Dictatura democratica

Wikipedia

Liberalismul este o doctrină politică şi economică care proclamă principiul libertăţii politice şi economice a indivizilor şi se opune colectivismului ,socialismului, etatismului şi în general tuturor ideilor politice care pun interesele societăţii, statului sau naţiunii inaintea individului. Individul şi libertăţile sale constituie elementul central al întregii doctrine liberale.

fiecare fiinţă umană are prin naştere drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta şi anume, dreptul la viaţă, la Libertate şi la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului şi a altor forme de putere, oricare ar fi forma şi modul lor de manifestare.

În sens larg, liberalismul proslăveşte construirea unei societăţi caracterizată prin libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piaţă pe baza iniţiativei private şi un sistem transpartent de guvernare în care drepturile minorităţilor sunt garantate. Există mai multe curente de gândire liberală care se diferenţiază într-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului şi prin domeniul asupra căruia ele aplică principiul libertăţii.

Liberalism politic:  este doctrina care vizează reducerea puterilor Statului la protecţia drepturilor şi libertăţilor individuale, opunându-se ideii de „Stat providenţial”. Indivizii sunt liberi să îşi urmărească propriile interese atât timp cât nu afectează drepturile şi libertăţile celorlalţi.

Liberalism economic:  este doctrina care proclamă libera concurenţă pe piaţă, neintervenţia Statului în economie şi are ca principiu fundamental proprietatea individuală.

Concepte fundamentale
Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuală, creativitatea individuală, responsabilitatea şi independenţa personală, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea în faţa legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de bază:

  • libertatea individuală
  • proprietatea privată
  • responsabilitatea individuală
  • egalitatea în faţa legii

________________________

Social-democraţia = se revendică de la principiile „socialismului democratic”, stabilite de partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) şi preluate apoi de alte partide („laburist” – in Marea Britanie, „socialiste” – in ţarile scandinave şi latine). Ele urmaresc o desprindere totala de ideile marxiste şi ducerea unei politici zisă „realista”, de reforme sociale, in cadrul unor partide parlamentare de centru-stânga. Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluţiei franceze : libertate, egalitate şi fraternitate (termenul actual : solidaritate), vizând o societate bazata pe actiunea comună a tuturor cetăţenilor, care au aceleaşi drepturi şi răspunderi. Interesele economice nu trebuie să pună piedici democraţiei, aceasta fiind capabilă a stabili cadrul economic şi a fixa limite acţiunii factorilor de piaţă. Fiecare cetăţean, în calitate de salariat sau consumator, trebuie să aibă un cuvânt de spus in stabilirea şi repartiţia producţiei, în privinţa organizării şi condiţiilor de muncă. Printre figurile marcante ale social-democraţiei sec. 20 pot fi mentionati: Leon Blum, Olof Palme, Salvador Allende, Willy Brandt, Lionel Jospin, Segolene Royal.

Cuvântul socialism îşi are originea la începutul
Secolul al XIX-lea. A fost folosit pentru prima oară, autodefinitoriu, în engleză, în 1827, pentru a-i descrie pe discipolii lui Robert Owen. În Franţa, din nou autodefinitoriu, a fost folosit în 1832, pentru a-i descrie pe discipolii doctrinelor lui Claude Henri de Rouvroy, Conte de Saint-Simon”, iar după aceea de Pierre Leroux şi J. Regnaud în l’Encyclopédie nouvelle. Folosirea termenului s-a răspândit rapid şi a fost utilizat diferit în multe locuri şi momente, atât de grupuri, cât şi de indivizi care se consideră socialişti sau de oponenţii acestora. Deşi există o mare diversitate de opinii printre grupurile socialiste, toţi sunt de acord că îşi au rădăcinile comune în luptele din secolul al XIX-lea şi XX-lea ale muncitorilor din industrie şi din agricultură, lupte duse conform principiului solidarităţii şi pentru faurirea unei societăţi egalitariste, cu o economie care ar servi emancipării maselor largi populare, iar nu doar puţinilor bogataşi. Socialismul trebuie privit ca o formă de organizare socială, în care interesul societăţii primează în faţa interesului unui individ sau a unui grup restrâns de indivizi şi vine în opoziţie cu Liberalismul, care reprezintă sistemul social în care primează interesul individului, sau al unui grup restrâns de indivizi, în faţa interesului societăţii. Privit din acest punct de vedere, socialismul are ca atribut democraţia, definita ca putere a poporului.

