Elena Udrea and Traian Băsescu fotografii NECENZURATE


TRUCAJ


TRUCAJ 1



TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ NUNTA VIRTUALA


TRUCAJ


TRUCAJ


TRUCAJ

Fostul inspector de la Transporturi care îl acuză pe Băsescu de incedierea unui vas: A fost o tentativă de lichidare a mea

Un fost inspector din Ministerul Transporturilor, Ştefan Mihuţ, care susţine că l-a anchetat de preşedintele Traian Băsescu după ce şeful statului şi-ar fi incendiat vasul Argeş, a făcut noi dezvăluiri despre acest caz, în ediţia de marţi seară a emisiunii Subiectiv, de la Antena 3.

Mihuţ a spus că, la câteva luni după anchetă, a avut loc “o tentativă de lichidare a sa”.

Potrivit fostului angajat de la Transporturi , în 1981, când acesta lucra în minister, a fost detaşat cu un coleg de-al său să ancheteze acest caz.

Pagubele imputate de francezi se ridică la 12 milioane de dolari, mai spune românul Mihuţ, stabilit de circa 20 de ani la Bruxelles.

Principalele declaraţii ale lui Ştefan Mihuţ:

- am fost rugat de Georgică Vulpe, coleg din Ministerul Transporturilor, să merg într-o anchetă la Constanţa. Acolo Am văzut o serie întreagă de reclamaţii la adresa lui Băsescu

- Băsescu avea rang mare şi trebuia acordul comitetului judeţean de partid, ca să-l verifici

- la discuţie a fost invitat şi Băsescu

- am verificat documentele şi ce scria în reclamaţii aia era, că nu ar îndeplini condiţii legale de a fi promovat, inclusiv vizita medicală şi avizul psihologic nu erau corespunzătoare pentru dumnealui

- am avut dosarele de la autorităţile franceze

- am studiat dosarul

- Băsescu a spus de foarte multe ori că a stat în Frnaţa în verificări, dar a fost într-un fel de arest preventiv de 28 de zile

- se presupunea că Băsescu era filat mai demult, iar la această cursă urma să fie verificat înainte de a termina de descărcat

- probabil a fost informat de sursele lui că va fi controlat, moment în care a produs acea deflagraţie

- atunci, francezii au fost pe fază şi au vrut să intre, dar el nu le-a permis, până a făcut o serie de modificări la instalaţia electrică, ca să-i inducă în eroare pe anchetatori

- o serie întreagă de vase din jurul Argeşului au luat foc

- francezii presupun că la bordul navei transporta probabil armanent şi muniţie, nu se face precizarea acolo, rămâne cam în coadă de peşte

- francezii mai spun că aveau informaţii că Băsescu transportă diamante şi aur

- noi am cerut să verificăm nava Argeş şi ni s-a spus că nava e în reparaţii la şantierul naval Galaţi, nu am putut să vedem nava

- Vulpe mi-a spus după două luni a fost la Galaţi şi tot n-a văzut nava, că era plecată în cursă

- la 6 luni după anchetă, a fost o tentativă de a mă lichida, am căzut de la 12 m de la geam, am fost împins de la etajul 4

- asta ştie foarte bine Aura Vasile, care mi-a fost multă vreme subalternă

- pe urmă am început să fiu detaşat, a început o presiune extraordinară

Ştefan Mihuţ este stabilit de peste 20 de ani la Bruxelles şi spune că l-a cunoscut pe Băsescu, prin prisma cazului incendierii petrolierului “Argeş”.

Cazul a fost prezentat în ediţia de luni seară a emisiunii Subiectiv, de la Antena 3.

“Francezii prezentau date şi informaţii din care reieşea că incendiul, petrecut pe 10 septembrie 1981, în aval de Rouen, în dreptul unei rafinării a companiei Shell, a fost declanşat voluntar, de o mână criminală, ca să acopere, printr-o diversiune de proporţii, o infracţiune mult mai gravă: transport clandestin de armament. (…)

Băsescu, ca şi comandant al petrolierului, era făcut responsabil că blocase inspecţia autorităţilor franceze pe vas timp de trei ore. (…) În cele trei ore de blocare a autorităţilor franceze, Băsescu a avut timp să şteargă urmele. (…) Incendierea vasului a fost o decizie luată în comun de Băsescu şi direcţia Securităţii”, susţie Mihuţ.
——-
În timp ce Traian Băsescu făcea anticameră la Viviane Reding şi Jose Manuel Barroso la clădirea Comisiei Europene de la Bruxelles, un român instalat în Belgia de peste două decenii, care l-a cunoscut personal pe suspendat, face dezvăluiri. Amintirile sale aduc elemente cruciale în puzzle-ul care configurează imaginea unui şef de stat cu experienţă veche în traficul ilegal de armament, sub oblăduirea Direcţiei de Informaţii Externe.

Ştefan Mihuţ este un luptător. În 1968, pe vremea când era student la Facultatea de Transporturi a Politehnicii din Bucureşti, a fost arestat fiind acuzat că a organizat demonstraţia naţionalistă de Crăciun a studenţilor din Bucureşti. A fost arestat şi condamnat la 17 ani de detenţie, într-un lot de mai mulţi studenţi. Unul dintre studenţii din acel grup a reuşit să fugă în Germania şi să denunţe la Radio Europa Liberă arestările operate de Securitate. Graţie acestor presiuni mediatice, studenţilor arestaţi li se comută pedepsele. Lui Ştefan Mihuţ, pedeapsa i-a fost comutată în 5 ani de muncă forţată în Delta Dunării. Prin forţele lui, şi pentru că era un inginer extrem de apreciat, a ajuns inspector în Ministerul Transporturilor. Din această poziţie a ajuns să îl cunoască pe Traian Băsescu, pe care l-a anchetat în urma incendierii petrolierului “Argeş”. Acest eveniment şi-a pus amprenta asupra destinului său.

La presiunile prietenilor securişti ai lui Băsescu, în 1991, Ştefan Mihuţ, care făcea parte din opoziţia anticomunistă, a fost chemat de generalul de securitate Ion Suceavă şi ameninţat cu lichidarea. În 1991, împreună cu soţia şi fiul, fuge din ţară şi cere azil politic în Belgia, unde locuieşte şi în prezent. Monarhist convins, Ştefan Mihuţ a avut privilegiu de a-l vizita în 1994 pe Majestatea Sa Regele Mihai I la reşedinţa majestăţii sale la Versoix.

Cum l-aţi cunoscut pe Traian Băsescu în perioada comunistă?

Am putut să îl cunosc pe Traian Băsescu în toată splendoarea aroganţei sale în 1981, la trei luni după ce acesta, în deplină complicitate cu Securitatea, a incendiat vasul „Argeş” în portul francez Rouen, explozia şi flăcările extinzându-se şi asupra altor 38 de nave. Băsescu venea din Franţa, unde facuse 28 de zile de arest, iar noi l-am anchetat abia după trei luni după incident. După incendiul de la Rouen, marinarii români de pe petrolierul „ Argeş” au primit trei luni de concediu. Împreună cu colegul meu, inginerul naval George Vulpe, am făcut parte din comisia de anchetare a lui Traian Băsescu. Vulpe era trimis de Comitetul de Control Muncitoresc din CC al PCR. Iosif Banc – care era preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale – ştia că sunt unul dintre cei mai buni investigatori ai accidentelor şi incidentelor din Ministerul Transporturilor. Eu eram la acea vreme inspector în acest minister. Nu aveam însă pregătire în domeniul naval, dar cunoşteam tot ceea ce ţinea de legislaţia naţională şi internaţională în domeniul protecţiei muncii şi accidentelor în sfera transporturilor. Banc ne-a trimis la Constanţa cu ordin expres să îl anchetăm pe Băsescu pe linie tehnică şi juridică, dat fiind că prejudiciul reclamat de autorităţile franceze era de peste 12 milioane de dolari. Era o gaură semnificativă în bugetul statului român. Aveam să aflu mai târziu că, pe linie de Departament al Securităţii Statului, lucrurile erau deja „aranjate” şi muşamalizate. La Constanţa ne-a întâlnit şi am fost supervizaţi în timpul anchetei de şeful securităţii portului Nicuşor Dumitru şi de prim secretarul judeţului Constanţa de la acea vreme, Vâlcu. Băsescu a venit râzând, sigur pe el, ca şi cu ar fi ştiut că ancheta ar fi urmat să fie o simplă formalitate. Mă întrebam cum a putut ajunge acest tânăr pe atunci comandant de navă, abia la trei lui după obţinerea brevetului, să îi fie încredinţat petrolierul „Argeş”. La dosarul de anchetă existau chiar reclamaţii făcute la CC de colegi de ai lui Băsescu în care apărea clar ideea că, în cazul lui, se încălcaseră toate normele în vigoare de numire a unui comandant de navă. Aveam să aflu mai târziu că ascensiunea sa era perfect ghidonată de Securitate.

Aţi avut acces, în timpul anchetării lui Băsescu la Constanţa, în 1981, la informaţii secrete din dosarul de anchetă. Care din datele apărute acolo v-au şocat?

Deşi nu aveam verificarea Securităţii pentru a intra în posesia documentelor clasificate, numai inginerul George Vulpe o avea (era un fel de certificat ORNISS al epocii ceauşiste), am avut ocazia, ca membru al comisiei, să văd dosarul făcut de Securitate pe marginea acestui „accident”. Dosarul conţinea şi o parte din documentaţia şi date ale investigaţiilor autorităţilor franceze. Răsfoind filele, şi comparând datele oferite de francezi, cu cele sumare puse la dispoziţie de Securitate, ieşeau în evidenţă neconcordanţe. Departamentul Securităţii Statului spunea că totul fusese un simplu accident şi că francezii încearcă să ne şunteze, prin acuze nefondate, în nu ştiu ce relaţii comerciale navale. Francezii prezentau date şi informaţii din care reieşea că incendiul, petrecut pe 10 septembrie 1981, dimineaţa, în aval de Rouen, în dreptul unei rafinării a companiei „Shell“, a fost declanşat voluntar, de o mână criminală, ca să acopere, printr-o diversiune de proporţii, o infracţiune mult mai gravă: transport clandestin de armament. Focul s-a întins pe câţiva kilometri pe Sena. Băsescu, ca şi comandant al petrolierului, era făcut responsabil că blocase inspecţia autorităţilor franceze pe vas timp de trei ore. Cu câteva zile înainte, francezii luaseră decizia de a verifica, pe baza unor informaţii primite de la serviciul intern de informaţii francez DST (Direction de la Surveillance du Territoire), asemenea acuzaţii. Nu au mai apucat pentru că, primind la rândul lui aceeaşi informaţie, pe altă filieră, Băsescu le-a luat-o înainte. În cele trei ore de blocare a autorităţilor franceze, Băsescu a avut timp să şteragă urmele. Incendiul şi seria de deflagraţii care au urmat au fost extrem de puternice, iar partea franceză avea indicii că toate au generate de posibila existenţă a unor lăzi cu muniţie. Incendierea vasului a fost o decizie luată în comun de Băsescu şi direcţia Securităţii. Traficul ilegal de armanent, dacă ar fi fost descoperit, ar fi adus un blam internaţional lui Ceauşescu, care în vremea aceea începuse să fie criticat de Occident, o lovitură politică de imagine mult mai mare decât o cerere de daune de 12 milioane de dolari, generată de un aşa-zis „accident”.

Chiar în timpul anchetei aveaţi să aflaţi că comandantul petrolierului „Argeş” era de fapt ofiţer acoperit al DIE.

Noi începusem să îl luăm la puricat pe Băsescu asupra unor date strict tehnice referitoare la o dublă compartimentare atât a rezervoarelor, cât şi a unor pereţi ai petrolierului. Petrolierul „Argeş” fusese transformat încât să poată transporta marfă clandestină. O astfel de compartimentare încălca normativele de construcţie a navei. Aveam să aflu mai târziu că petrolierul fusese adaptat cu binecuvântarea Securităţii astfel încât, sub acoperirea transportului de carburant, nava să poată face transport clandestin de armament, aur, diamante sau combustibil. Valuta obţinută nu intra numai în bugetul statului, nu doar în buzunarele unor înalţi demnitari din DIE, care îl protejau şi pe Băsescu, ci şi în buzunarul lui propriu. Ţin minte că la un moment dat, când Băsescu l-a jignit pe inginerul Vulpe, cel mai bun specialist în inginerie navală, afirmând că habar nu are de construcţia navelor, m-am răstit la el: „Dacă numai o parte din datele din dosarul ăsta sunt reale, dumneata poţi să înfunzi puşcăria…”. La care răspunsul a venit prompt de la Băsescu: „Nu ştiu care dintre noi doi va face puşcărie mai repede…”. Şi, nu am să uit, râsul acela hăhăit de golan tupeist al tânărului comandant de atunci Băsescu. Am ieşit nervos din birou şi, imediat, m-au abordat Nicuşor Dumitru, şeful Securităţii Portului Constanţa, şi prim secretarul judeţului Constanţa, Vâlcu. Acesta din urmă m-a luat de braţ, m-a tras într-un colţ şi mi-a spus: „Am ordin de sus de tot. Lăsaţi-o moale şi mergeţi pe burtă… Ăsta e ofiţer acoperit şi de caz ştie şi Tovarăşu’…!”. Decizia finală privind rezultatele anchetei noastre a fost luată în comun de inginerul George Vulpe – asupra căruia cred că s-au exercitat cele mai mari presiuni -, de ofiţerul Nicuşor Dumitru şi de prim-secretarul Vâlcu. Totul s-a terminat în coadă de peşte şi, ulterior, dosarul a rămas în suspensie…

După zece ani de la acest episod aveaţi să daţi din nou de Băsescu… În alt context istoric, dar, de astă dată, a avut ocazia să se răzbune pe dvs. A trebuit să părăsiţi ţara în 1991 şi să cereţi azil politic în Belgia.

