată chiar de preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat de altfel, în premieră, această măsură.

Întrebat dacă destinaţia „bugetul de stat” înseamnă bani pentru salarii, preşedintele a declarat că „Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii…”.

Motivul invocat de şeful statului a fost întărit şi de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării, care a adăugat şi el cuvântul „investiţii” după „salarii” şi „pensii” într-o declaraţie privind destinaţia celor aproape două miliarde de euro după ce intră în vistieria Finanţelor. Blaga a explicat că actualul Guvern şi-a luat angajamentul de a plăti pensiile şi salariile, uitând însă că acest lucru nu este angajamentul, ci obligaţia statului.

Venirea crizei a prins economia României total nepregătită. Modelul de creştere economică bazată pe consum, încurajată de creşteri salariale peste aprecierea productivităţii şi de o creditare dublată an de an, totul pe fondul lipsei de investiţii în infrastructură, s-a dovedit aproape falimentar.

Dacă la acestea adăugăm un aparat de stat care cheltuieşte foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante şi un leu care părea pradă uşoară pentru investitorii străini, România nu avea cum să scape uşor din cea mai mare criză economică mondială a ultimor zeci de ani.

Acordul cu FMI, gura de oxigen dozată greşit

În aceste condiţii, acordul financiar semnat în mai cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde de euro, luaţi la o dobândă de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie România. La acesta s-au adăugat alte aproape şapte miliarde de euro disponibile, tot ca împrumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Simplul anunţ că România a semnat acest acord a întărit leul şi apoi a stabilizat cursul în jurul valorii de 4,2 lei/euro şi a întărit încrederea, câtă mai era, a investitorilor străini în economia locală. Iniţial banii au fost luaţi atât pentru a putea plăti pensiile şi salariile dar în special, dacă nu integral, pentru investiţii, adică motorul de repornire a economiei. „Nu poţi lua împrumutul ca să-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, înainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. El a adăugat atunci că „nimic” din împrumutul de la UE nu se duce în salarii şi pensii. Cifrele oficiale însă, tot ale Finanţelor, infirmă, fără echivoc, aceste afirmaţii. După primele şase luni de mandat ale „Guvernului investiţiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decât atât, dacă se exclud banii administraţiilor locale şi fondurile UE, investiţia propriu-zisă a statului în economie este de numai 880 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

A luat 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile

Prima tranşă din acordul de cinci miliarde de euro semnat de România şi Comisia Europeană, de un miliard şi jumătate de euro, intrată în seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picătură de apă într-un lac. Nici nu s-a simţit. Dovada este că după numai câteva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau să ajungă la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru întărirea leului şi reluarea creditării.

Măsura de a apela la banii destinaţi unui leu mai puternic pentru a plăti pensiile şi salariile subliniează cu atât mai mult sărăcia statului, cu cât, în ultimele săptămâni, statul a mai beneficiat atât de miliardul de euro luat de la opt bănci din România, la o dobândă de circa 5% cât şi de prima tranşă, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Adăugând şi cele două miliarde de la FMI reiese că statul a primit în total circa 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile.

1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra în conturile Ministerului de

ElenaUdreaBase1

Preotul Dimitrie Jura: Monica Iacob Ridzi, n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver.

Monica Iacob RidzI

Pe şoseaua Prelungirea Ghencea, hala tipografiei Kruger Brent, aparţinînd firmei Sothis Print, e cam jumătate din sala uriaşă în care deputaţii discută cazul Ridzi.

Gheorghe Nicolae este directorul tipografiei. “Da, am tipărit trei feluri de afişe pentru MTS, de fapt pentru firma Artisan”, spune şeful firmei. Omul e deschis, deşi nu-i fericit că-i apare numele companiei. Furnizează tirajele şi preţurile.
Contracte pe 22, afişe pe 24
Grafica şi conţinutul primului poster erau deja gata pe 24 aprilie, la ora 15:10, după cum rezultă din mailurile dintre Kruger şi Artisan. La foarte scurt timp după semnarea contractelor între MTS şi Artisan, încheiate pe 22 aprilie.