Economica socialistă pune la bază statul, ca administrator al bunurilor societăţii, bunuri comune, care să stea la baza dezvoltării întregii societăţi, având ca prioritate necesităţile acesteia legate de creşterea continuă a nivelului de trai. Iniţiativele particulare sunt stimulate în domeniile deficitare ale cerinţelor sociale, dar sunt limitate cele dăunătoare societăţii, prin pârghiile financiare aflate la dispoziţia statului.

Acestea sunt câteva principii de bază, care stabilesc un cadru adecvat societăţii socialiste, menită să aibă la bază omul cu necesităţile lui, pentru a asigura fiecărui individ condiţii de trai şi de perpetuare a speciei, de recreere şi de respect reciproc, pentru a da cetaţeanului demnitatea cuvenită ca om, ca membru al societăţii în care trăieşte, munceşte, îşi găseşte fericirea şi participă activ la bunăstarea întregei naţiuni.

DEX –

CAPITALÍSM s.n. Orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată a unui grup restrâns asupra mijloacelor de producţie. ♢ Capitalism monopolist de stat = formă de existenţă a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forţei statului cu forţa monopolurilor. [Cf. fr. capitalisme].
–––––––––

COMUNÍSM n. 1) Teorie care prezice înlocuirea capitalismului printr-o societate fără clase sociale diferenţiate prin proprietate. 2) Formaţie social-economică care se bazează pe proprietate comună asupra mijloacelor de producţie. ♢ ~ primitiv comună primitivă. /<fr. communisme
Sursa: NODEX

LIBERALÍSM s.n. 1. Doctrină politică şi economică apărută în epoca de ascensiune a burgheziei industriale, când aceasta lupta împotriva aristocraţiei feudale pentru cucerirea puterii, care tindea să lărgească dreptul de vot şi să admită în anumite limite libertăţi democratice; 2. Atitudine excesiv tolerantă şi binevoitoare faţă de greşelile altora; împăciuitorism. [< fr. libéralisme].

SOCIALÍSM s.n. 1. (În concepţia marxistă) Prima fază a orânduirii comuniste, făurită pe baza lichidării modului de producţie capitalist, întemeiată pe exercitarea puterii politice de către clasa muncitoare şi pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producţie. 2. Concepţie, doctrină, teorie care susţine necesitatea instaurării orânduirii socialiste. ♦ Socialism ştiinţific = parte constitutivă a marxism-leninismului, care studiază procesul trecerii omenirii de la capitalism la comunism; socialism utopic = denumirea diferitelor concepţii premarxiste care susţineau necesitatea socialismului, dar nu cu argumente ştiinţifice, ci „raţionale“ şi morale. [Cf. fr. socialisme, germ. Sozialismus, rus. soţializm].
Sursa: DN 

Dupa parerea mea noi traim intr-o epoca salbatica numita „democratie” adica dictatura bogatilor, hotilor, si ipocritilor care au trecut de la un sistem comunist la unul de tip mafiot, cine a avut relatii cu fostul regim comunist azi sunt in fruntea conducerii mafiote numita „democratie”, ma refer la toate tarile excomuniste care si-au schimbat sistemul, clasa mijlocie nu exista nu in Romania si nici in Ungaria etc, toti securistii au profitat, oamenii de rand au devenit niste sluge al sistemului, nu ne putem compara cu tariile occidentale, trebuie sa treaca cel putin 100 de ani, asa ca nu trebuie sa ne miram ca 5-6 milioane de romani au emigrat in Italia, Spania, Canada, aceste tari le ofera un nivel de trai de sute de ori mai ridicat, din toate punctele de vedere, si din punct de vedere social (cel mai important) – Eu cred ca Romania nu trebuia sa intra in UE, din cauza ca romanii au devenit tinta pentru vanatorii burghezi din occident (munca ieftina) ce fel de viitor au tinerii in Romania ? Romania nu poate oferii un nivel de trai ridicat, nu poate oferii locuri de munca, hotii si fostii comunisti – securisti au pus mina pe bani si conducere, trebuiau sa se lupte pentru ridicarea pensiilor, ridicol, Romania este o tara bogata in care numai hotii comunisti benificeaza, iar omul de rand asteapta promisiunile – o tara unde miloane emigreaza din ea nu poate fi vazuta ca o tara democrata.