Am fos unul dintre participanţii activi la fenomenul Piaţa Univesităţii din partea Partidului Naţional Liberal. Încă de atunci reintrasem sub supravegherea Securităţii regrupate după decembrie 1989. Eu eram poreclit „ţărănistul” liberalilor, deoarece eram în relaţii foarte bune cu Corneliu Coposu şi unul din cei mai activi pro-monarhişti din tabăra liberală. După ce m-am instalat în Belgia, pe Corneliu Coposu şi pe Valentin Gabrielescu i-am găzduit de multe ori la noi acasă, în Belgia. Cu ei am şi organizat, în 1993, un comitet de primire a Majestăţii Sale Regele Mihai I de România la Hotel Novotel din Bruxelles pentru a participa la funeraliile Regelui Baudouin al Belgiei. Cât încă mai eram în România, am încercat să mă lupt politic de partea liberalilor. Am suportat şi devasterea de către mineri în iunie 1990 a sediilor partidelor istorice şi prigoana lui Iliescu împotriva intelectualilor şi a studenţilor. Regimul neo-comunist se refăcea şi securiştii se regrupau. Plini de avânt anti-comunist, noi încercam să îi deconspirăm. În 1991, am făcut o interpelare din partea liberalilor la comisia condusă de Nicoale Enescu, membru marcant al PNL în anii nouăzeci. Enescu conducea comisia de siguranţă naţională. În interpelarea mea, întrebam ce caută la conducerea Ministerului de Interne un torţionar notoriu ca generalul Ion Suceavă (care era şef la Corpului de Control al ministrului de Interne de atunci, Doru Viorel Ursu) şi ce caută un ofiţer acoperit al Securităţii ca Traian Băsescu la Ministerul Transporturilor, ins pe care îl cunoşteam foarte bine din perioada anchetei de la Constanţa din 1981. Pe Suceavă, unul dintre cei mai mari torţionari pe care i-a avut România, îl ştiam încă de pe vremea comunismului. Mă intersectasem cu el la diverse accidente importante care avuseseră loc în judeţul Argeş. Un individ agramat, făcut ofiţer superior de miliţie la apelul bocancilor (făcuse doar patru clase primare) şi care se remarcase în ochii liderilor comunişti şi ai Securităţii printr-un gest de un barbarism extrem. Trimis în misiune să lichideze rezistenţa anticomunistă din munţi, Suceavă a fost cel care l-a prins pe unul din fraţii Arnăuţoiu. Făcând exces de zel în faţa superiorilor lui de la Securitate, Suceavă, pe atunci simplu plutonier, i-a adus efectiv pe tavă capul tăiat al unuia dintre fraţii Arnăuţoiu şefului Securităţii din Piteşti. De atunci, a devenit ofiţer superior al Miliţiei, dar şi ofiţer acoperit al Securităţii. Deci, poziţia mea critică era faţă de numirea acestor două personaje în poziţii importante în stat: Suceavă şi Băsescu. Traian Băsescu tocmai fusese proaspăt numit în funcţia de ministru al Transporturilor în guvernul Petre Roman din 1991. Prietenul meu, Nae Enescu, a dat curs scrisorii mele şi a pus problema în comisia pe care o conducea la Parlament. Reacţia nu a întârziat să apară. Timp de săptămâni eram oprit de poliţie când circulam cu autoturismul meu. Ba mi se lua carnetul, ba mi se oprea talonul. Pe 17 mai 1991, generalul Suceavă mi-a dat telefon şi m-a invitat “la o cafea” la sediul Ministerului de Interne, unde lucra, repet, ca şef al Corpului de Control al ministrului de Interne de atunci, Doru Viorel Ursu. Când m-am prezentat la minister, mi-a dat actele maşinii. Totodată, a profitat de acest pretext pentru a-mi lansa avertismentul: „Ai început să superi foarte tare pe foarte multă lume. Nu mă refer la mizeriile pe care le-ai spus în Parlament despre mine. Dar văd că ai ce ai şi cu ministrul Băsescu. Şi asta de mult timp. Ori te cari cât mai repede din ţară, ori eşti mierlit…”. Nu am luat în seamă ameninţarea. Dar, la câteva săptămâni, când mă întorceam acasă, în holul blocului, pe întuneric, am fost atacat şi bătut crunt de doi indivizi. Am decis că trebuie să îmi protejez familia, soţia şi copilul, şi am plecat cu Dacia mea în Suedia şi apoi în Belgia, unde am cerut azil politic.

Aţi fost la Bruxelles colaborator al autorităţilor belgiene la Departamentul pentru Refugiaţi. Aţi circulat în medii oficiale, jurnalistice, politice şi în grupurile de refugiaţi români din Belgia.

Aţi reuşi să aflaţi şi alte aspecte ale activităţii de ofiţer acoperit al DIE a lui Train Băsescu?

Viktor Bout Traian Basescu

Viktor Bout Traian Basescu

În Belgia, de la funcţionari importanţi ai statului până la jurnalişti flamanzi sau waloni care au scris despre România, în diverse ocazii, se ştie despre Băsescu. Când a fost pregătită vizita Regelui Albert al II-lea şi a soţiei sale, regina Paola, la Bucureşti în 2009, în Belgia presa a scris despre activităţile clandestine ale lui Băsescu la Anvers. Încă de la sfârşitul anilor optzeci, când era funcţionar la reprezentanţa Navrom la Anvers, era bănuit de trafic ilegal de armanent, diamante şi aur. De asemenea, exista o suspectă legătură între el şi filiera de agenţi sovietici deconspiraţi în Belgia. Clădirea în care funcţiona Băsescu în acea perioadă era lipită de clădirea în care lucra celebrul traficant de armament rus Viktor Bout. Actualmente, în fost clădirea a Navrom-ului ceauşist se află sediul Romtrans-ului, condus de un domn Liga, fratele fostului deputat pedelist Dan Liga. În această clădire, a fost organizat în 2009 şi centrul de votare din Anvers, în care Traian Băsescu a primit un vot în favoarea sa, pe cât de masiv, pe atât de suspect.

Domnule Mihuţ, mărturia dumneavoastră poate avea o importanţă deosebită pentru conturarea profilului moral, politic şi chiar penal al lui Traian Băsescu. Spuneţi, vă rog, aţi fi dispus să depuneti o mărturie şi în faţa unei comisii parlamentare sau de istorici? Sper că înţelegeti că vă asumaţi astfel o răspundere nu doar istorică?

În principiu nu am nimic împotrivă, numai să ne lase băieţii aceştia (care sunt foarte mulţi pe metru pătrat în Bruxelles) să terminam serialul. Rămânem în contact.

Maria Băsescu: la noi in familie exista mentalitatea ca femeia trebuie sa stea la bucatarie. Exprimarea mea e greoaie, fiindcă mult timp am vorbit numai cu câinele…

Doamna Maria Băsescu nu prea iese in evidenţă. Este o prezenţă discretă şi se fereşte să dea interviuri. A făcut-o o singură dată, iar acest lucru a rămas memorabil. În 1995, pe când era soţia deputatului PD Traian Băsescu a acordat jurnalistei Irina Cordoneanu de la “Ochiul soacrei” un interviu care a aruncat o lumină nouă asupra ei. Şi asupra moravurilor şi mentalităţilor din familia Băsescu. Mai mult nu comentăm.
Reproducem mai jos interviul acordat de Prima Doamnă în urmă cu 17 ani…

De 15 ani sunt casnica. Nu am fost asa dintotdeauna. Cand m-a cunoscut sotul meu lucram in turism, pe Litoral. Si imi placea foarte mult, pentru ca totdeauna mi-a placut societatea, oamenii. Sa fie multi oameni in jurul meu. Mai tarziu am ajuns inchisa intre patru pereti. Am stat foarte mult singura. E adevarat, la inceput am incercat sa dau fetita la cresa, dar nu se adapta. Era mereu bolnava si nu manca. Asa ca am ramas acasa. Singura. Sotul meu pleca mereu pe mare. Imi amintesc cum, chiar la inceputul casniciei noastre, a fost nevoit sa plece pentru trei luni pe mare. Si eu plangeam, iar o vecina mi-a spus: “Taci tu, al meu e plecat de sase luni si nu stiu cand se intoarce.” Asta a fost. Ma sunau si-mi spuneau: “Sotul dv. a trebuit sa plece. Dar fiti linistita, nu pentru mult timp, pentru doua saptamani.” Parca asta era putin. Doua saptamani si cu doua saptamani, se aduna.

 

“Exprimarea mea e greoaie, fiindca mult timp am vorbit numai cu cainele”
Cand ati venit la Bucuresti?

In octombrie, anul trecut (1994). Pana atunci veneam numai sa spal vasele si sa fac curat. Vreau sa va spun ca este pentru a doua oara in 20 de ani de casnicie cand avem familia reunita. Prima oara a fost pentru 10 luni, din februarie ′90 pana in noiembrie acelasi an, cand sotul meu a fost ministru secretar de stat. Cand am venit la Bucuresti chiar am avut unele neintelegeri; eu si fetele, cand venea sotul acasa, ne duceam dupa el in birou. Si el se enerva. Isi lua dosarele si pleca in alta parte. Era obisnuit singur. Dar pe mine singuratatea ma apasa. Chiar vreau sa-mi cer scuze pentru felul in care ma exprim. Probabil ca ma exprim greoi. Asta pentru ca foarte mult timp am vorbit numai cu cainele. Veniti in Bucuresti, fara prieteni… am dat telefoane la Constanta si am vorbit cu rudele, cu prietenii de acolo. Asta vreo doua luni. Pana a venit nota de telefon, aproape 60.000. Sotul meu s-a suparat foarte tare. Asa ca de atunci am vorbit numai cu Dick.

Ce pasiuni aveti? Ati avut si unele pasiuni trecatoare?

Pasiunea mea de acum e tricotatul. Asa imi trece timpul mai usor. Iar despre pasiuni trecatoare ce sa spun? A fost o intamplare oarecum amuzanta in 1988. Am mers cu sotul meu in Belgia si acolo am avut televiziune prin cablu. Ma sculam la 6 dimineata si dadeam drumul la televizor si-l opream noaptea tarziu, pe la ora doua. Abia dupa o saptamana am iesit din casa si eram cheauna. Dupa un timp am inceput sa ma uit selectiv. Imi place sa dansez, dar de mult, de foarte mult timp n-am mai avut cu cine. Asa ca am si uitat, probabil.

Puteti alcatui o rubrica a regretelor privind viata dv.?

Da, regret ca n-am mai putut lucra. V-am spus, imi placea compania, agitatia. Oricum, acum e prea tarziu. Dupa o pauza de 15 ani e greu sa-ti reiei activitatea. Mi-am iesit din mana, cum se spune. Adevaratul meu regret e ca nu am mai avut un copil. Cum tot am fost casnica, macar sa mai fi avut un copil pe langa cele doua fetite. Dar nu s-a putut, sotul meu fiind atat de mult plecat.

Cum descrieti o zi obisnuita din viata dumneavoastra?

In fiecare zi ma scol la ora sapte pentru a pregati cafeaua sotului meu. Apoi pregatesc micul dejun si plec la piata. Cand ma intorc, gatesc. Eu gatesc in fiecare zi, pentru ca sotul meu nu mananca de doua ori acelasi fel de mancare si, apoi mai sunt si fetele: una vrea supa, alta ciorba si tot asa. Pe urma masa de pranz si atunci chiar e o nebunie. Fata cea mica vine de la scoala, cea mare pleaca la scoala, cateodata vine si sotul sa manance. Dupa-amiaza fac curat. Vedeti si dumneavoastra, casa asta e prea mare numai pentru mine. Sunt si trei dormitoare sus… in fiecare zi trebuie sa fac curat. Mai trebuie sa-l scot si pe Dick la plimbare… Seara ma uit la Actualitati. Macar vad ce se spune despre sotul meu sau despre partid. In plus, in unele zile spal, iar in altele calc. E foarte multa treaba.

Cum va distrati? Mergeti la film, teatru sau la cumparaturi? Ce faceti in vacante?

Am fost de cateva ori la film. Anul acesta am fost si la o terasa: o data. Asta s-a intamplat la Constanta. Cand ma duc acolo vin prietenii, rudele sa ma viziteze, asa ca am fost o data cu finuta mea la o terasa. Imi place sa merg la cumparaturi, dar numai cand am bani, si asta inseamna in primele doua zile dupa ce ia sotul meu leafa. Altfel nu merg, mi se pare ca toata lumea se uita la mine, stie ca nu am bani. In concedii e frumos. Mie imi place la mare, sa ma bronzez, dar sotului meu nu-i place sa stea la plaja. Asa ca mergem la munte. De regula stam mult, sotul meu a avut trei concedii lungi. Am avut si bani, asa ca am stat cate o luna, chiar mai mult, la munte. Stam la cabana pentru ca la hotel am avut probleme cand erau fetele mici. Vecinii se plangeau de zgomot.

Cum va descurcati cand sotul vine acasa obosit sau nervos?

Trebuie sa fiu toleranta. Sa-mi vad de ale mele si mai ales sa nu-l cicalesc, sa nu-l sacai. La noi in familie exista mentalitatea ca femeia trebuie sa stea la bucatarie. Sa va povestesc ceva. Cand era mai mica, fata mea cea mare a venit acasa foarte uimita si mi-a spus: “Mama, unchiul Vasile spala vasele.” Se mira pentru ca pe sotul meu nu-l vazuse niciodata facand treaba. Cea mica, ea tinea mereu cu taica-su, a sarit ca arsa: “Cum, nu-ti aduci aminte, anul trecut, cand tata a venit acasa cu o plasa de paine?”

“Acum, ca fetele au crescut, ma simt oarecum inutila”
Cum este, ca mama, cand copiii se fac mari?

Ce sa va spun, acum, cand fetele s-au facut mari, ma simt oarecum inutila. Sau poate ca nu e cuvantul cel mai bine ales. Cea mare are 18 ani si cea mica 15. Le-am propus deunazi sa mergem la plimbare si cea mica mi-a spus: “Cum sa mergem? Daca ma vede cineva cu tine?” Dar cand am vazut-o ca are trei cercei in urechi… Cand si i-a pus nu stiu. Daca o atingi cu un deget tipa ca din gura de sarpe, dar trei gauri in urechi si-a facut. Am rugat-o sa nu mai poarte ghete, ca nu-i sta bine. Am implorat-o, am si plans. Pe urma am certat-o, am incercat sa o si bat. Dar ea e solida, a facut inot de performanta, si m-a impins – ca sa se apere – numai cu doua degete. Si m-a dat de perete…

Aliodor Manolea: Doamna Maria ne povestea cum, nu numai odată, la diferite mese la care participa şi Elena Udrea, aceasta se apleca ostentativ peste masă pentru a-şi etala decolteul şi a-şi marca lasciv senzualitatea. Făcea acest lucru neţinând seama că şi doamna era prezentă.

Aliodor Manolea, omul care a stat în spatele lui Traian Băsescu în campania electorală dramatică din 2009 şi la referendumul din 2007, i-a acordat lui Victor Ciutacu un interviu în exclusivitate.

Pentru prima oară după victoria actualului preşedinte suspendat împotriva lui Mircea Geoană, celebrul psihoterapeut, lipit imagistic de nu mai puţin celebra Flacără violet, vorbeşte public despre secretele omului Traian Băsescu şi ale anturajului său. Care este rolul Elenei Udrea în deciziile lui Traian Băsescu, cum se comportă cele două fete ale familiei Băsescu şi cum va vota la referendum Aliodor Manolea?

● Jurnalul Naţional: O ţară întreagă vă ştie drept stăpânul flăcării violet şi omul care i-a stat în spate lui Traian Băsescu într-un moment crucial pentru viitorul său politic…
● Aliodor Manolea: Aş prefera să vă spun, pentru început, ce nu sunt: fan al domnului Băsescu, membru al vreunui partid, membru al Societăţii Române de Parapsihologie (deci nu sunt parapsiholog), vrăjitor. N-am colaborat cu nici un fel de structuri de securitate, nici înainte şi nici după 1989. Şi, sper să nu vă dezamăgesc, nu am nici o legătură cu flacăra violet. Este doar o găselniţă. Dădea bine pe sticlă şi în presă şi mi-a fost atribuită. Sintagma Flacăra violetă este protejată la OSIM de un coleg de-al meu, tot psiholog, care deţine patentul, care a apărut la televiziuni şi a dat explicaţiile necesare, însă nu a fost luat în seamă. Mie îmi place culoarea şi un prieten, pictor, Liviu Ungureanu, care mi-a dăruit un tablou pe această temă.