Pliantul care o conţine pe Monica Ridzi a avut tirajul cel mai mare. 46.500 de exemplare, faţă de cele 3.000 de exemplare cît cumulează celelate două postere.

Toate cele trei lucrări s-au tipărit mai tîrziu.

46.500 de pliante cu Ridzi de 2 Mai
Calendare pentru EBA
La această tipografie s-au tipărit, mai apoi, calendare pentru campania electorală a Elenei Băsescu. Gazeta nu a putut intra în posesia răspunsului la întrebarea “Cine le-a comandat şi cine le-a plătit?”.

După trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit fi rmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.

Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.

Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcon­tractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.

Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Pro­babil în jur de 100.000 de euro.

Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.

Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.

Iesirea din scena
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu de­­ge­­tul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.

Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.

Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!

“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile

Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.

Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizeaza.

Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”
Dănuţ Bugnariu a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.

Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.

Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chi­riţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.

Iată mostre de dialog:

1. — Credeţi că e normal ca oa­­menii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
­— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
­— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
­— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.

“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu

“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu

2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?
­— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
­— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!

3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
­— Nu am ştiut acest lucru!
­— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
­— N-am ştiut.

Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.

“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu

Monica Iacob RidziMonica Iacob Ridzi provine dintr-o familie de negustori bogaţi şi este depozitara unui capital crescând de antipatie în Petroşani.

În ultimii 12 ani, Monica Iacob Ridzi a parcurs drumul de la o tânără introvertită, care combina dansurile populare cu ucenicia la organizaţia de tineret a PD, la un politician cu sânge rece, în stare să opună întrebărilor a zeci de jurnalişti şi parlamentari o indiferenţă totală şi nici un răspuns.
Monica Iacob Ridzi

Au fost ani în care actualul ministru a lucrat la magazinele familiei sale, a salahorit la „celulele” locale de partid, şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe şi a triumfat în adevărate maratoane electorale. S-a maturizat în timp ce Valea Jiului îi trimitea Capitalei ultimele mineriade, iar Com pania Naţională a Huilei (CNH) cădea victimă unor delapidări de pro porţii. Acestea din urmă, devenite legende, par să pună miza financiară a scandalului „2 Mai” întro lumină ridicolă. Fără să-i impresioneze, dezvăluirile gazetăreşti din ultima lună doar le-au confirmat localnicilor ceea ce ei începuseră să observe mai de mult: între petroşăneanca lor şi simţul comun s-a produs o ruptură dramatică.

Reporterii EVZ au fost în oraşul care i-a mai dat României pe Miron Cozma şi Raj Tunaru şi au încercat să recompună portretul Monicăi Iacob Ridzi din mărturiile concetăţenilor şi ale apropiaţilor ei. Deşi (în ciuda strădaniilor repetate) nu au reuşit să stea de vorbă cu ministrul sau cu soţul său, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Pe troşanilor, ziariştilor EVZ li s-a transmis că, „în compensaţie”, au fost ei înşişi filmaţi şi fotografiaţi!

Micul oraş este azi un viespar de suspiciune, în care bârfele circulă cu viteza luminii iar presa locală, intrată pe o pantă inflaţionistă, e citită la toate colţurile de stradă.

Pe lângă cazul „2 Mai”, oamenilor li se întâmplă să discute despre intenţia autorităţilor de a transforma localitatea în staţiune turistică. Unii o fac cu încredere, alţii, nostalgici ai mineritului, cu reticenţă.