7 comentarii la “Dictatura democratica

  1. INCALCAREA ORDINII PUBLICE PRIN RESTRANGEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN MOSTENIRE MOTIV DE SIGURANTA PUBLICA
    Restrangere a dreptului de mostenire este inadmisibil legal de, caci se incalca prevederile art.46 si art 44 pct 1 si pc 2 pct 3 din Constitutia Romaniei, prev Codului civil si a legilor in vigoare privind protectia dreptului de proprietate si mostenire .
    Incalcarea acestor norme ale societatii de drept, inseamna tocmai o incalcare a ordinii publice .
    In ecuatia respectarii dreptului, a ordinii publice intai este norma/legea/Constitutia, apoi justitia garantul respectarii legilor si in final Parchetul si Ministerul Administratiei si Internelor .
    Nu exista o derogare de la aceste norme legale ale proprietatii si oricine le incalca se situeaza in afara legii, conform principiului ca nimeni nu este mai presus de lege .
    Invocarea autoritatii lucrului judecat in numerosele hotarari definitive si irevocabile pronuntate de instantele romanesti, au drept consecinta incalcarea legilor de drept in Romania, fapt ce nu este de natura sa asigure siguranta circuitului civil a drepturilor de proprietate si mostenire, asigure ordinea publica, prin invocarea unei hotarari ce din eroare sau alte cauze nu este conforma cu actele de proprietate prin mostenire .
    Aceste incalcari abuzive a drepturilor fundamentale ale omului sunt posibile prin concursul nemijlocit al expertilor topometristi judiciari, ce executa lucrari de expertiza judiciara eronate, ce folosesc astfel partilor interesate sa obtina ilegal drepturi de proprietate .
    Instantele de judecata sunt “acoperite”, in dispozitivul hotararii si nimic nu li se poate astfel imputa .
    In fapt nu au nici o scuza in conditiile in care interpretarile textelor de lege nu pot incalca drepturile mostenitorilor ce au indeplinit procedurile legale de acceptare a mostenirii , cand actele lor de mostenire/succesiune/partaj au la baza un titlu de proprietate .
    Astfel instantele de judecata prelungesc o stare de incertitudine, in fata dovezilor inatacabile si refuza de a restabilii ordinea de drept juridic in materie de mostenire si proprietate, pentru a le restrange … cel mai adesea prin omisiune – vezi cazul Paduraru contra Romaniei .
    Dreptul la proprietate
    Încălcarea făţişă a acestui principiu pe timpul regimului comunist stă la originea multor procese după 1989, în România.
    S-a ajuns aici, pentru că statul comunist a confiscat, sub titlul străveziu de naţionalizare, zeci şi sute de mii de proprietăţi particulare.
    Acum, în mod firesc, proprietarii de drept sau urmaşii lor le revendică.
    Justificarea statului communist a stat in legile nationalizarii,
    ex : LEGE nr.119 din 11 iunie 1948 – pentru naţionalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi . Textul actului publicat în M.Of. nr. 133 bis/11 iun. 1948.
    Art.4 – Incepand de la data publicarii prezentei legi, nici o intreprindere nu va putea instraina, nici in total si nici in parte, si nici muta utilajul sau sau instalatiunile sale, decat cu autorizarea prealabila a ministerului de resort, chiar daca nu se incadreaza in prevederile prezentei legi.
    Instrainarile facute fara respectarea dispozitiunilor de mai sus sunt nule de drept, nulitatea fiind de ordine publica si putand fi invocata de oricine.
    Sau : DECRETUL nr. 418 din 31 octombrie 1952, pentru nationalizarea farmaciilor particulare . BULETINUL OFICIAL nr. 16 din 16 mai 1953 . ART. 3
    In data publicarii prezentului decret, nici o farmacie nu va putea instraina, nici in total si nici in parte si nici muta ulilajul, instalatiile, mobilierul materialele consumabile (medicamente, material sanitar), instrumentar, sub orice titlu ar fi detinute, fara autorizatia Ministerului Sanatatii, sub sanctiunile prevazute de lege. Instrainarile sau contractarile avand ca obiect cele mentionate, in alineatul precedent, sunt nule de drept, nulitatea fiind de ordine publica si putand fi invocata din oficiu si de oricine.
    In statul nou de drept o restrangere a dreptului de mostenire si proprietate, echivaleaza cu o nationalizare, adica o incalcare a ordinei publice si nici o hotarare definitive si irevocabila nu poate justifica acest fapt, in conditiile legalitatii absolute, inatcabile a actelor de mostenire/succesiune si a unui titlu de proprietate.
    Dreptul însuşi, ca ştiinţă, se ocupă în bună măsură de relaţii legate de proprietate.
    Proprietatea este expresia materială a libertăţii.
    Fără libera exercitare a dreptului la proprietate, este dificil de întrevăzut posibilitatea exercitării celorlate drepturi şi libertăţi ale omului.
    Prin proprietate, omul îşi argumentează fizic identitatea.
    Se poate vorbi de ordine publică şi moralitate socială doar într-o lume în care cei mai mulţi dintre oameni sunt, într-o mai mică sau mare măsură, proprietari.