● Ce nu sunteţi m-am lămurit. Aş vrea, totuşi, să aflu cine sunteţi, domnule Aliodor Manolea.
● Un bucovinean născut la Câmpulung Moldovenesc, fiu, bunic, tată şi soţ. Sunt ofiţer de tancuri (în rezervă din 1993), psihoterapeut autonom în terapii cognitiv-comportamentale şi hipnoză eriksoniană. Am acumulat o experienţă redutabilă privitoare la stările modificate ale conştiinţei, am publicat (cu soţia sau ca unic autor) nouă căţi în domeniul medicinei complementare.

● Un amalgam impresionant de cuvinte. Puteţi rezuma pe limba mea?
● Ca psiholog studiez mintea umană şi comportamentul uman. În calitate de cercetător în psihologie, investighez aspectele fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi cele privitoare la comportamentul uman.

“Un om care nu are nici o valoare”
● Fiind un om mai degrabă înclinat spre ştiinţele exacte, simt nevoia să rup acest dialog. Aşa că vă întreb direct. De ce omul care a stat în spatele lui Traian Băsescu acordă primul interviu de după alegerile din 2009 unuia dintre cei mai acerbi critici ai suspendatului, întâmplător redactor şef al singurului cotidian declarat şi asumat antiprezidenţial?
● Acum sunt mâhnit de tot ceea ce se întâmplă, de denigrarea valorilor perene ale neamului. Mă gândesc că moşii şi stămoşii noştri se răsucesc în mormânt văzând ce se întâmplă cu moştenirea lăsată. Sunt mâhnit de vrajba pe care o seamănă necontenit cel care ar trebui să fie împăciutorul, mediatorul, cel care ar trebui să atenueze conflictele societăţii, un om care nu îşi iubeşte poporul, care nu pune accent pe valorile familiei, pentru care cultura nu are nici o valoare, un om pentru care intelectualitatea este un balast de care trebuie să scape.

● Mă pierdeţi. Parcă-i un citat din Sinteza zilei.
● Domnule Ciutacu, vorbim despre un om lângă care am fost în momente cruciale pentru el şi pentru ţară, un om pe care l-am ajutat pentru că am crezut în schimbarea în bine. Sunt extrem de dezamăgit. Discutăm acum pentru că ceva din interiorul meu a strigat: “Până aici! Aşa nu se mai poate!” Mă aflu aici pentru a povesti despre omul Traian Băsescu, aşa cum l-am cunoscut în relaţia mea directă cu el.

● Mie mi se pare că i-a prins bine prezenţa dumneavoastră lângă el. Tot nu înţeleg ce vă veni acum, când arde cămaşa demiterii pe om.
● Dl Bogdan Chirieac spunea la un post de televiziune că eu sunt întotdeauna alături de câştigători. Informaţia nu-i corectă. Eu nu sunt alături de câştigători ci aceia alături de cine sunt eu câştigă întotdeauna. Ei devin câştigători! Uitaţi, ca să nu mai revenim la subiectul atacului energetic de la confruntarea finală dintre cei doi candidaţi la preşedinţie din 2009, vă povestesc eu benevol ce s-a întâmplat atunci, mai ales că se leagă cu întrebarea dumneavoastră. În timpul confruntării televizate, pentru-că domnul Băsescu stătea prea mult cu capul în jos privind la hârtiile de pe pupitrul din faţa lui, m-am deplasat într-o parte a sălii de unde putea să mă vadă şi de unde voiam să îi fac semn să-şi ridice capul şi să-şi corecteze poziţia corpului. Am găsit un loc în lateralul unei camere de luat vederi. Lângă mine a venit o consilieră a domnului Geoană pe care o cunoşteam dinainte. Ne-am salutat şi m-a întrebat ce fac. I-am spus că sunt acolo pentru-că vreau să îi fac semn lui Băsescu să ţină capul ridicat. Am întrebat-o acelaşi lucru şi mi-a spus că stă lîngă camera tv şi îi face semn lui Geoană să se uite la camera care era în emisie. Când s-a aprins lampa roşie de pe camera TV de lângă noi, consiliera i-a făcut cu mâna arătând insistent spre cameră, numai că între ea şi acea cameră TV eram eu. Vă imaginaţi deruta interioară a candidatului Geoană care vorbea şi era atent la ceea ce spunea, când consiliera lui arăta insistent spre mine. Nu înţelegea de ce mă arăta atât de insistent. Şi cu cât se uita la noi, din ce în ce mai bulversat, consiliera îi făcea semne tot mai ample… Nu ştiu ce a gândit atunci, dar, ulterior, a apărut aberaţia cu atacul energetic şi de aici, tot acel tăvălug mediatic de luni de zile. Am fost făcut în toate felurile, de la parapsiholog la vrăjitor. Nu am reacţionat, nu am replicat pentru-că aşa am fost sfătuit. Am tot crezut că preşedintele va clarifica situaţia şi să spună că am lucrat ca şi consilieri în comunicare, dar nimic…

Lucrătura la prezoane
● Şi după aproape trei ani vă luaţi revanşa?
● Nu, domnule, e mai lung, dar important. După un an de zile de atacuri în media, am încercat să merg la televiziuni şi să mă prezint aşa cum sunt eu de fapt.. Şi m-am trezit cu o mică surpriză. Nu vreau să acuz pe nimeni, nu arăt cu degetul spre cineva. Doar prezint faptele. Anul trecut, spre primăvară, am mers să îmi schimb cauciucurile de iarnă cu cele de vară. La vulcanizare, lucrătorul de acolo îmi arată spre roata stângă spate: din cinci prezoane de fixat roata, îmi lipseau patru! Doar la acea roată…Dacă în mers ar fi cedat acel singur prezon, roata ar fi căzut, m-ar fi răsturnat şi aruncat pe contrasens. Ca nu cumva să mă rateze cei care ar fi venit pe sens invers. Cu urmările pe care le intuiţi. Şi repet ce mi-a spus cel de la vulcanizare: “Dom’le, cine a făcut-o n-a fost hoţ, a ştiut ce face!” Ca să nu mai spun de câte ori soţia mea a fost şicanată în trafic! Noroc că este are reflexe foarte bune…

● Sună terifiant, dar, dacă-i aşa cum povestiţi, iar eu n-am nici un motiv să nu vă cred, de ce nu v-aţi lămurit direct cu preăedintele Băsescu? Îmi place să cred că mai aveaţi acces la Cotroceni.
● Am fost alături de foarte mulţi oameni pe care i-am ajutat şi care şi-au recâştigat echilibrul psihoemoţional, sănătatea şi încrederea în viaţă, forţa interioară de a-şi atinge obiectivele. Printre ei şi domnul Băsescu. Legătura noastră a început în condiţiile primului referendum de demitere. Printre cei care ne-au cerut ajutor a fost şi fiica preşedintelui. În 2007, când tatăl ei a fost suspendat, Ioana ne-a rugat, pe mine şi pe soţia mea, să-l ajutăm pentru-că este într-o stare care le face, pe ea, pe sora sa şi pe mama lor să se gândească la tot ceea ce este mai rău. Când l-am întâlnit, am văzut o epavă de om care iţi inspira milă. Întreaga lui fiinţă cerea ajutor. Cei care i-au fost în apropiere ştiu foarte bine acest lucru. I-am acordat ajutor. L-am echilibrat psihoemoţional şi ne-a cerut să îl ajutăm în continuare, să fim alături de el în campania pentru referendum. Şi am fost. Sprijinul nostru a contat din punct de vedere al comunicării. Avea nevoie să poată transmite mesajul pe care l-au dorit el şi stafful lui de campanie. Iar acest mesaj să fie recepţionat într-o măsură cât mai mare de auditoriu.

● Dacă nu-i vreun secret professional bine păstrat, m-aş bucura să aflu şi cum.
● Vă pot explica, grosso-modo, cum am acţionat. Metodologia folosită este analizată şi dată exemplu în multe universităţi de prestigiu din lume. Astfel, în actul de comunicare, în general, aproximativ 10% din mesajul raţional este receptat de publicul ţintă. Restul este o percepţie subliminală, percepţie care trece dincolo de cuvinte: limbajul trupului, tonul şi timbrul vocii, culorile şi simbolurile arhetipale folosite. Ideea principală pe care am folosit-o a fost aceea de victimizare a preşedintelui suspendat. Pentru limbajul trupului, am folosit poziţia cu mâinile desfăcute în lateral, poziţie care amintea şi trezea sentimentele legate de crucificare. Mai trebuia realizat sentimentul de iubire care era necesar să însoţească limbajul trupului.

● Traian Băsescu şi iubirea, baba şi mitraliera!
● Aici a fost marea problemă. Ceea ce am găsit sau, mai bine spus, ce nu am găsit acolo, în interiorul omului Băsescu. În afară de iubirea de sine, n-am găsit iubirea pentru aproapele său, iubirea de oameni. Şi am fost uimiţi. Cel care nu iubeşte poporul l-a condus pe acesta şi voia să îl conducă în continuare. Atunci am avut un moment în care am vrut să ne retragem. Mai ales că nu aveam nicio obligaţie de nici un fel care să ne condiţioneze colaborarea. Totuşi, de regulă, atunci când începem ceva, mergem până la capăt, folosind toate capacităţile şi toată priceperea noastră pentru atingerea scopului pe care ni l-am propus. Nu vă puteţi închipui cât de greu a fost să îl determinăm să spună „vă iubesc”. Atunci am aplicat stratagema ca, sub impulsul temerilor sale generate de pierderea puterii pe care o exercita ca preşedinte, să accepte, să fie de acord în interior că starea lui de bine este condiţionată de mulţimile cărora li se adresează. Că depinde de ei să îşi recapete privilegiile. În aceste condiţii, a început să privească oamenii cu alţi ochi, să îi vadă şi altfel decât ca o masă amorfă. Rezultatul s-a văzut la vot. Bineînţeles că, odată revenit la putere, a acţionat aşa cum era obişnuit, a uitat repede tot ce a acumulat în bine.

Povestea puiuţului de comunist şi a ţigăncii împuţite
● De aia nu mai sunteţi alături de veşnicul câştigător al confruntărilor electorale?
● Nu doar de aia, haideţi să nu absolutizăm. Ca să vedeţi ce fel de om este, vă voi povesti şi un alt lucru care pe noi ne-a şocat. Chiar dacă ştiam bârfele şi aluziile prezentate chiar şi în presă referitoare la doamna Udrea, am fost impresionaţi de următorul episod. Doamna Maria ne povestea cum, nu numai odată, la diferite mese la care participa şi Elena Udrea, aceasta se apleca ostentativ peste masă pentru a-şi etala decolteul şi a-şi marca lasciv senzualitatea. Făcea acest lucru neţinând seama că şi doamna era prezentă. Era durere şi neputinţă în glas. Era atâta jale în sufletul ei, încât ne-a impresionat adânc. Aşa că, zilele următoare, i-am spus preşedintelui confirmat prin referendum că lumea vorbeşte câte în lună şi câte în stele şi că, poate, ar fi bine pentru imaginea sa publică să nu îşi lege numele de cel al Elenei Udrea. A tăcut, nu a spus nimic. Doar ne-a privit cu acea uitătură caracteristică. La despărţire, ne-a zis că ne va contacta dânsul. Nu a mai făcut-o timp de doi ani de zile, până în 2009, în campania pentru prezidenţiale. Nici el, nici Ioana sau altcineva apropiat lui nu a spus un mulţumesc.

● Şi, totuşi, aţi revenit lângă el.
● Da, ca să trăim pe viu şi alte episoade asemănătoare. Spre exemplu, la un moment dat, a primit un telefon şi pesemne că nu i-a plăcut ce a auzit. A ridicat tonul spunând cu dezgust: “Ce? Nu vrea? Mă împiedic eu de un directoraş? Dă-l afară!”Aşa este el, foarte, foarte uşor poate trece peste oricine şi poate călca în picioare pe oricare dacă acesta nu îi este sau nu îi mai este de folos. Nu-mi amintesc ca vreodată, după ce lucram cu el, să se fi uitat în ochii mei şi să-mi fi spus „mulţumesc”. Atitudinea sa este a celui căruia totul i se cuvine şi i se pare normal să primească tot fără să dea nimic în schimb. Nici măcar mulţumiri. Îmi amintesc ce ruşine mi-a fost mie, ca român, ca militar care a depus un jurâmânt de apărare şi onorare a valorilor naţionale, a însemnelor oficiale şi a personalităţilor reprezentative ale ţării când, de Ziua Naţională, pe 1 Decembrie 2009, a întors ostentativ spatele şi nu a dat mâna cu foştii preşedinţi ai României. O asemenea desconsiderare şi lipsă de respect este foarte greu de întâlnit. Cred că stăbunicul meu, aghiotantul mareşalului Averescu în timpul primului război mondial, s-a răsucit de trei ori în mormânt!

● Trageţi foc cu foc, dar tot nu reuşesc să mă lămuresc de ce, dacă tot treceaţi din dezamăgire-n dezamăgire, aţi continuat să lucraţi pentru el.
● Staţi că abia m-am stârnit. În 2007, în timpul primului referendum, la Cluj, deşi tocmai vorbisem cu dânsul şi l-am rugat să fie atent la ceea ce vorbeşte, la ieşirea din hotel, s-a repezit pur şi simplu la un tânăr făcându-l „puiuţ de comunist” doar pentru-că îşi exprima decent părerea. Ceea ce nu am putut să uit şi m-a înfiorat a fost răutatea exprimată în cuvintele spuse, în dezgustul şi desconsiderarea omului care nu este de aceeaşi părere cu el şi cred că, dacă erau singuri, ar fi fost în măsură să îl lovească. A mai fost episodul celebrei sintagme „ţigancă împuţită”. La fel ca în alte dăţi, l-am rugat să nu iasă în public, să stea la reşedintă şi să aştepte exprimarea votului. Aşa cum face de obicei, a deconsiderat ce i s-a spus, aşa cum desconsideră pe toţi şi pe toate. Nimeni nu contează. Doar el este centrul universului, doar el „este în tot şi în toate”. Dacă vreţi, vorbim puţin despre Eba, domnişoara mereu surprinzătoare…

Droguri uşoare, licitaţii şi controale
● Nu ea-i pe buletinul de vot de duminică, dar nu văd de ce n-am face-o.
● La toate mitingurile organizate, înainte de discursuri, venea cu o echipă de tineri care trăgeau prelungitoare şi instalau imprimante. Apoi, făcea fotografii cu participanţii la miting. Ei stăteau de o parte a gardului despărţitor instalat de jandarmi, iar domnişoara Elena zâmbea pe partea cealaltă. Şi imediat se scoteau pozele la imprimantă, poze pe care dădea autografe. La mitingul tatălui său, îşi făcea publicitate! Mie mi s-a părut destul de cinică acţiunea asta. Şi arată că şi fiicei îi pasă tare mult de ce se întâmpla cu tatăl său.