Trei într-un bloc

Familia Iacob Ridzi locuieşte pe o scară cu opt apartamente, unde zugrăveala n-a mai fost de mult înnoită, cutiile poştale sunt scâlciate, iar la avizier se lipesc anunţuri pentru vânzarea buteli ilor cu gaz. Din opt apartamente, vecinii spun că trei sunt ale lor: la etajul întâi stă cuplul Monica-Tiberiu, la doi – mama Monicăi, iar la patru, depărtându-se puţin de familie, fratele Monicăi. Pe uşi nu-s trecute numele locatarilor, iar afară, în spatele blocului, într-un ţarc de sârmă, cineva adună apara te electrice scoase din uz. Parterul blocului e tot al lor: spaţii în care încă funcţionează magazinele familiei Ridzi, Euro-Riva, sau care au fost închiriate.

Sabotate de supermarketurile deschise în ultimii ani, prăvăliile Euro-Riva sunt rămăşiţe ale unui mic imperiu comercial, care făcea legea pe piaţa alimentelor în vremea când Valea Jiului se înspumega şi-şi vărsa ortacii asupra Bucureştiului.

„Cine venea la Petroşani după cumpărături la Riva se oprea. Aici se găseau de toate”, îşi aminteşte Siminel Iordache, care, în acele timpuri, vindea adidaşi în aer liber, înşirându-i pe fierul unei tarabe. Chiar şi aşa, în regres, Euro-Riva tot are rulaje anuale de 3,5 milioane de euro.

Monica Ridzi a lucrat la magazinele familiei încă din timpul facultăţii. A fost contabil, director de dezvoltare şi director general. De-aici a venit direct în parlament. Tiberiu a fost şi el băiat muncitor, a lucrat ca telefonist înainte de a-şi termina studiile şi a se angaja la Mina Livezeni.

Dansând la „Parângul”

Magazinele Euro-Riva fuseseră deschise de tatăl Monicăi şi, prin banii pe care-i produceau, au reprezentat unul dintre argumentele forte pentru care fiica negustorului a fost bine-venită în viaţa politică. Celelalte erau seriozitatea şi tenacitatea ei, care-i dădeau curajul să pună la punct şi-un bărbat. Unul dintre apropiaţii ei de-atunci strâmbă din nas când aude zvonul cum că ar fi fost dansatoare la bară, într-o discotecă: „Monica era fată serioasă. Nu era fată de discoteci. Asta e o minciună gogonată”.

Că îşi repede bărbatul e adevărat, autoritatea femeii reiese şi din faptul că Tiberiu Iacob a plecat de la biroul stării civile nu doar cu un certificat de căsătorie, ci şi cu numele nevestei agăţat de-al său. S-au cununat în 2001, când el avea 30 de ani, iar ea – 24.

Cu patru ani mai devreme, in traseră deodată în PD şi, tot pe-atunci, se duseseră împreună la ansamblul de dansuri populare „Parângul”, al Casei Studenţeşti din Petroşani. Cam pe toate le-au făcut împreună… Când unul a mers după a doua licenţă la Facultatea de Drept din Alba-Iulia, l-a urmat şi celălalt. Şi în doctorate s-au ţinut unul după altul: Monica şi l-a luat în 2007, Tiberiu – în 2008. Cum au devenit ei doi doctori în ştiinţe inginereşti în acei ani, în care numai de lupte politice s-au ţinut, doar ei şi rectorul Universităţii din Petroşani ar putea explica.

 

3,5 milioane de euro
este cifra de afaceri a magazinelor Euro-Riva

PRIETENIA CU EBA

Elena Băsescu şi videoclipul trupei Voltaj

În 2007 şi 2008, familia Iacob Ridzi a trecut prin cinci campanii electorale. De două ori pentru alegerea lui Tiberiu, de alte două ori pentru alegerea Monicăi şi încă o dată la referendumul pentru demiterea preşedintelui. În aceste campanii, chiar în timpul uneia de-a lui Tiberiu, au văzut-o petroşenenii prima oară pe Elena Băsescu la ei în oraş. Monica se împrietenise cu mezina preşedintelui la organizaţia de tineret a partidului şi, în afară de dorinţa ei de a se pune bine cu tatăl Elenei, e greu de ghicit ce le-a apropiat pe cele două.