    Dispariţia dreptului la proprietate ar însemna chiar dispariţia proprietăţii; iar dispariţia proprietăţii ar echivala cu dispariţia lumii însăşi.
    Conceptul de ordine publica reprezintă starea de echilibru şi legătura creată între mai multe persoane, lucruri sau evenimente, stare şi legătură produse în interesul atingerii unui scop.
    Ordinea publică reflectă starea de normalitate în organizarea şi desfăşurarea vieţii politice, sociale şi economice, în concordanţă cu normele de conduită juridice, etice, morale, religioase şi de altă natură, general acceptate de societate.
    În sens strict, avându-se în vedere terminologia consacrată de Constituţia României, prin ordinea publică, se înţelege ″ starea de legalitate, de echilibru şi de pace socială prin care se asigură liniştea publică, siguranţa persoanei, a colectivităţilor şi a bunurilor, sănătatea şi morala publică a cărei menţinere potrivit principiilor şi normelor statornicite prin Constituţie, se realizează prin măsuri de constrângere specifice poliţiei″.
    Principiul puterii de lucru judecat, trebuie sa ramana neaplicat in masura in care aplicarea acestuia restrange dreptul de mostenire si dreptul de proprietate, cu incalcarea dreptului national ( Constituitia Romaniei, legile proprietatii) si dreptul comunitar european .
    1. Dreptul de proprietate este garantat de art. 44 din Constitutia Romaniei. Introducerea oricaror limite ale acestui drept trebuie sa fie stabilite de lege, dar nu pot fi contrare dispozitiilor art. 53 din Constitutie referitoare la restrangerea unor drepturi.
    Restrangerea dreptului de proprietate privata in acest caz nu poate fi intemeiata nici pe apararea securitatii nationale sau a ordinii publice, nici pentru desfasurarea instructiei penale, nici pentru prevenirea consecintelor unei calamitati naturale.
    Totodata, restrangerea dreptului de proprietate privata asupra actiunilor nu este necesara intr-o societate democratica, asa cum prevede art. 53 alin. 2 din Constitutie.
    Casarea si retrimiterea spre rejudecare a hotararilor definitive si irevocabile, ce restrang dreptul de proprietate prin mostenire, nu ar incalca autoritatea de lucru judecata, autoritatea de lucru judecata, fiind in speta de fata in opozitie cu dreptul fundamental de mostenire si proprietate, constitutional ce depaseste autoritatea de lucru judecat .
    Nu este o contrarietate de hotarari ci este vorba de aplicarea si respectarea legii, a Constitutiei, conditie obligatorie prioritara, pentru ordinea publica si siguranta circuitului civil .
    A se proteja drepturile unuia si a se incalca drepturile altuia, nu inseamna decat o incalcare a ordinii publice, chiar de o institutie menita sa fie garantul aplicari stricte a legilor si Constitutiei in Romania .
    Jurisprudenta interna :
    Constituţia României – 31.10.2003
    „ „Articolul 44 pct .1. Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”
    „Articolul 44 pct .3. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.
    „Articolul 46. Dreptul la moştenire este garantat.”
    „Art.136 pct 5. Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”
    Codul civil
    Art. 1897. – Justa cauza este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.
    Art. 480. – Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
    Art. 481. – Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
    Art. 644. – Proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune.
    Jurisprudenta internationala : Conventia Europeană a Drepturilor Omului
    Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil
    Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotarî fie asupra încalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil…….
    Art. 1 Protectia proprietatii din Primul Protocol aditional la Conventie
    Orice persoană fizica are dreptul la respectarea bunurilor sale.
    Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa , decât pentru cauză de utilitate publică, si în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului interntaional”
    Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
    „Articolul 17.1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură cât şi în asociere cu alţii”.
    „Articolul 17.2. Nimeni nu va fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”.
    – CEDO. Raicu vs. Romania. Incalcarea dreptului la un proces echitabil si a dreptului de proprietate, In Monitorul Oficial nr. 597 din 29 august 2007 a fost publicata Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 19 octombrie 2006 in cauza Raicu impotriva Romaniei.
    – CEDO. Stere s.a. vs. Romania. Incalcarea dreptului de proprietate, in Monitorul Oficial nr. 600/2007 a fost publicata Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 23 februarie 2006 in Cauza Stere si altii impotriva Romaniei.
    – Etc …
    1. Principiul autoritatii lucrului judecat in opinia CJCE, 18 iulie 2007, Hotararea Curtii in cauza C-119/05, Ministero dell´Industria, del Commercio e dell´Artigianato/Lucchini SpA