● Mă lasă rece sentimentele pe care le au unul la adresa celuilalt. E familial or, să-şi resolve diferendele-n interior. Singura calitate care mă interesează a Elenei Băsescu e aceea de europarlamentar roman.
● Bine, mă întorc în campanie, a ei. Un episod repede intrat într-un con de umbr a fost ochiul învineţit al domnişoarei Eba în microbuzul cu care, împreună cu grupul său de tineri, se deplasau în campanie. Nu am fost martor, luaţi-o ca o mică bârfă pentru care nu garantez, dar se şoşotea că, de fapt, învineţirea ar fi fost cauzată de o altercaţie între tinerii din autocar. Care erau, cel puţin, euforici. Oare să aibă vreo legătură cu faptul că domnişoara Eba s-a exprimat expres că este pentru liberalizarea consumului drogurilor uşoare, a produselor etnobotanice?

● A făcut-o chiar la mine-n emisiune. Trebuia musai să aibă legătură?
● Nu ştiu, doar mă întreb, pentru că ştim cu toţii dramele tinerilor consumatori de etnobotanice, suflete rătăcite. Şi, în suferinţă, vedem disperarea părinţii şi apropiaţiilor. Iar mie nu mi se pare firesc ca de la nivelul familiei prezidenţiale, al unui europarlamentar, să fie lansate apeluri, care numai pentru binele poporului nu sunt.

● Nu ea e acum miza. Tatăl ei îşi joacă funcţia şi cariera politică. Familia politicianului e, de regulă, în lumea civilizată, ultima barieră.
● De acord, dar când familia e-n banca ei. Dar eu am fost printer ei. Am văzut şi am auzit. Există o persoană care a trăit efectiv pe pielea ei ceea ce înseamnă folosirea instituţiilor statului în folosul personal. Acest lucru mi s-a spus ca să fiu atent şi la ce s-ar putea să mă aştept. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu, eu spun doar ce am auzit, printer ei. Cică acea persoană a participat la o licitaţie pe care ar fi câştigat-o cineva pentru Ioana Băsescu. Concurenţa a făcut contestaţie, chiar sfatul primit a fost să nu facă ceva de care să îi pară rău mai târziu. Persoana respectivă se plângea că într-o lună s-a bucurat de mai multe controale de câte zile a avut luna respectivă. Şi sigur i-a părut rău! Este foarte bine să fii fiică de preşedinte, nu?

Telefonul scurt
● Aţi trăit toate astea şi mi le povestiţi ca pe un film?
● Da, un film urât, cu telefoane speciale şi STS, că tot se poartă zilele astea subiectul. Despre telefonul operativ (TO), vă voi spune ceva la care am fost martor. În dimineaţa zilei când a trebuit să predea temporar funcţia domnului Antonescu, am fost chemaţi la reşedinţa sa de la Vila Lac 3. Ne-am dus şi, înainte de a mai vorbi ceva, preşedintele suspendat a vorbit la telefon, de faţă cu noi, cu un personaj extrem de important în stat. Ne-am dat seama că era vorba, pentru-că repeta cu glas tare ce i se transmitea, de un rezultat la vot din cadrul Curţii Constituţionale de patru „pentru” la cinci „împotrivă”. Când i s-a spus la telefon cine a votat împotrivă, a exclamat: „Aha, Cutare, nemernicul naibii”. Curat independenţa puterilor în stat…

● Cutare are şi o personalizare?
● Deocamdată ajunge atât.

● Şi de unde, taman acum, răbufnirea asta narativă?
● E un moment crucial. Toată lumea are o emoţie puternică referitoare la ceea ce se întâmplă cu ţara. Iar această emoţie, dacă se menţine prea mult timp, dăunează întregii naţiuni. Ne simţim cu toţii ameninţaţi că vin peste noi DNA, ANI, SRI, mascaţii, procurorii, fiscul şi nu mai ştiu cine. Să vedem numai frica de telefoane. Toţi ne temem că ni se ascultă telefoanele, chiar dacă nu am avea motive de teamă. „Nu se ştie niciodată!” spun cei care intră în birouri şi îşi pun telefoanele pe televizoare ca semnalul audio să fie bruiat. Frica aceasta, teama că suntem urmăriţi, că oricând ni se poate întâmpla ceva rău, ameninţaţi mereu cu instituţiile statului care ar trebui, de fapt, să ne protejeze…

● Frică, ne-frică, noi doi am convenit prin telefon să ne întâlnim pentru acest interviu…
● Da, dar trebuie vorbit. Pentru că nu se poate trăi normal într-o atmosferă de teroare. E o teamă colectivă, alimentată şi prin mass-media, când urmăriri ca în filme sunt prezentate la televizor. Vedem filmări cu subtitrare, înregistrări ambientale, date confidenţiale din dosarele de urmărire penală sunt publicate în ziare. Mie mi se pare că se urmăreşte instaurarea unei frici generalizate, a unei învrăjbiri naţionale. Şi dosariada asta năucitoare, dosarele „ţinute la sertar” ca să fie scoase atunci când îl supărăm pe preşedintele jucător. Un preşedinte care s-a jucat cu noi toţi aşa cum a vrut şi aşa cum nu ne putem închipui. Chiar dânsul a spus că oamenii din PDL se plângeau: „ce face preşedintele, ne arestează pe toţi?” Din când în când, mai apar fapte care dau puţin câte puţin la o parte perdeaua care acoperă adevărul. Şi vedem cu toţii cum se străduie să acopere adevărul, să aducă-n faţă teama, de „lovitură de stat”, de instabilitate.Teamă şi iar teamă. De asta vorbesc acum. Oare greşesc? Dumneavoastră puteţi hotărî. La vot.

● Să-nţeleg că nu boicotaţi referendumul?
● Domnule Ciutacu, societatea noastră este în suferinţă. Pentru-că este îmbolnăvită de de ego-ul lui Traian Băsescu. Noi, cu toţii, putem aplica cele patru adevăruri universale: 1.Există suferinţă. 2.Suferinţa are un început. 3.Suferinţa are un sfârşit. 4.Există o cale de a elimina suferinţa. Pentru noi, calea pentru eliminarea suferinţei este votul pentru demitere. Eu votez DA pentru demitere.

Aliodor Manolea
● A publicat articole de popularizare, de cercetare ştiinţifică şi a prezentat rezultate ale unor cercetări ştiinţifice la Academia Română, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Cibernetică “Ştefan Odobleja”, Universitatea Bucureşti, Universitatea din Oradea, Universitatea din Timişoara, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea „Dalles” Bucuresti, Universitatea din Liege-Facultatea de Matematică- Belgia, Asociaţia de Psihologie Transpersonală din Bucureşti, Asociaţia de Psihologie Transpersonală din Lisabona, la congrese şi conferinţe cu participare naţională şi internaţională;
● Doctor în Ştiinţe-medicină complementară al Open International University for Complementary Medicines- Colombo, Sri Lanka;
● Doctorand în Ştiinţe Militare al Universităţii Naţionale de Apărare;
● Doctorand în Psihologie al Universităţii Bucureşti.
Sursa: Jurnalul National, VICTOR CIUTACU

Îi pune preşedintele beţe în roate premierului? Viktor Orban se vede cu Băsescu, nu şi cu Ponta


Foto: Victor Ponta impreuna cu premierul Ungariei Orbán Viktor

Primul ministru maghiar a venit azi în România pentru a participa la Întâlnirea E.U. Friends of Cohesion de la Palatul Parlamentului. În programul premergător întâlnirii propriu-zise era prevăzută o întâlnire tete-a-tete între Victor Ponta şi Viktor Orban, dar ea a fost anulată din motive necunoscute (nu poate fi invocată nici o întârziere deoarece premierul ungar e de aseară în Bucureşti). Numai că la câteva ore după întâlnirea anulată, Palatul Cotroceni anunţă că preşedintele Traian Băsescu va avea o întâlnire cu premierul Ungariei. Gurile rele susţin că relaţiile ar fi destul de încordate din cauza evenimentelor din jurul tentativei ratate de reînhumare a poetului maghiar cu viziuni horthyste Nyirő Jozsef.

Pe holurile presa a speculat imediat – e o lucrărură a preşedintelui, au spus cei mai mulţi din jurnaliştii prezenţi la eveniment. Tot ce se poate din moment ce Viktor Orban şi FIDESZ fac parte din Partidul Popular European (PPE) si relaţiile lui cu PDL şi UDMR sunt destul de amicale.

Numai că problema ar putea fi alta. Premierul Victor Ponta anunţa la începutul săptămânii că se va întâlni cu omologul ungar căruia îi va expune situaţia de neacceptat prin care şeful Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, se comportă în desele vizite în secuimea din Transilvania.

Foarte probabil că Victor Ponta să nu îi rămână totuşi dator tease.ului său şi să îi spună ce are de spun în vreo pauză a Întâlnirii de la Palatul Parlamentului.
 Sursa: pe surse.ro

EXCLUSIV FOTO: Traian Băsescu împreună cu infractorul Mihail Boldea

Mihail Boldea: “Îmi place Băsescu, e un tip tare! Îmi place şi ca om şi ca politician! A reuşit să fie tătic în faţa tuturor, Mi-a plăcut de când era ministru. Am ales PD pentru că mi-a plăcut articolul 5. Când nu ai de la cine, furi de peste tot”
Un sfat de celibatar de top

La Veneţia mergeţi doar cu persoana iubită

Unii spun că ar fi “copilul minune” al baroului gălăţean, alţii îl cred “apărătorul interlopilor”. Cert este că la numai 29 de ani a apărat cu succes nume grele cu “tinichele penale” legate de coadă. Mihai Boldea, căci despre el este vorba, nu se consideră nici una, nici alta, ci pur şi simplu un avocat care îşi face treaba.

În rest, trage zilnic de fiare, are pistol cu gaze, deşi nu ştim la ce-i foloseşte fiindcă are centura neagră la Aikido; nu fumează, nu bea cafea, în timpul liber colindă munţii, se azvârle în cascade îmbrăcat în neopren şi aspiră la brevetul de scufundător. Mai nou, a început să-şi construiască o carieră politică în PD. Este, fără îndoială, unul dintre celibatarii de top ai oraşului, “însurat” din păcate, aşa cum singur spune, cu tribunalul.

Trei fraţi, ca în poveste

Mihai Boldea este mijlociul familiei şi singurul avocat. Fratele mai mare şi mezinul sunt medici. Mihai susţine că a venit pe lume în “clasica familie comunistă de intelectuali”, mama fiind profesoară, tatăl inginer în Combinat. Cum era puştiul Mihai Boldea? Sportiv! Potrivit mărturiei, juca fotbal până rupea tenişii. “Din clasa a III-a până pe la vreo 11 ani am făcut tenis de performanţă. Am participat la preliminarii ca să intru în lotul naţional de tenis de câmp. S-a făcut un blat şi nu am intrat în lotul naţional de copii al României, aşa mi-au spus tata şi antrenorul”, ne-a povestit tânărul avocat. În clasa a IX-a l-a convins pe fratele cel mic să se facă împreună avocaţi. Toate bune şi frumoase, numai că fratele cel mare care era deja student la Medicină l-a luat pe mezin la morgă şi i-a arătat un cadavru. Impresionat, frăţiorul cel mic a ales să se facă doctor, lăsându-l singur la bară pe Mihai. Şi el a avut o tentativă de abandon: “Mi-au plăcut armele, sirenele, girofarurile, am încercat să dau la Academia de Poliţie să devin ofiţer, dar datorită faptului că port ochelari am fost respins la proba medicală, şi, după două săptămâni, fiindcă aveam aceeaşi pregătire pentru examen, am mutat dosarul la Iaşi şi am intrat la Drept. Aşa a vrut Dumnezeu, să urmez calea pe care am ales-o iniţial, cea de avocat”. “Lumea interlopă”

Mihai Boldea a terminat facultatea cu 9,87, anul IV cu 10 pe linie. “Avocatura se fură, nu se învaţă! Important este să ai de la cine să furi, iar când nu ai de la cine, furi de peste tot. Am intrat la 22 ani în avocatură şi uite că am aproape opt ani. Avocatura e ca un bulgăre de zăpadă. În fiecare zi, în fiecare an, prin procese dobândeşti experienţă, creşti. De la maestrul meu, dl Bălan, am învăţat că nu există dosar în care să nu poţi să faci nimic. Cine spune asta să se lase de avocatură!”, pledează Mihai. El povesteşte că, prin prisma profesiei, cel puţin la început a intrat mai mult în dosare penale. Ce relaţii are cu interlopii? “Ponderea clienţilor mei erau oameni acuzaţi de diverse fapte grave şi se spunea că sunt avocatul lumii interlope. Era vorba lumii, nu a mea! E impropriu spus lume interlopă. E o lume specială a lor, a băieţilor <>… Nu am avut astfel de legături. În momentul în care vine la tine, indiferent de statutul lui socio-economic, e un client ca toţi clienţii. Îi spun ce soluţii există. Dacă eşti fair-play de la început n-are de ce să-ţi fie teamă, pentru că el ştie la ce să se aştepte. Nu-i convine, merge la altul! În dosarele în care erau probe clare de vinovăţie am preferat să stau în banca mea şi să-i las pe alţii. Acum mi-am diversificat activitatea, am intrat şi pe civil şi pe comercial”. El a ţinut să ne asigure că în afară de a le fi avocat, nu are nici o altă relaţie cu aşa-zişii interlopi. “Când eşti avocat, devii persoană publică. Trebuie să-ţi păstrezi imaginea şi demnitatea. În momentul în care intri în cercul lor şi participi la petrecerile lor, în mod clar respectul lor faţă de tine este zero. Am fost invitat, dar am refuzat spunând că nu are nici un sens”. Incidente? “Am avut, la începutul profesiei, un incident într-un proces de divorţ cu un soţ mai nervos. A trebuit să-mi iau pistol cu gaz. Nu l-am folosit niciodată, nici nu-l port, dar aşa a fost situaţia. Soţul s-a supărat, îmi telefona, mă ameninţa, şi am vrut să mă protejez”, povesteşte Boldea.
Greu de prins

“Sunt însurat cu tribunalul”, susţine Mihai Boldea. Asta înseamnă că în perioada în care a fost însurat a fost… bigam. “Am fost căsătorit, după un an am divorţat; nepotrivire de caracter”, spune tânărul. Programul lui este superîncărcat. Şi totuşi este imposibil să nu bănuim măcar că Mihai Boldea e “ţinta” sigură a domnişoarelor, mai ales că nu mai are verighetă, e tinerel, simpatic şi cu “muşchiul lucrat” la sală şi nici nu-i lipsesc banii: “Sincer, nu ştiu dacă sunt vânat, am ajuns la faza la care nu-mi mai dau seama dacă sunt vânat sau nu, fiindcă sunt greu de prins. Pot fi găsit foarte uşor la Tribunal, Parchet, Poliţie sau cabinet. Unde e maşina mea, sunt şi eu. Ca să mă prindă trebuie să mă găsească într-un moment în care să pot să stau de vorbă şi despre altceva decât de drept. Nu că nu-mi plac femeile, că ce e frumos şi lui Dumnezeu îi place, dar nu mai am timpul material! În facultate era altceva când aveai timp, plimbări lungi, vorbeai subiecte, făceai capul mare, curte… acum nu mai am timp. Nu sufăr, dar îmi este bine aşa!”. Dacă zice el…

“Băsescu e tătic”

În 2002, Mihai Boldea a devenit membru al Partidului Democrat, iar de curând a devenit preşedintele interimar al Organizaţiei Judeţene de Tineret. De ce PD? “Politica mă antrenează, mă pune să mă gândesc şi la altceva decât la drept. Îmi place Băsescu, e un tip tare! Îmi place şi ca om şi ca politician! A reuşit să fie tătic în faţa tuturor, tranşează problemele cu fermitate, corectitudine! Mi-a plăcut de când era ministru. Am ales PD pentru că mi-a plăcut articolul 5 din statutul partidului care spune că <>.