Prima avea o expresie sobră, cumpănea două-trei fraze înainte de a începe să vorbească şi, de dansat, dansase în costumele populare de la „Parângul”. A doua îşi primenea fizionomia cu silicon, umplea reportofoanele de greşeli gramaticale ori de câte ori deschidea gura şi era nelipsită din cluburile sclipicioase ale Bucureştiului.

„Doar o coincidenţă”, susţine viceprimarul Cornea

Petroşenenii s-au trezit cu EBA în vizită şi pe 9 mai, anul ăsta, când primăria a sărbătorit Ziua Europei, bugetând 90.000 de lei pentru eveniment. Tocmai atunci începea campania electorală a europarlamentarelor. La petrecere a fost adusă trupa Voltaj, care, pe un ecran lateral scenei, a proiectat un videoclip în care apărea mezina preşedintelui. „Doar o coinciden ţă”, susţine viceprimarul PDL, Claudiu Cornea.

 

REPETENT

Ionuţ, cu absenţele nemotivate

Cicatricele meciurilor electorale din 2007 şi 2008 continuă să apară şi azi. Ionuţ Bulai, junior al PDL, a dat, recent, o declaraţie scrisă în care spune că a rămas repetent din cauza absenţelor adunate în timpul campaniilor de acum un an. Susţine că Monica şi Tiberiu s-ar fi angajat să-i motiveze chiulurile din catalog după terminarea alegerilor, dar că, imediat ce campania s-a încheiat, şi-au uitat promisiunile.

Ce-i drept, declaraţia băiatului e plină de cuvinte în care cratima a fost pusă anapoda, dar, în absenţa altor declaraţii din care să reiasă cât de alfabetizaţi sunt ceilalţi copii din şcoală, mărturia tânărului agitator politic tot mai rămâne cu un picior de sprijin. În Petroşani, foşti membri ai PDL vorbesc că, în noiembrie 2008, activiştii partidului aveau sarcină ca, pe lângă ruperea afişelor lipite de opoziţie, să le rupă şi pe cele ale lui Gheorghe Barbu.
 
Şef al PDL Hunedoara, acesta candida la Senat şi, dacă ar fi devenit parlamentar, ar fi avut pretenţii la un minister. Or, aceeaşi demnitate era dorită şi de Monica. Barbu a eşuat în alegeri şi astăzi nu doreşte să spună mai mult de-o frază despre ministrul Iacob Ridzi: „În partid, a evoluat ca orice tânăr care şi-a făcut treaba din punct de vedere politic”.
Declaratie

 

DECLARAŢIE. Un elev a dat vina pe cuplul Iacob Ridzi pentru că a repetat clasa

 UN MOMÂRLAN VORBEŞTE DESPRE METAMORFOZA MONICĂI

Preotul Dimitrie Jura: „L-ar fi împuşcat pe Tolontan”

Transformarea tinerei politiciene s-a petrecut sub privirile tot mai uimite ale alegătorilor. În opinia lor, dintr-o prezenţă amabilă, care îi elibera de complexe, a ajuns un produs tipic al vieţii de partid: a învăţat să-şi încalce făgăduielile, să acţioneze cinic şi să vorbească mult fără să spună nimic.

Dimitrie Jura, preot paroh într-o comunitate vârstnică de momârlani (comunitate din Parâng), crede că politicianul Monica Ridzi l-a devorat demult pe omul Monica Ridzi, lăsând în urmă un schelet de piatră, în stare să-ţi spună în faţă ce vrei să auzi şi să te dea uitării imediat ce ţi-a întors spatele. În campania din noiembrie, părintele a reuşit să-i smulgă promisiunea că o să se ocupe de cei care distrug albiile Jieţului şi ale Maleiei, extrăgând prundiş sub pretextul regularizării râurilor. Numai că, după ce Monica Ridzi a ajuns ministru, n-a mai fost chip s-o vadă la ochi.
 