  2. JUDECATORIA SINAIA DOAMNEI JUDE MITRACHE ANCUTA
    CE INTERES A-TI AVUT ?

    Dumitrescu Ioan, domiciliat in Bucuresti str Dr Mihail Mirinescu nr.24, ap.2, sector.5, in dosarul nr.1492//320/2006, al judecatoriei Sinaia a-ti pronutat sentinta civila nr.1114/19.10.2007, in care :
    1. A-ti avut dovada actelor de mostenire, de acceptare a succesiuni, partaj voluntar, inclusive titlu de proprietate din anul 1864, al vanzatoarelor noastre si nu-ati tinut seama de acest drept legal de proprietate
    – Ce interes a-ti avut sa nu respectati dreptul de proprietate prin mostenire ce are la baza chiar un titlu de proprietate ?
    2. In dosarul respectiv s-a efectuat o expertiza topometrica in care dupa ce i-ati admis de doua ori obiectiuni partii adverse, a demonstrat pe baza actelor complete din 2007 si masuratorilor dreptul vanzatoarelor mostenitoare sezinare ca suprafata si localizare si nu a-ti tinut seama . A-ti facut referire dintr-un dosar penal fata de care insasi procurorul prin rezolutia din 7.11.2005/dosar nr.746/P/2005, precizeaza : “ avand in vedere ca expertul topo nu a putut lamurii cu ocazia efectuarii expertizei, cu exactitate elementele semnalate, din lipsa datelor necesare, din lipsa datelor necesare, apreciem ca suntem in prezenta unui litigiu civil, situatie in care petentii se pot adresa instantei de judecata pe calea unei actiuni posesorii “ . A-ti folosit o expertiza dintr-un dosar in care expertul insasi la acea data neavand toate datele nu era lamurit .
    Adica daca expertul in noiembrie 2005, neavand toate documentele precizeaza ca nu este lamurit si ca este necesara o noua expertiza, dar dumneavoastra luati de buna aceasta expertiza nelamuritoare, desfiintand o expertiza precisa ce a avut la baza acum in 2007, toate actele .
    – Ce interes a-ti avut de a infirma o expertiza precisa pe baza unei expertize considerate de insasi expertul topo si procuror ca nelamuritoare ?
    3. V-am cerut insistent sa respectati dispozitiile legii privind masuratorile/identificarile de terenuri conform normelor topo cadastrale in vigoare si sa pozitionati loturile proprietatilor in litigiu in functie de o borna geodezica, de un punct fix ce nu s-a schimbat in decursul anilor prin schimburile intre vii si mi-ati respins-o ca neconcludenta !
    Ce interes a-ti avut sa nu respectati legea si normele in vigoare privind activitatea de topometrie si cadastru in acest dosar ?