Democraţii sunt oameni de acţiune, interesaţi de viitor! Nu am venit aici să fac pe pisica, am hotărât să intru activ, având în vedere structura profesională. Bara m-a format şi sunt luat în serios. Am spus din start: Am venit la PD să facem ceva!”, spune liderul.

Băiat gospodar

Ştie şi ce înseamnă munca de jos! “Nu mi-e ruşine. Eu dintr-a IX-a până într-a XI-a am dat la sapă de mi-au sărit capacele. Dădeam cu sapa şi sărea unealta de tare ce era pământul. Tatăl meu are 25 de ari de vie. A fost un exerciţiu foarte bun dând la sapă vineri, sâmbătă, cald afară, transpirat, îţi doreai o gură de apă rece şi nu era decât apă caldă că erai la câmp!”, povesteşte cu umor Mihai Boldea. Acum, tatăl, ajuns pensionar, este <> care îi calcă hainele. “A face curăţenie în casă este o relaxare pentru mine! Ştiu să gătesc pentru că am fost student… ştiu să spăl. Acum mănânc mai mult în oraş. Anul trecut, în vară, mă gândeam să-mi pun cărţi în frigider că tot era gol…”.
No coffee, no smoking!
“În Galaţi este exclus să merg în baruri, cluburi, discoteci! Nu, pentru că mă întâlnesc cu foarte mulţi clienţi de-ai mei. Şi atunci care ar fi autoritatea mea în faţa lor? Dacă vreau să mă duc într-o discotecă, pot să mă duc la munte sau în afara ţării. Îmi place să mă distrez!” Îi plac artele marţiale şi are centură neagră în Aikido. Aikido te învaţă autocontrolul, e arta marţială în care foloseşti energia adversarului. Acum nu mai are timp de antrenamente, dar merge zilnic la sală şi jumătate de oră trage de fiare. Fitnessul e modalitatea lui de relaxare. În timpul liber îi place să “călărească” munţii. Ultima dată a mers cu fratele lui şi a făcut rafting: ca nişte nebuni s-au îmbrăcat în costume de neopren şi şi-au dat drumul pe Cerna, pe cascade. A văzut Suedia, Danemarca – Copenhaga, Hamburg, Helsinki şi Veneţia despre care spune doar atât: “cine se duce la Veneţia să meargă cu persoana pe care o iubeşte cu adevărat, altfel n-are ce căuta acolo!”

Mihail Boldea: “Îmi place Băsescu, e un tip tare! Îmi place şi ca om şi ca politician! A reuşit să fie tătic în faţa tuturor, Mi-a plăcut de când era ministru. Am ales PD pentru că mi-a plăcut articolul 5. Când nu ai de la cine, furi de peste tot”

Un sfat de celibatar de top

La Veneţia mergeţi doar cu persoana iubită

Unii spun că ar fi “copilul minune” al baroului gălăţean, alţii îl cred “apărătorul interlopilor”. Cert este că la numai 29 de ani a apărat cu succes nume grele cu “tinichele penale” legate de coadă. Mihai Boldea, căci despre el este vorba, nu se consideră nici una, nici alta, ci pur şi simplu un avocat care îşi face treaba.

În rest, trage zilnic de fiare, are pistol cu gaze, deşi nu ştim la ce-i foloseşte fiindcă are centura neagră la Aikido; nu fumează, nu bea cafea, în timpul liber colindă munţii, se azvârle în cascade îmbrăcat în neopren şi aspiră la brevetul de scufundător. Mai nou, a început să-şi construiască o carieră politică în PD. Este, fără îndoială, unul dintre celibatarii de top ai oraşului, “însurat” din păcate, aşa cum singur spune, cu tribunalul.

Trei fraţi, ca în poveste

Mihai Boldea este mijlociul familiei şi singurul avocat. Fratele mai mare şi mezinul sunt medici. Mihai susţine că a venit pe lume în “clasica familie comunistă de intelectuali”, mama fiind profesoară, tatăl inginer în Combinat. Cum era puştiul Mihai Boldea? Sportiv! Potrivit mărturiei, juca fotbal până rupea tenişii. “Din clasa a III-a până pe la vreo 11 ani am făcut tenis de performanţă. Am participat la preliminarii ca să intru în lotul naţional de tenis de câmp. S-a făcut un blat şi nu am intrat în lotul naţional de copii al României, aşa mi-au spus tata şi antrenorul”, ne-a povestit tânărul avocat. În clasa a IX-a l-a convins pe fratele cel mic să se facă împreună avocaţi. Toate bune şi frumoase, numai că fratele cel mare care era deja student la Medicină l-a luat pe mezin la morgă şi i-a arătat un cadavru. Impresionat, frăţiorul cel mic a ales să se facă doctor, lăsându-l singur la bară pe Mihai. Şi el a avut o tentativă de abandon: “Mi-au plăcut armele, sirenele, girofarurile, am încercat să dau la Academia de Poliţie să devin ofiţer, dar datorită faptului că port ochelari am fost respins la proba medicală, şi, după două săptămâni, fiindcă aveam aceeaşi pregătire pentru examen, am mutat dosarul la Iaşi şi am intrat la Drept. Aşa a vrut Dumnezeu, să urmez calea pe care am ales-o iniţial, cea de avocat”. “Lumea interlopă”

Mihai Boldea a terminat facultatea cu 9,87, anul IV cu 10 pe linie. “Avocatura se fură, nu se învaţă! Important este să ai de la cine să furi, iar când nu ai de la cine, furi de peste tot. Am intrat la 22 ani în avocatură şi uite că am aproape opt ani. Avocatura e ca un bulgăre de zăpadă. În fiecare zi, în fiecare an, prin procese dobândeşti experienţă, creşti. De la maestrul meu, dl Bălan, am învăţat că nu există dosar în care să nu poţi să faci nimic. Cine spune asta să se lase de avocatură!”, pledează Mihai. El povesteşte că, prin prisma profesiei, cel puţin la început a intrat mai mult în dosare penale. Ce relaţii are cu interlopii? “Ponderea clienţilor mei erau oameni acuzaţi de diverse fapte grave şi se spunea că sunt avocatul lumii interlope. Era vorba lumii, nu a mea! E impropriu spus lume interlopă. E o lume specială a lor, a băieţilor <>… Nu am avut astfel de legături. În momentul în care vine la tine, indiferent de statutul lui socio-economic, e un client ca toţi clienţii. Îi spun ce soluţii există. Dacă eşti fair-play de la început n-are de ce să-ţi fie teamă, pentru că el ştie la ce să se aştepte. Nu-i convine, merge la altul! În dosarele în care erau probe clare de vinovăţie am preferat să stau în banca mea şi să-i las pe alţii. Acum mi-am diversificat activitatea, am intrat şi pe civil şi pe comercial”. El a ţinut să ne asigure că în afară de a le fi avocat, nu are nici o altă relaţie cu aşa-zişii interlopi. “Când eşti avocat, devii persoană publică. Trebuie să-ţi păstrezi imaginea şi demnitatea. În momentul în care intri în cercul lor şi participi la petrecerile lor, în mod clar respectul lor faţă de tine este zero. Am fost invitat, dar am refuzat spunând că nu are nici un sens”. Incidente? “Am avut, la începutul profesiei, un incident într-un proces de divorţ cu un soţ mai nervos. A trebuit să-mi iau pistol cu gaz. Nu l-am folosit niciodată, nici nu-l port, dar aşa a fost situaţia. Soţul s-a supărat, îmi telefona, mă ameninţa, şi am vrut să mă protejez”, povesteşte Boldea.
Greu de prins

“Sunt însurat cu tribunalul”, susţine Mihai Boldea. Asta înseamnă că în perioada în care a fost însurat a fost… bigam. “Am fost căsătorit, după un an am divorţat; nepotrivire de caracter”, spune tânărul. Programul lui este superîncărcat. Şi totuşi este imposibil să nu bănuim măcar că Mihai Boldea e “ţinta” sigură a domnişoarelor, mai ales că nu mai are verighetă, e tinerel, simpatic şi cu “muşchiul lucrat” la sală şi nici nu-i lipsesc banii: “Sincer, nu ştiu dacă sunt vânat, am ajuns la faza la care nu-mi mai dau seama dacă sunt vânat sau nu, fiindcă sunt greu de prins. Pot fi găsit foarte uşor la Tribunal, Parchet, Poliţie sau cabinet. Unde e maşina mea, sunt şi eu. Ca să mă prindă trebuie să mă găsească într-un moment în care să pot să stau de vorbă şi despre altceva decât de drept. Nu că nu-mi plac femeile, că ce e frumos şi lui Dumnezeu îi place, dar nu mai am timpul material! În facultate era altceva când aveai timp, plimbări lungi, vorbeai subiecte, făceai capul mare, curte… acum nu mai am timp. Nu sufăr, dar îmi este bine aşa!”. Dacă zice el…

“Băsescu e tătic”

În 2002, Mihai Boldea a devenit membru al Partidului Democrat, iar de curând a devenit preşedintele interimar al Organizaţiei Judeţene de Tineret. De ce PD? “Politica mă antrenează, mă pune să mă gândesc şi la altceva decât la drept. Îmi place Băsescu, e un tip tare! Îmi place şi ca om şi ca politician! A reuşit să fie tătic în faţa tuturor, tranşează problemele cu fermitate, corectitudine! Mi-a plăcut de când era ministru. Am ales PD pentru că mi-a plăcut articolul 5 din statutul partidului care spune că <>.

Democraţii sunt oameni de acţiune, interesaţi de viitor! Nu am venit aici să fac pe pisica, am hotărât să intru activ, având în vedere structura profesională. Bara m-a format şi sunt luat în serios. Am spus din start: Am venit la PD să facem ceva!”, spune liderul.

Băiat gospodar

Ştie şi ce înseamnă munca de jos! “Nu mi-e ruşine. Eu dintr-a IX-a până într-a XI-a am dat la sapă de mi-au sărit capacele. Dădeam cu sapa şi sărea unealta de tare ce era pământul. Tatăl meu are 25 de ari de vie. A fost un exerciţiu foarte bun dând la sapă vineri, sâmbătă, cald afară, transpirat, îţi doreai o gură de apă rece şi nu era decât apă caldă că erai la câmp!”, povesteşte cu umor Mihai Boldea. Acum, tatăl, ajuns pensionar, este <> care îi calcă hainele. “A face curăţenie în casă este o relaxare pentru mine! Ştiu să gătesc pentru că am fost student… ştiu să spăl. Acum mănânc mai mult în oraş. Anul trecut, în vară, mă gândeam să-mi pun cărţi în frigider că tot era gol…”.
No coffee, no smoking!
“În Galaţi este exclus să merg în baruri, cluburi, discoteci! Nu, pentru că mă întâlnesc cu foarte mulţi clienţi de-ai mei. Şi atunci care ar fi autoritatea mea în faţa lor? Dacă vreau să mă duc într-o discotecă, pot să mă duc la munte sau în afara ţării. Îmi place să mă distrez!” Îi plac artele marţiale şi are centură neagră în Aikido. Aikido te învaţă autocontrolul, e arta marţială în care foloseşti energia adversarului. Acum nu mai are timp de antrenamente, dar merge zilnic la sală şi jumătate de oră trage de fiare. Fitnessul e modalitatea lui de relaxare. În timpul liber îi place să “călărească” munţii. Ultima dată a mers cu fratele lui şi a făcut rafting: ca nişte nebuni s-au îmbrăcat în costume de neopren şi şi-au dat drumul pe Cerna, pe cascade. A văzut Suedia, Danemarca – Copenhaga, Hamburg, Helsinki şi Veneţia despre care spune doar atât: “cine se duce la Veneţia să meargă cu persoana pe care o iubeşte cu adevărat, altfel n-are ce căuta acolo!”

Pedelistul Mihail Boldea despre Elena Udrea si Traian Basescu. “Un gălăţean în safari Aventuri în Africa, Kenya”"

Un gălăţean în safari Aventuri în Africa
„Un gălăţean în safari – Aventuri în Africa” este titlul articolul apărut în ziarul local „Viaţa Liberă”, în care Mihail Boldea îşi povestea impresiile de vacanţă. „Pentru că tărâmul african este o destinaţie la modă, l-am rugat să ne povestească ce a trăit în safari”, justifică reporterul subiectul în introducerea articolului. Apoi îi dă cuvântul domnului deputat/avocat/cercetat.

„Itinerariul Galaţi – Bucureşti – Amsterdam – Nairobi – Malindi îl parcurgi în 26 de ore, cu escale, luând în calcul şi întârzierea de rigoare la cursele africane. Dar merită! «Acolo vezi viaţa la zero. Primitivismul locurilor m-a făcut să înţeleg de unde a plecat întreaga evoluţie», ne-a mărturisit Mihai Boldea. Malindi este rezidenţă italiană, pe malul Oceanului Indian. Acolo nu există reguli de circulaţie, iar şoselele se reduc la o singură autostradă asfaltată. «Pentru europeni este ieftin să stea la un hotel de trei-patru stele pe malul Oceanului Indian. Costă 30-40 de euro pe noapte. În camere, paturile au picioare lungi, de aproape un metru. Trebuie să sari ca să te urci în ele, iar pe jos e gol, ca atunci când cobori din pat să vezi dacă nu calci pe un şarpe ori pe un scorpion. Dacă laşi geamurile deschise, îţi intră babuinii şi ce le place, îţi fură. Nu neapărat mâncare. Mai sunt şi agresivi, muşcă!»”.

„O femeie «full options» costă 10 dolari, o noapte”

Boldea îşi continuă istorisirea într-un ton pragmatic. „Preţurile sunt mici şi la supermarket. Eu am cheltuit cu drumul 1000 euro şi vreo 200 euro acolo, dar am avut avantajul că am locuit la o cunoştinţă. Nu prea ai ce să cumperi. Distracţia cea mare este un cazino cu preţuri modeste. Eu am băgat 50 de euro şi am scos tot 50, am făcut rulaj. Localnicii joacă bingo. Mai sunt şi două discoteci, una cu program până la trei dimineaţă, cealaltă în continuare. Acolo e şi un paradis sexual, trag negresele de bărbaţi albi, şi negrii de albe; o femeie “full options” costă 10 dolari, o noapte. SIDA, sifilis sunt la ele acasă, deci mai bine nu rişti!», e de părerea deputatul.