„O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi”

Aşa se face că buldozerele râmă în continuare pe fundul gârlelor, schimbând definitiv cursul apelor care le trec momârlanilor prin bătătură. Într-atât de crudă a ajuns părintele Jura să o bănuiască pe Ridzi, încât e gata să bage mâna în foc că, atunci când era încolţită de Cătălin Tolontan, în studioul Realitatea TV, ministrul n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver. Poate că imaginaţia preotului s-a aprins de la cea a enoriaşilor săi.

Disperaţi că proiectul noii staţiuni alpine va traversa vetrele lor, sătenii îi ameninţă pe cei care plănuiesc să le fure terenurile de sub picioare: „O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi şi-acolo o să-i lăsăm să se zvârcolească. Ştiţi ce-i ăla un cep de brad?”, întreabă Aurel Moruş, momârlan cu braţe de fier şi voce capabilă să culce iarba la pământ. „E ciotul rămas de la o cracă ruptă”. Resentimentele faţă de ministru au trecut şi dincolo de Valea Jieţului. O femeie din Petroşani îşi dă cuvântul că a auzit-o pe Monica vorbindu-i urât pe mineri la coafor, iar un pensionar, ieşit să joace rummy (un leu partida) întrun parc din centrul oraşului, o dispreţuieşte pentru că, de 9 mai, i-a făcut campanie Elenei Băsescu din banii comunităţii.
 
Oportunistă, opoziţia a exploatat ciuda crescută a localnicilor: săptămâna trecută, Petroşaniul a fost umplut de ma nifeste care strigau că, din cauza scandalui „2 Mai”, ministrul a acoperit Valea Jiului cu o ruşine comparabilă celei din urma mine riadelor. Nimic din toate astea nu l-a influenţat pe Valeriu Botulescu. Epigramist şi dramaturg petroşănean, fost şef al PDL Hunedoara, el continuă să o considere pe Monica drept cea mai valoroasă achiziţie a partidului din tot ce-a reuşit să strângă organizaţia PDL de la înfiinţare şi până azi.

PERSONAJE TRASEIST POLITIC

Mârza, amicul lui Adriean Videanu

Oameni de afaceri şi inşi dubioşi ai tranziţiei s-au strâns în jurul cuplului Iacob Ridzi, asigurându-i dominaţia în cel mai mare oraş al Văii Jiului.
 
Mulţi dintre cei care vor astăzi să smulgă Petroşaniul din braţele trecutului său minier şi săl aşeze pe orbita turismului de iarnă sunt miliardari cu averi crescute din afacerile cu statul sau din mărunta bişniţă transfrontalieră. Declară cu elocvenţă că turismul e singura şansă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului, dar omit să spună că s-au numărat printre beneficiarii vremurilor când zona se dezvolta „nedurabil”, din minerit. EVZ vă prezintă câţiva dintre susţinătorii de pe plan local ai familiei Iacob Ridzi. Au interese în turism, sunt contributori la campaniile electorale ale PDL, rude ale cuplului primar- ministru ori personaje din aceleaşi cercuri de interese.

Gărdean – contracte de milioane de euro cu CNH

Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie.

Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a pro iectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a „imperiului Găr dean”. Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni.

Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel. Astăzi, manageriază Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar „bun şi curajos”, pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Florin Mârza este membru PDL în Consiliul Local Petroşani şi consilier personal pe probleme de energie al ministrului Adriean Videanu. Numit în martie 2009 în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Transelectrica. Din acelaşi CA mai fac parte cumnatul lui Mircea Geoană şi cumătrul lui Traian Băsescu. Spune: „Îl ştiu pe Tiberiu Iacob de când era student. A trecut prin toate funcţiile partidului”. Despre Videanu afirmă: „Suntem într-o relaţie foarte bună. Ne ştim de mult timp. Are încredere în mine şi în experienţa pe care am arătat-o în mediul privat (n.r. – la Enel)”. În timpul guvernării PSD (2001-2004), Mârza a trecut la PSD pentru a-şi păstra funcţia de şef la Electrica Deva.