„Fireşte că se dă şpagă, suntem în lumea a III-a”

„60 km prin safari, până în parcul naţional am mers cu escortă militară, pentru că poţi fi atacat de bandiţi. E ciudat să mergi cu un tip cu mitralieră în faţă. Şi în parc este poliţie şi armată. Poliţia nu stă să se recomande. La baraje, pun ţepi metalici pe stradă şi stau cu puşca. Dacă nu opreşti îţi spargi roţile şi poliţia deschide focul. Fireşte că se dă şpagă, suntem în lumea a III-a”, povestea Boldea în „Viaţa Liberă”. „Africanii spun că un safari este reuşit atunci când turistul vede cele zece mari animale, dintre care nu lipsesc elefantul, rinocerul, hipopotamul, leul, jaguarul, zebra, girafa, leopardul. Am văzut doi lei care se împerecheau, şi doi pui. Hipopotamii sunt păziţi militar pentru că sunt agresivi. Rinocerii stau în spatele unui gard electrificat, ca să nu atace. Drumul în safari începe la opt dimineaţa şi se încheie pe la opt seara. De la 12 la 16 faci un popas la o lodge (un gen de hoteluri păzite să nu intre animalele sau bandiţii). În safari nu ai voie să cobori din maşină, rişti să fii mâncat de un animal. Plus că vei fi amendat nu numai tu, ci şi şoferul. Elefanţii cu pui sunt foarte agresivi. Am oprit să facem poză unui elefant şi, deranjat de bliţ ori de zgomot, s-a luat după maşină. Ne-a fugărit”, declara avocatul. „Fiind lacto-vegetarian, a mâncat orez şi fructe”, notează jurnalistul. „Dar ne-a spus că la un popas şoferul şi ai lui au mâncat o antilopă, deşi era ilegal. «Eu m-am împrietenit cu şoferul şi am fost la negri. M-au servit cu un ceai cu un gust îngrozitor. Când am întrebat de unde au luat apa, mi-au arătat un un râu învolburat, negru. Nu l-am mai băut!»”.

Ce a învăţat de la masai

“La întoarcerea din safari am trecut prin nişte sate de masai. Copiii alergau după maşini să le dăm de mâncare. Atunci le-am aruncat nişte pachete de biscuiţi şi s-au bătut pentru ei. Acolo bicicleta este mijloc de transport şi de cărat apă. Apa e marea problemă. Într-un sat de masai eşti ca în comuna primitivă. Casele lor sunt nişte colibe cu trei încăperi – camera copiilor, bucătăria şi dormitorul părinţilor. Fac focul cu beţe, iarbă uscată şi bălegar de elefant. Încălţările lor sunt făcute din piele de vacă, iar talpa din cauciucul roţilor de maşină. Nu mi-a venit să cred, dar când m-am uitat de aproape erau chiar resturile rămase de la un cauciuc explodat pe autostradă. Sărăcia e lucie. Salariul unui om în casă e de 30-40 euro pe lună şi asta înseamnă că e bine plătit. Un ofiţer de poliţie are salariul de 150-200 euro pe lună, bani cu care huzureşte. Masaii îşi scot banii de la turişti. Unui localnic îi vinde o statuetă cu doi euro, iar unui străin cu zece. Am fost curios să văd cum e dansul masailor. Săreau pur şi simplu cu un băţ în sus. Care-i logicaĂ De fapt este un antrenament pentru mersul la vânătoare. Sar în sus cu băţul să vadă unde e leul. Şi pentru că par mai înalţi decât el, leul nu îi atacă”, povestea Boldea. În Malindi a cunoscut şi un profet local. „Era un fel de preot, dar nu pentru că ar fi mers la şcoală, ci pentru că avea viziuni, fără a lua droguri. I-am cerut să spună ceva de mine. A luat un băţ şi a început să-mi spună lucruri adevărate, pe care chiar nu avea de unde să le ştie. Avea telefon mobil şi locuia pe malul oceanului”.

Articolul închinat de presa locală vacanţei lui Boldea se încheie profetic: „Avocatul regretă că n-a putut să stea decât o săptămână în Kenya şi ar vrea să reediteze aventura”. Potrivit unor surse neoficiale, deputatul Mihai Boldea a părăsit România prin punctul de frontieră de la Giurgiu, a ajuns în Turcia iar de acolo s-a îmbarcat într-un avion cu destinaţia Africa. (AOP)
November 10th, 2010
Război în PDL.
În această perioadă se află în plină desfașurare alegerile în interiorul PDL. La nivel central lupta se duce între două tabere foarte clare; o tabară în care se află Falcă și Udrea, iar în cea de a doua tabară liderul este Vasile Blaga susținut de Gh. Flutur si S. Frunzăverde. Vasile Blaga este omul care își dorește dintr-un anumit punct de vedere, cred și o schimbare în organizațiile din teritoriu, o primenire a oamenilor politici la nivel local și eliminiarea veneticilor și așa zișilor oameni politici care nu sunt capabili să obțină rezultate. De mai bine de șapte luni mă aflu într-un război total cu oamenii politici din organizația PDL Galați care nu sunt capabili decât să distrugă și să își urmărească interesul personal și să aibă ca principii călăuzitoare în domeniul politicii minciuna, nesimțirea și promovarea nulităților. Sunt de acord cu toți cetățenii acestei țări precum și cu locuitorii Galațiului care au o părere foarte proastă despre oamenii politici care promovează principiile prezentate anterior. Astăzi pot să vă spun despre Marius Necula că este unul dintre acești politicieni avid de putere, pentru care minciuna este un mod de a fi, care promoveaza nulități, susține lumea interlopă și apoi se prezintă tuturor ca fiind Sf. Fecioara. Nu mă surpinde faptul că Toader Mircea îl susține și promovează, acesta fiind promotorul incompetenței la nivelul organizației județene Galați însă mă bucură faptul ca Vasile Blaga și-a dat seama(vezi aici) de calitatea umană a lui Marius Necula și sper din tot sufletul să înțeleagă și BPN-ul că este timpul să nu mai susțină oameni ca Marius Necula și să înțeleagă că Mircea Toader este un expirat. Susțin punctul de vedere a lui Cristian Preda cât și a lui Sebastian Lăzăroiu că după acesta criza economică scena politică va fi caștigată de partidul care promovează oameni competenți, corecți și care doresc să facă ceva pentru Romania.
——————————————–
November 25th, 2009
Coaliţia defectă
Revin după o mică pauză… Implicarea în alegerile din colegiul meu a fost cât se poate de susţinută. Nu fără rezultate, să zic… Spunea unul dintre surferii de pe blogul meu că Galaţiul este roşu Ferrari. După primul tur, municipiul Galaţi nu mai pare aşa de îmbujorat. Aici Băsescu s-a clasat pe primul loc cu 31,8% urmat de Geoană cu 28,4%. Vreau să le mulţumesc, pe de-o parte, celor care m-au ajutat prin votul lor să obţin victoria în colegiul 9 (31,6% Băsescu, 28,7% Geoană) iar, pe de altă parte, voluntarilor şi echipei mele de campanie, cei care au pus suflet, pasiune şi foarte multă muncă în acest rezultat.
Am mai vorbit într-o postare mai veche de asocierea PNL cu PSD ca fiind una “contra naturii”. Acum mi se pare o persistenţă bolnăvicioasă. Iar părerea mea nu are nicio legătură cu susţinerea lui Băsescu de către PNL pentru turul 2. Pe de altă parte înţeleg încăpăţânarea lui Antonescu de a merge pe aceeaşi linie din precampanie şi campanie. Însă cedarea postului de preşedinte este prea de tot. Cred că majoritatea celor care frunzăresc paginile de internet este una informată, activă şi ancorată suficient în realitate pentru a nu accepta, măcar aşa, “deep inside”, o astfel de variantă. Geoană preşedinte? Până şi sonoritatea mi se pare defectă. Nu pot să cred că votanţii liberali pot fi împăcaţi cu ideea asta. Sunt convins că sunteţi mulţi care aţi votat cu Crin în turul întâi şi care aţi citit paginile blogului meu. Aş vrea să ştiu şi eu părerea voastră… Sunteţi împăcaţi cu ideea de a îl vota pe Geoană?
Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Wednesday, November 25th, 2009.
Comenteaza.
Mergi la pagina anterioara.

Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Wednesday, November 10th, 2010
118 Comentarii »
—————————–
October 6th, 2010
Justiţia şi Refoma

Ieri, la comisia juridică a Camerei Deputaţilor, din care fac parte, a început dezbaterea proiectului de lege cunoscut sub numele ” Mica Reformă”.Acest proiect iniţiat de către Ministerul Justiţiei are drept obiectiv accelerarea derulării proceselor în faţa instanţelor de judecată, ceea ce este salutar, proiectul de lege însa a fost amendat substanţial de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a şi fost reprezentată în faţa comisiei juridice de către toţi presedinţii secţiilor, precum şi de doamna preşedinte Livia Doina Stanciu. Modificarile legislative sunt punctuale şi vizeaza înlaturarea tuturor tertipurilor procedurale care erau folosite de catre parţi pentru amânarea proceselor. Forma finala a proiectului ” Mica Reforma” o voi posta în cursul acestei zile, după finalizarea lucrarilor în comisie pentru a o putea vedea şi voi. Care este parerea voastră referitor la justiţia din Romania, şi care sunt reformele ce ar mai trebui implementate în acest sistem din punctul dumneavoastră de vedere?
Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Wednesday, October 6th, 2010
5 Comentarii »
October 5th, 2010
De ce a fost linişte…pe blog!

De la ultima mea postare şi până în prezent nu am mai dorit să scriu nimic pe blog pentru că am aşteptat o strategie politică,economică şi de comunicare din partea conducerii PDL, care să se manifeste atât în plan guvernamental, local dar şi în ceea ce priveşte viitorul partidului.
Am aşteptat, am aşteptat şi tot aştept. Fiindca tot aştept am hotarăt să scriu pe blog, dar intr-un alt format . Voi ce strategie credeţi că ar trebui să aplice partidul?
Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Tuesday, October 5th, 2010
126 Comentarii »
October 4th, 2010
Condoleanţe …

Sunt alături de domnul Preşedinte Traian Băsescu în aceste momente grele când a pierdut pentru totdeauna pe cea mai dragă fiinţă din lume, mama. Sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o ierte şi să-i dea odihnă veşnică.
Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Monday, October 4th, 2010
95 Comentarii »
—————
November 15th, 2010
Clasa politică şi reforma.
În momentul de faţă politicienii oneşti subliniază necesitatea reformării întregii clase politice, toţi analiştii politici cu experienţă subliniează faptul că în 2012 va caştiga partidul care se va reforma în mod real şi nu face doar un facelift de dragul de a păcăli electoratul. PSD-ul este unul din partidele care a implementat cu succes acest tip de facelift, producând pentru scena politica de primplan personaje noi precum Negoiţă, Şova, Bănicioiu şi alţii care sunt pătaţi încă de la început, au aceleaşi metehne ca şi înaintaşii lor din PSD, singurul element de noutate al lor fiind sexualitatea. Însă în spatele acestor figuri noi se află aceleaşi personaje vechi.
Revenind la PDL constat ascuţirea luptei din interiorul partidului. Gruparea condusă de Falcă şi Udrea, are un discurs belicos de asediu şi nedoctrinar . Dacă ar ajunge la conducerea partidului nu ştiu cât ar putea reforma şi relansa politic partidul, atâta timp cât nu promoveaza elemente de noutate, elmente doctrinare care să atragă electoratul dreapta şi nici nu prezintă modalitaţi de reformare a partidului. Este greu pentru unii politicieni mai vechi să renunţe la ciolanul guvernării şi să aibă o viziune politică a viitorului partidului, în concordanţă cu un proiect pentru România pe termen lung. Electoratul românesc s-a deşteptat, dar s-a şi saturat de aceiaşi oameni politici cu aceleaşi mesaje, care una spun şi alta fac, care au nevoie de electorat doar pentru voturi şi atât. Îmi place ideea promovată de Cristian Preda (vezi aici) şi cred că este una corectă. Să nu uite nici un politician că în anul 2012 nu pot veni să cerşească voturi, fiindcă nu le vor mai primi. Politicienii care sunt contra productivi din punct de vedere politic şi fară rezultate manageriale, ar trebui măcar acum în ceasul al 12-lea să facă proba maturităţii şi să facă un pas înapoi pentru a permite unei noi generaţii de politicieni să se manifeste, să crească şi să fie pregatită în 2012 să primească fară a cerşi voturile electoratului.
Concluzia este clară: întreaga clasă politică trebuie reformată şi ar trebui să începem din curtea propiului partid.
Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Monday, November 15th, 2010
5 Comentarii »
—————

February 5th, 2011
Trăim în România….

Am refuzat să scriu pe blog , fiindcă nu mai este nimic clar la noi în România. La PDL s-a stabilit în mod democratic că nimeni nu mai are voie să comenteze nimic public, doar eventual pe la colțuri și atunci cu gura închisă, iar eu respect aceasta decizie si,,, tac aplic ceea ce se numeste Mauna.
Asist însa și la o mare aberație politică care se numește Uniunea Social-Liberală, acestă mega alianța între PSD-PC-PNL. O nebunie care are un singur scop “Jos Băsescu!! Jos Boc!!Jos PDL!” Este ceva ce numai în România putea lua naștere. Să facem o analiza logico-rațională:
– PSD este un partid de stânga care are ca și doctrină ideea de a ajuta poporul prin dependența față de stat, mediul privat să se descurce.
— PNL este un partid de dreapta care are ca doctină ideea de a dezvolta mediul privat și o independență față de stat.
– PC nu are decât doctrina posturilor de televiziune din trustul Voiculescu și cam atât.
Aici lipsește logica, politica dreaptă nu se poate alia cu stânga niciodată, într-un program politic comun, însa la noi se poate, fiindcă acest program nu este unul politic sau pentru cetățeni , este un program ”JOS BĂSESCU” o luptă de orgolii personale. Este ilogic să se asocieze partide care în sondaje au peste 20% cu un partid care are 1% , ceea ce dovedește că acolo este altceva , adică ceea ce spuneam, televiziunile.
Acestă alianță va îngropa PNL și dovedește demagogia și ipocrizia politicienilor din aceste trei partide , faptul că urmăresc doar scopuri personale, vendete și răfuieli. Acum a fost declarată oficial alianța care a dus Romania la criza din 2009 , alianta care a guvernat în anii 2007-2008 și cu privire la care liderii marcanți ai PSD și PNL spuneau că nu există.
Partea bună este că acum putem spune că în România avem doar două partide mari care se luptă electoral PDL pe de o parte și USL pe de altă parte. Mă gândesc cu groază la alegătorul român care nu mai știe ce să aleagă.. și cred că dacă azi va lua naștere un nou partid de dreapta el va fi cel caștigător. Timpul și istoria ne vor lumina , însă acum Trăim în România și…..
Adaugat de Mihail Boldea
Postat in Blog in data de Saturday, February 5th, 2011.
Comenteaza.
Mergi la pagina anterioara.

———-
Date personale:
Nascut 9 martie 1976, in Galati

Nu sunt casatorit, dar imi doresc o familie si multi copii.

Am crescut intr-o famile de intelectuali, parintii si fratii fiindu-mi mereu alaturi. De la ei am invatat ca familia este locul unde fiecare isi are drepturile si indatoririle lui, unde se stabilesc prioritatile in folosirea timpului, a talentelor si a valorilor.

Familia pentru mine inseamna egalitate desavarsita, inseamna respect, realitate, adevar si bunatate, inseamna o zi de odihna continua in inima.
Familia este locul unde cazi, te ridici si planuiesti din nou.

Activitate politica:

2004-2005 Presedintele Organizatiei de tineret a PD

2005-2007 Vicepresedinte municipiu PD

2005-2007 Purtator de cuvant al Organizatiei Judetene a PD Galati

Activitate profesionala:

2008 noiembrie – ales deputat în circumscripţia electorală nr.18 Galati, colegiul uninominal nr.9

2006 – 2008
Masterat in Drept penal si Criminologie in cadrul Academiei de Politie Al. I Cuza Bucuresti

1999 – in prezent
Avocat definitiv in Cadrul Baroului Galati, forma de organizare a profesiei Cabinet individual de avocatura

1998 – 1999
Avocat stagiar in cadrul Cabinetului avocatului Balan Alexandru

Studii:

1994 – 1998

Absolvent Magna Cum Laudae Facultatea de Drept din Cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi

1990 – 1994
Liceul Teoretic Vasile Alecsandri – sectia informatica

Limbi Straine:

Engleza

Italiana

Hobby:

Arte martiale, Snowboarding, Calatoriile

Deputat Boldea Mihail

Cabinet Parlamentar

Adresă:
Blv. Milcov nr. 32, Complex Micro 40
Galati
Romania

E-mail: deputat@boldeamihail.ro
Telefon fix: 0236 31 02 46
Fax: 0236 31 02 46

Informaţie: Mobil: 0724 320 123
Consilier personal:
Mircea Bivol
0733 558 213

Băsescu, scos din Bucureşti. Revoluţie 2012. Sânge şi gaze la Piaţa Universităţii. Ieşi afară, javră ordinară! “La toamnă lacrimile vor fi portocalii”,”Nu puneţi cătuşe democraţiei” “Jos bețivanul”. CNN: Romania Protest against President Basescu. VIDEO

“Suntem studenţi. Nu suntem violenţi!”.http://www.facebook.com/groups/Anti.Basescu.League/ “Jos Guvernul”, Băsescu şi Guvernul umilesc poporul”.

O tânără, spre un jandarm: “Uite-te la mine şi spune-mi că trăieşti bine!”Se strigă: „Noi suntem România, nu Băsescu şi Jandarmeria”
Vei fi judecat pentru tot ce s-a întâmplat”

„Fraţilor, alăturaţi-vă să învingem mişeii ce-n inima ţării şi-au înfipt colţii!”

P

Pe pancartele manifestanţilor, se poate citi “Un guvern de mafioţi ne-a furat banii la toţi!” “Jos mafia Băsescu-Boc”, “Jos diktatorul, criminal incult, mitocan”. “Hoţii, hoţii”, “Piticu şi cu chioru au umilit poporul”.“Un guvern de mafioţi ne-a furat banii la toţi”, “Jos Băsescu”, “Nu vrem comasate, vrem anticipate”, sunt câteva dintre lozincile pe care le scandează aceştia.


Citez un comentator: “15 ianuarie, 00:36. Gabi EVZ
Nu cred ca vreti sa stiti cum au alungat manifestantii de la Universitate. La fantana mai erau o mana de oameni, care scandau lozinici impotriva lui Basescu. Un nene de la Jandarmerie a anuntat…”evacuati piata, e ultimul apel”. In secunda in care oamenii au incercat sa plece din piata, la gurile de metrou de la Universitate erau postati jandarmi si nu se mai putea intra in metrou, oamenii fugeau in toate partile, jandarmiii ii loveau. In multime s-au aflat si ofiteri in civil, in fata mea, la facultarea de Istorie a fost retinut un tip de unu in civil. Aapoi nebunia s-a mutat pe B-dul Elisabeta, oamenii fugeau spre Cismigiu, jandarmii dupa ei si ii loveau. 2 tipi au fost loviti, culcati la pamant si ulterior retinuti pe Victoriei, vis-a-vis de Centrul Militar. Cum am scapat, sa nu fiu lovita, in momentul in care jandarmii alergau ca nebunii si loveau oameni? Am intrat intr-un internet cafe, la coloane la Universitate. Ce am vazut in seara asta, nu poate fi descris in cuvinte. Oameni, care au venit sa isi strige nemultumirile, loviti cu brutalitate si trantiti la pamant, jandarmii care alergau ca disperatii si loveau in stanga si in dreapta, fara discriminare. Mi-ar placea sa cred ca niciodata nu o sa mai am ocazia, sa vad asemenea acte de violenta.”PRESA STRAINA

Reuters scrie că nemulţumirea faţă de reforma sistemului sanitar s-a transformat într-un protest de amploare faţă de măsurile de austeritate ale guvernului român. “Opriţi hoţia”, “Ne-aţi minţit şi ne-aţi furat” sunt doar câteva dintre scandările care s-au auzit în această seară la Bucureşti.Portalul de ştiri Focus News din Bulgaria relatează, citând agenţia France Presse, despre incidente violente care au avut loc în capitală. Protestul a degenerat în confruntări cu forţele de ordine în momentul în care manifestanţii au blocat traficul în centrul oraşului, notează Focus News.

Associated Press: Românii protestează împotriva guvernului pentru a treia zi
Românii au protestat în oraşe din întreaga ţară, pentru a treia zi, împotriva guvernului, pe care dau vina pentru austeritate şi scaderea standardelor de viaţă, scrie si APCNN: Romania Protest against President Basescu
People are getting out of their homes in Romania to go and protest on the streets. This is the second day of protests and they are live in Bucharest, Constanta, Iasi, Drobeta Turnu-Severin, Cluj, Timisoara, Craiova, Ploiesti and other cities. The protest began when President Traian Basescu went live and presented the new health law. How is it possible that in the new law, we all need to pay to the state but for nothing, because all health services will be paid. So why are we paying? and for what? How is it possible that President Basescu told us that only the rich people will benefit from the healt services when 90% from the people living in romania are poor? The president wanted to disolve the SMURD(emergency healt service) and so people are on the streets. Yesterday they were protesting about the health law. After the protests, Traian Basescu went live and canceled the law but today the protests are in all the country. People aren’t protesting now for some law.. they are protesting for their freedom! The president’s party have the majority on the Parlament of Romania so for 3 years they promoted what laws they wanted, they changed the constitution without asking the people living in this country. How is this possible? This is not democracy! this is dictatorship!! People want the President Traian Basescu to quit, or else we will make him quit. Starting today the manifestants are starting to be violents, they occupie streets, but in a few days a new Revolution will be here. “Jos Basescu” ( “Down with Basescu”) or “Demisia” (“Resignation”) or “Iesi afara, javra ordinara”(“Come outside, ordinary dog”) are shouting from the groups of protestation. In Bucharest there are 2 big groups of people at The University (km 0 of Bucharest) and at the Cotroceni Palace. you can watch live images over the internet from the so called “The Beginning of the New Revolution” on different canals like “Antena 3″, “Realitatea TV”, “Pro tv” or “Antena 1″. They are transmitting live broadcast from the protests.Breaking News – Some constables were injured on some fights on the street. The protestants are starting to be violent. They trowed stones at the constables.

Update 21:55 – almost 1 km of street occupied by the protesters and by the police. There are like 400 constables and also around 1500 people on the street fighting with the police force. The road from The University is given to use again after the police forced the protestants to go back on the sidewalk. There are throwed baseball bats, bricks, smokes and petards on the street and in the police.Update 22:02 – Another altercation between the police and protestants, a man is injured. All police forces are just hitting with their stick people in front of them and also they started to use lachrymatory gases. All the protestants are decided to stay in the University area even if they are beaten to get out of there! As i write, 2 more man were injured, one is on the ground, unconscious, with plenty head traumas. The protestants are more angrier. Their number grows.

Update 22:16 – Letter from the romanian people! We ask for President Traian Basescu to resign, and the Emil Boc parliament to resign and to have anticipated elections, where we want to vote non-government people to make a new parliament and a new president. We ask all romanians to sign this letter!
Besides this, more petards were trowed at the police force.
Portalul elveţian Romandie scrie că românii au ieşit în stradă pentru a cere demisia preşedintelui Traian Băsescu şi pentru a se plânge de nivelul scăzut de trai. Totodată jurnaliştii remarcă faptul că mobilizarea la protest s-a făcut în special prin reţelele de socializare într-o mişcare de solidaritate cu fostul subsecretar de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat.
Potrivit mai multor televiziuni de ştiri, Traian Băsescu ar fi fost “scos din Bucureşti”, pentru a evita escaladarea mişcărilor de protest. În sprijinul acestor afirmaţii ar fi venit şi un parlamentar al opoziţiei, care a susţinut că, în timp ce mergea de la Braşov la Bucureşti, s-ar fi întâlnit cu coloana prezidenţială, care se deplasa în sens opus.Între timp, în Piaţa Universităţii din Bucureşti sunt, în continuare, aproximativ 1.500 de manifestanţi, la care trebuie să se adauge cei care ajunseseseră la Cotroceni. În momentul publicării acestei ştiri, la faţa locului aveau loc îmbrânceli între jandarmi şi manifestanţi, care, sporadic, degenerau în ciocniri.Aproximativ o sută de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat sâmbătă seara în faţa sediului Prefecturii Galaţi, pentru a-l susţine pe doctorul Raed Arafat, dar şi pentru a protesta împotriva Guvernului şi preşedintelui Traian Băsescu. După ce au strigat lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, protestatarii au pornit în marş pe principalele artere ale Galaţiului, străzile Domnească şi Brăilei, cu scopul de a organiza un miting pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor. Coloana manifestează paşnic iar pe pancarte sunt înscrise mesajele “Jos Băsescu“, “Arafat, adevărat român şi bărbat’, “Jos Guvernul’, “Jos dictatorul’. Protestatarii transmit din mişcare mesajul “Veniţi cu noi’ către trecători, pentru ca şi aceştia se alăture marşului şi mitingului.Un protest spontan, la care participă peste 100 de persoane, se desfăşoară de câteva ore în municipiul Drobeta Turnu Severin. Protestatarii s-au adunat sâmbătă, în semn de solidaritate faţă de medicul Raed Arafat, în faţa Palatului Administrativ al Prefecturii şi au mărşăluit până în faţa sediului organizaţiei locale a PDL, scandând lozinci antiguvernamentale şi cerând demisia Guvernului. Printre manifestanţi s-au aflat mai multe persoane din localităţile Drobeta Turnu Severin, Şimian şi Orşova.

Aproximativ o sută de persoane participă, sâmbătă, la o acţiune de protest care are loc în faţa Palatului Administrativ din Ploieşti, unde îşi au sediul Prefectura, Consiliul Judeţean Prahova şi Primăria Ploieşti, acestea cerând salvarea SMURD-ului, dar şi demisia preşedintelui Traian Băsescu. Protestatarii au steaguri ale României, dar şi câteva cartoane pe care se poate citi: ‘Respect pentru Raed Arafat‘ , ‘Băsescu şomer, să-ţi cauţi de muncă în străinătate’ şi ‘România, trezeşte-te!’.

———————Fost inginer “tânăr” pensionar, 65 de ani

De ce aţi ieşit în stradă?

M-au pus ăştia să-mi cumpăr cauciucuri de iarnă, să mai strângă bani la buget, pe care să-i “pape” tot ei. Mă aştept să mai vină să spună să ne vopsim toţi maşinile în alb, la ce ştiu ce firme de partid… Am participat şi la Revoluţie în ’89, dar nu mi-am luat certificat că mi-a fost jenă. Am “făcut” şi Piaţa Universităţii, şi acum, “tânăr” pensionar, iar sunt nevoit să ies în stradă. Trebuie pus mâna pe par, că fug ăştia ca potârnichile! Că jandarmii şi-aşa vor sta cu spatele când va fi mai groasă. Că le-au tăiat şi lor salariile. Stăm şi-nghiţim ce ne servesc ăştia. …Când ieşeai înainte la pensie, ştiai o treabă: aveai asigurat medical totul, pentru ce plătiseşi o viaţă întreagă! Du-te acum şi fă-ţi dinţii dacă poţi! Că au scos tacit din lege partea cu stomatologia.

E singura soluţie, asta cu strada?

Se pare că da domnule… Se pare că da, că ăştia fură fără ruşine! Ştii cum e? Eu prind chestii din zbor şi fac legături… Ţi se ridică părul în cap când vezi! A împrumutat derbedeul ăsta de Boc … câte miliarde, dom’le? Pentru ce, dom’le ? Unde-s banii ăia, că atunci când împrumuţi nişte bani, îi împrumuţi ca să faci ceva să se-nvârtă maşina, o faci să meargă şi încerci să scoţi banii ca să-i dai înapoi… Cu ce plătesc ei?

Profesor, 45 ani

Se rezolvă ceva prin proteste de stradă?

Ideea este că, dacă nu le porneşti, oricum nu se rezolvă nimic. Undeva trebuia început. Avem o conducere care ne dezumanizează încet-încet….

În Târgu-Mureş s-au mobilizt câteva mii de oameni, mai mulţi ca în Bucureşti…

E, într-adevăr, puţin descurajant, dar mergem înainte!

Studentă, 22 de ani

Am ieşit pentru că mi se pare normal să susţin SMURD, atunci când are nevoie, pentru că şi oamenii de acolo m-au ajutat când am avut nevoie

Te-ai aşteptat la o susţinere mai puternică?

E un început ăsta… Pe de altă parte, Târgu-Mureş ne-a dat clasă, dar decât deloc, e bine şi aşa… Arătăm că ne mişcăm, că avem şi noi demnitate. Am început să ne mobilizăm şi colegii pentru mâine (n.r.- azi) la două.

Tip solitar, tuns scurt, regulamentar, constituţie atletică, jachetă piele, aprox. 35 de ani, fumează nervos, postat pe trotuar între cameramani şi mulţime. Îi “fug” ochii stânga-dreapta (nu scandează) – Îi arăt legitimaţia:

Marcel Barbătei, de la Cotidianul. De ce aţi ieşit în stradă?

- ………….. !? Nu dau interviuri !………….

Aţi scandat ceva până acum?

- ?????? … (rămâne interzis vreo trei secunde, dă din mână, face o grimasă ce mimează zâmbetul, aruncă ţigarea şi se dă câţiva paşi mai încolo)

Pensionară 69 de ani (plânge)

Nu mai pot… de cinci luni îmi iau medicamentele cu bani. Am luat numai o parte din medicamente. Sunt diabetică, iar din cauza pastilelor m-am îmbolnăvit şi de ficat Cum e posibil?… Cum e posibil…? Ne omoară cu zile… Am făcut şi un preinfarct.

Cât aveţi pensia?

Cinci milioane şi o sută şaptezeci…

Şi pe medicamente cât daţi?

În jur de trei milioane.

Şi cum supravieţuiţi?

- Mi-e şi ruşine să spun… Îi cerşesc băiatului…

Inginer constructor (doamnă, între două vârste)

Dumneavoastră cum aţi ieşit?

Pur şi simplu aşteptam să ies. Am aflat de pe Facebook şi am ieşit din casă când s-a venit pe bulevard. Am ieşit pentru părinţii mei, care acum îşi doresc doar moartea, dar şi pentru copiii mei, care sunt ingineri şi sunt angajaţi, dar vor să plece din ţară. N-au cum să promoveze dacă n-au pile. E de datoria mea să vin să-mi exprim dezacordul cu politica actuală. Nu pentru ceea ce se face de acum încolo, că poate să vină şi Dumnezeu să facă să curgă lapte şi miere!… Pentru halul în care ne-au adus ăştia. De-aia am ieşit!

Sunt şi copiii aici?

Da!