 

 

44 de ani are Adrian Gărdean, socotit cel mai bogat din Valea Jiului 

PIONIERUL COMERŢULUI CU ADIDAŞI

Simi le-a dat copiilor acadele cu Elena Băsescu

Siminel Iordache (35 de ani), zis „Simi”. Deţine cel mai mare club din oraş – Keops -, magazine de pantofi şi haine, un salon de coafură şi spaţii comerciale date în chirie. Simi povesteşte că a intrat în lumea afacerilor făcând bişniţă cu adidaşi pe care-i aducea din Ungaria: „Plecasem din ţară să muncesc. La fiecare revenire, mă întorceam şi cu câteva perechi de «pume» pe care le vindeam”.

De la negoţul de tarabă, Siminel Iordache a ajuns, în timp, proprietarul a peste 7.000 de metri pătraţi în centrul Petroşanilor: ansamblul Keops stă pe un teren şi un iaz folosite odinioară de un club şcolar de acvamodelism. O clădire din curtea clubului Keops a găzduit sediul de campanie al Elenei Băsescu.

„Am susţinut-o pe Elena fiindcă îmi plac tinerii”

Simi povesteşte că, implicându- se în campania fiicei preşedintelui, n-a făcut decât să răspundă pozitiv unei rugăminţi de-a primarului Tiberiu Iacob Ridzi: „Într-o seară, la masă, primarul a întrebat cine ar putea să o ajute pe Elena Băsescu să-şi facă un sediu de campanie. M-am oferit eu, fiindcă îmi plac tinerii”. Pionierul comerţului cu adidaşi nu ezită să admită că a supravegheat personal lipirea afişelor cu EBA şi spune că, în completare, le-a dat copiilor acadele „cu EBA”, iar pensionarilor – mere, şosete şi pulovere, ambalate în sacoşe care purtau numele tinerei politiciene.

„Ideea a fost bună! Veneau copiii la secţiile de vot şi le spuneau părinţilor să o ştampileze pe EBA.” Adversarii politici îi pun lui Simi în spate doi ani de puşcărie ispăşiţi în Ungaria, pe vremea când pleca acolo după marfă. Patronul de la Keops zice că zeghea în care s-ar fi plimbat prin penitenciarele maghiare este o pură invenţie de-a opoziţiei. Întenţionează să ridice un hotel cu 40 de locuri în curtea clubului său.

PLANURILE FINULUI

Două hoteluri

Emil Bercea (37 de ani). Deţine depozite de materiale de construcţii, o fabrică de mobilă şi afaceri incipiente în turism. Fin al cuplului Monica şi Tiberiu Iacob Ridzi, şi-a deschis de puţină vreme un hotel cu 60 de locuri. În curând va începe ridicarea altuia, cu 120 de locuri. Ambele, în apropierea staţiei de plecare a viitoarei telegondole. Bercea afirmă că Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care i-a propus să-l cunune. Se răzgândeşte brusc: „Nu scrieţi asta! Eu m-am dus la el şi i-am cerut să-mi fie naş. Îl ştiam pe Tibi de la tenis, îi place sportul”.

Finul familiei Ridzi declară că nu îl interesează contractele cu bani publici. Evidenţele îl contrazic. Tocmai a participat la o licitaţie pentru reabilitarea termică a 11 blocuri din Petrila. Anul trecut i-a vândut mobilier Primăriei Vulcan, repetând ceea ce presa locală a dezvăluit că ar fi făcut şi la Primăria Petroşani. Când vine vorba despre naşul Tiberiu, lui Bercea nu-i ia mult să pronunţe un verdict: „Categoric, este cel mai bun primar pe care l-am avut vreodată”.
Monica Iacob Ridzi Keops

ÎN FAMILIE. Finul Emil Bercea, alături de naşa Monica