Ajunge o “plimbare” până la Cotroceni?

Bineînţeles că nu! Dar nici să stai în fotoliu şi să aştepţi să iasă alţii nu e o soluţie. Trebuie să spunem că nu suntem de acord, că altfel iese Băsescu la televizor şi spune că noi suntem nişte nebuni care tot zicem că e rău. Că, în rest, oamenii sunt mulţumiţi!

Casnică (29 de ani, cu doi copii de 4 şi 6 ani, la miting)

Cum aţi aflat de manifestaţia de azi?

De pe Facebook!

V-aţi luat şi copiii?

Păi, da!… Am ieşit şi pentru ei, şi pentru mine.

Ieşirea de azi e suficientă pentru a sensibiliza pe cineva?

Asta poate nu, dar una în masă cred c-ar fi mai mult decât suficientă! Oricum, speranţa moare ultima!

Colonel (r) Neagu Vasile:

Ne-am săturat ca “ciuma portocalie” să ne împută viaţa cu toate aberaţiile legislative – ultima a pus capac! Ne-ajunge, ne-ajunge! Vrem să determinăm javra ordinară – auziţi, aşa se strigă în faţa Cotroceniului – să plece, şi împreună cu el, toţii acoliţii care nu mai ştiu să facă altceva decât să fure. Şi nu ne e teamă! Românului a început să nu-i mai fie teamă. E o mare realizare, că în seara asta au căpătat curaj să-şi strige necazurile. S-a răbdat până acum şi mulţi ne spuneau că să ne fie ruşine că nu ieşim în stradă, să facem ceva. Cred că s-a detonat mămăliga. De la cinci şi-un sfert sunt aici…

Credeam că de la doi şi’un sfert…

Vreţi să vă spun ceva? E posibil să fie şi ăia aici, şi ei sunt nemulţumiţi… Şi jandarmii sunt nemulţumiţi… Uitaţi-vă la jandarmi! E o acţiune neorganizată, fără aprobare. Şi n-au îndrăznit să ne oprească, fiindcă ştiu că şi ei sunt nemulţumiţi. Li s-a luat 25 la sută, nu le-au dat banii pe haine, norma de hrană, au unii comandanţi zeloşi ce-i ameninţă că-i dau afară… Nu le e uşor nici lor.

Cum s-ar rezolva problemele?

Onorabil pentru el ar fi să-şi dea demisia, ce cere românu’ ăsta acum, aicea…

VIDEO PROTEST LA COTROCENI. MANIFESTAŢII ANTIBĂSESCU ÎN BUCUREŞTI, BRAŞOV, TIMIŞOARA ŞI SIBIU. Mesaj la mitingul pro-Arafat din Capitală: “Băsescu = Criminalul Mengele” “PDL=PCR” şi “Băsescu=Ceauşescu” “Ieşi afară/ Javră ordinară!”. La nivelul Jandarmilor şi al gărzilor personale ale lui Băsescu, este alarmă de luptă, militarii fiind dotaţi cu muniţie de război.

Traian Băsescu: “Cine credeţi că pleacă? Ghici, ghicitoarea mea?”

Pornite iniţial ca manifestări de susţinere a medicului Raed Arafat, ele s-au transformat în mitinguri antiprezidenţiale. Niciun miting nu este autorizat. La Bucureşti, mulţimea strânsă în Piaţa Universităţii a pornit în marş, pe Bulevardul Regina Elisabeta, spre Cotroceni, cerându-le cetăţenilor să i se alăture.

Protestatarii, în marş către Cotroceni.La Braşov, aproape o mie de persoane s-au strâns în Piaţa Sfatului şi scandează împotriva guvernului şi a preşedintelui Traian Băsescu. De la balconul sediului PSD, sesizând mulţimea, liderii locali ai social-democraţilor i-au încurajat pe protestatari să meargă “la prefectură”. Manifestanţilor li s-a alăturat un grup de revoluţionari condus de Dorin Lazăr Maior şi mai mulţi politicieni PSD. Cei 1.000 de oameni au pornit în marş pe Bulevardul Republicii, unde au fost opriţi de un cordon de jandarmi. S-a creat o busculadă, manifestanţii luând-o pe străzile lăturalnice în încercarea de a merge la prefectură.La Timişoara, aproape 200 de persoane au ieşit în stradă, locul de întâlnire fiind Piaţa Victoriei. Manifestarea este neautorizată, fiind anunţată prin intermediul reţelelor de socializare. Manifestanţii scandează “Băsescu nu uita, va veni şi vremea ta”, “Jos Băsescu”, “Tineri, veniţi cu noi”, “Azi în Timişoara, mâine în toată ţara”, în timp ce unii dintre ei au afişat foi A4 pe care scria “Pro Arafat”.

Manifestaţii similare au loc şi la Sibiu.

UPDATE 20.08 Victor Ponta face o conferinţă de presă, transmisă în direct de televiziunile de ştiri, în care îi felicită pe cei ieşiţi în pieţe. Totodată, anunţă că PSD va participa “la un pact naţional pentru sănătate”, alături de doctorul Raed Arafat.

UPDATE 20.12 La Braşov, manifestanţii au plecat de la Prefectură către sediul PDL şi scandează “Anticipate, nu comandate”, “Jos Băsescu” şi “Demisia!” În mulţime se află şi candidatul PSD la Primăria Braşov, Cătălin Leonte.

UPDATE 20.25 Primii 50 de oameni a ajuns la Palatul Cotroceni şi strigă “Jos Băsescu”.

UPDATE 20.40 Coloana de manifestanţi a ajuns la Cotroceni. Cei aproape 1.000 de protestatari scandează “A venit poporul, jos cu dictatorul!”, “Ieşi afara javră ordinară!”, “Ghici, ghicitoarea mea, cine va pleca?”. Unul dintre participanţii la miting poartă o cruce pe care scrie “PDL=PCR” şi “Băsescu=Ceauşescu”.

UPDATE 21.00 La Braşov, protestul din Piaţa Sfatului s-a încheiat.

UPDATE 21.06 Din cauza protestului de la Palatul Cotroceni, aproape 15 troleibuze sunt blocate în zonă.

UPDATE 21.20 Protestatarii din primele rânduri s-au îmbrâncit cu jandarmii din faţa Cotroceniului.

Oamenii s-au adunat în jurul orei 18.00 în Piaţa Universităţii, pentru susţinerea lui Raed Arafat, informează MEDIAFAX. Ei au scandat “Jos Băsescu”, cerând trecătorilor să li se alăture. Totodată, oamenii strigă lozinci de susţinere pentru medicul Raed Arafat şi pentru SMURD. Protestul nu este autorizat.

În jurul orei 19.15, protestarii au plecat în marş din Piaţa Universităţii spunând că se îndreaptă spre Palatul Cotroceni. Numărul protestatarilor a crescut, astfel încât în faţa Administraţiei Prezidenţiale s-ar afla circa 1.000 de oameni.

Mitinguri pentru susţinerea lui Raed Arafat au loc vineri seară în Timişoara, Sibiu şi Braşov.

Îmbrânceli la Braşov

Peste 500 de persoane s-au adunat, vineri seară, în jurul orei 19.00, în Piaţa Sfatului, din Braşov, pentru susţinerea lui Raed Arafat, într-o acţiune neautorizată, la ora transmiterii acestei ştiri manifestaţii, care s-au îmbrâncit cu jandarmii, îndreptându-se spre sediul Prefecturii.

Manifestanţii s-au adunat, vineri seară, în jurul orei 19.00, în Piaţa Sfatului, din Braşov, jandarmii masaţi în zonă încercând fără succes să le oprească deplasarea spre sediul Prefecturii, care, la ora transmiterii acestei ştiri, este închis, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Oamenii scandează lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi împotriva guvernanţilor şi poartă pancarte pe care scrie: “Viaţa are prioritate, înaintea intereselor politice şi a banilor”, “Îl vrem pe Arafat”, “Arafat ministru”. De asemenea, ei au cântat “Deşteaptă-te, române!” şi poartă steaguri tricolore găurite în mijloc.

La un moment dat, manifestanţii s-au îmbrâncit cu jandarmii care au încercat să le blocheze înaintarea spre Prefectură, făcând cordon în jurul lor, însă oamenii au reuşit să rupă aceste cordoane şi au luat-o pe strada Republicii spre sediul Prefecturii judeţului Braşov.

Acţiunea de susţinere a lui Raed Arafat nu este autorizată.

Proteste şi la Timişoara

Aproximativ 200 de persoane participă, vineri seară, în Piaţa Victoriei din Timişoara, la un miting pentru susţinerea lui Raed Arafat, manifestarea neautorizată fiind anunţată prin intermediul reţelelor de socializare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cele 200 de persoane care participă la miting s-au adunat în jurul orei 18.30 în Piaţa Victoriei din Timişoara, acţiunea fiind anunţată de joi seară prin intermediul reţelelor de socializare.

Manifestanţii scandează “Băsescu nu uita, va veni şi vremea ta”, “Jos Băsescu”, “Tineri, veniţi cu noi”, “Azi în Timişoara, mâine în toată ţara”, în timp ce unii dintre ei au afişat foi A4 pe care scria “Pro Arafat”.

Unii dintre manifestanţi au declarat presei că nu sunt de acord cu proiectul Legii sănătăţii şi cu intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a desfiinţa SMURD. Mitingul nu este autorizat, însă este supravegheat de poliţişti şi jandarmi.
Jandarmilor – cărora regimul Băsescu le-a tăiat efectiv jumătate din salariile şi aşa mici – li s-a ordonat de urgenţă să iasă în stradă într-un număr impresionant pentru a-i putea, la nevoie, reprima pe manifestanţii care protestează împotriva acestui Băsescu.

Străzile din preajma Cotrocenilor sunt înţesate cu maşini blindate speciale de intervenţie contra manifestanţilor care sunt nemulţumiţi de preşedintele României.

La nivelul Jandarmilor şi al gărzilor personale ale lui Băsescu, este alarmă de luptă, militarii fiind dotaţi cu muniţie de război.

Gărzile lui Băsescu şi-au dublat efectivele prin aducerea de-acasă a turelor care nu erau de serviciu.

În zonă, înaintea sosirii manifestanţilor, puteau fi zăriţi foarte mulţi civili bine clădiţi, tunşi regulamentar şi care se mişcau orodonat şi nervos.

Există două sisteme exterioare care-i asigură securitatea lui Băsescu în Palatul Cotroceni: un cordon viu format din jandarmi şi un culoar format din garduri metalice înalte şi reci.

După toate indiciile, ordinul de represiune a fost dat !

Actualizare 1:

Protestatarii au ajuns la intrarea dinspre Poarta Marinescu a Palatului Cotroceni şi se îmbrîncesc cu jandarmii !

Actualizare 2:

Forţele militare dislocate în zonă îşi întăresc din minut în minut efectivele.

Actualizare 3:

Foarte mulţi “civili” tunşi scurt au apărut ca din pământ şi au început să se infiltreze printre protestatari.

Actualizare 4:

Se scandează cu însufleţire : “A venit vaporu’ / Să îl ia pe Chioru’”

Actualizare 5:

TVR manipulează grosolan. Batjocorindu-i pe manifestanţi, slugile de la TVR ale lui Băsescu spun cu gura plină că protestatarii, vezi Doamne ! ar fi “uitat” de scopul iniţial al protestului, adică susţinerea lui Arafat. Cu mânie băsistă, TVR i-a denunţat pe protestatari că strigă doar “împotriva preşedintelui Băsescu”. La rostirea numelui acestui Băsescu, vocea fătucii trimisă la Cotroceni era plină de căldură şi de afecţiune.

Mai mult, fătuca în cauză a încercat să facă în mod nedemn o legătură între liderul PSD, Victor Ponta şi manifstanţi.

Actualizare 6:

Este revoltător ! La TVR a revenit limbajul de lemn al comuniştilor din 1990, care nu voiau să se ştie despre protestele anticomuniste ce au dat naştere Fenomenului Piaţa Universităţii. După 22 de ani, ca nu cumva să se audă numele lui Băsescu şi al lui Boc în contextul protestelor, au revenit exprimările menite să manipuleze: “sloganuri antiprezidenţiale şi antiguvernamentale”.

Actualizare 7:

Mii de persoane au protestat vineri în mai multe orașe din România, scandând lozinci de susţinere a lui Raed Arafat, dar şi împotriva preşedintelui Traian Băsescu.

La Timișoara, manifestanţii au scandat “Băsescu nu uita, va veni şi vremea ta”, “Jos Băsescu”, “Tineri, veniţi cu noi”, “Azi în Timişoara, mâine în toată ţara”, în timp ce mai mulți dintre ei au afişat bannere pe care scria “Pro Arafat”.

În București, marșul ”Pro Arafat” s-a transformat într-un protest neautorizat la Palatul Cotroceni. Aici oamenii au strigat ”Ieși afară, javră ordinară!”, ”Jos Băsescu”, “Bucureşteni, veniţi la Cotroceni” sau ”Ghici ghicitoarea mea, cine va pleca”.

Și la Brașov oamenii au scandat lozinci împotriva președintelui Traian Băsescu şi a guvernanţilor. Ei au purtat pancarte pe care au scris “Viaţa are prioritate, înaintea intereselor politice şi a banilor”, “Îl vrem pe Arafat”, “Arafat ministru”. De asemenea, ei au cântat “Deşteaptă-te, române!” şi poartă steaguri tricolore găurite în mijloc.

Mișcări similare s-au înregistrat la Târgu Mureș, Sibiu și Bacău, pentru sâmbătă fiind organizat un miting și în Oradea.

Actualizare 8:
Protestatarii fin faţa Palatului Cotroceni încercă să forţeze gardurile mobile de la Cotroceni şi se îmbrâncesc cu forţele de ordine.

Actualizare 9:
Probabil cu iluzia că Băsescu le va da înapoi ce le-a luat din solde, jandarmii spun că nu sunt decât 500 de protestatari. Cotidianul.ro avansează cifra reală a manifestanţilor: 4000 !

Actualizare 10:

Protestatarii scandează: “Jos cu dictatorul”, “Jos guvernul!”.

Actualizare 11:

Nu numai că oamenii nu pleacă din faţa Palatului Cotroceni, ba chiar vin din ce în ce mai mulţi. Mai mulţi manifestanţi au adus cu ei şi pancarte imporvizate din cearceafuri pe care au scris cu vopsea lozinici prin care cer demisia lui Băsescu şi a clicii sale.


Liderul PSD a catalogat drept o “înfrângere ruşinoasă” acţiunea prin care şeful statului a anunţat retragerea legii sănătăţii.

“Cred că Traian Băsescu a suferit o înfrângere catastrofală pentru că nu a suferit-o în faţa opoziţie, sau a unor alţi politicieni, ci pentru că a suferit-o în faţa unor oameni pur şi simplu, care au dovedit că mai există societate civilă şi mai ales în faţa unui profesionist, dnul Arafat, care nu face şi nu va face politică”, a explicat Ponta.

El a mai precizat, totodată, că un episod similar a avut loc în cazul Legii pensiilor, unde puterea a reuşit în cele din urmă să-şi impună punctul de vedere profitând de “relaxarea” opoziţiei şi a societăţii civile, fapt pentru care este necesară “vigilenţa” în următoarea perioadă.