  3. FURTUL PROPRIETATII PRIVATE SI FAVORIZAREA INFRACTORULUI JUDECATORIA SINAIA
    DREPTUL DE PROPRIETATE SI MOSTENIRE ESTE NECONCLUDENT PENTRU JUDECATOAREA MITRACHE ANCUTA JUDECATORIA SINAIA
    Am cumparat in 2004, un teren de 2653 m.p, in Comarnic, str Posada nr.26, Jud Prahova de la doua mostenitoare sezinare . Pentru ca un vecin „poftea” la proprietatea mostenitoarelor si a apelat la un avocat „descurcaret” Antonescu Dan cu „relatii” la Judecatoria Sinaia, am solicitat la Arhivele Nationale Ploiesti si Bucuresti, actele, inscrisurile pierdute de aceste mostenitoare . Din fericire aceste institutii inca isi mai fac treaba in Romania, chiar daca cu intarziere din cauza volumului mare de dosare, totusi daca exista un act in arhiva il obtii in final . Asa am obtinut toate actele ce faceau dovada deplina a dreptului mostenitoarelor, inclusiv titlul de proprietate din anul 1864 . Numai ca stimata doamna judecator Mitrache Ancuta de la judecatoria Sinaia, ( dosare nr.219/2006 si nr.1492/2006), incalcandu-mi abuziv dreptul la aparare, mi-a refuzat in cadrul expertizei topo judiciare, tocmai obiectivul de identificare al terenului proprietarelor ce acum pot proba cu acte ca este de circa 5000 m.p.
    Consider pe baza de probe ca acesta este un furt inadmisibil de proprietate in Romania anului 2007 :
    1. Acte doveditoare – exista
    2. Terenul – exista
    3. Dovada ca acest teren a fost trecut in proprietatea vecinilor in actul de partaj voluntar – exista
    – pot proba usor : actul de mostenire al vecinilor este trecuta suprafata de 5000 m.p si in partaj au declarat 5667 m.p, savarsind infractiunea de fals in decalaratie
    4. Imi este refuzat obiectivul : identificare loturi proprietate in functie de borna geodezica topometrica Valea Naparului Mic, situata la numai 130 metri de proprietatea mea . Normele de cadastru si topometrie obliga ca masuratorile si identificarile sa se faca in functie de un reper fix cum sunt si bornele geodezice . Motivul refuzului este evident reaua credinta si abuzul in functie contra intereselor publice, de a ascunde faptul ca terenul/pamantul exista, nu l-a inghitit nimeni .
    Favorizand infractiunea de fals in declaratii a vecinilor judecatoarea Mitrache Ancuta ne fura proprietatea de 3000 m.p, prin refuzul de a se identifica terenul conform normelor topo cadastrale in vigoare considerand proba ca neconcludenta – COMENTARIILE SUNT DE PRISOS .
    Orice argument teoretic, interpretari sunt simple abureli doamna judecator Mitrache Ancuta : avem acte de mostenire, dovada acceptarii succesiuni, plata impozite, titlu de proprietate si ceea ce vreti sa ascundeti : terenul exista nu s-a evaporat ci doar este furat prin fals in declaratii de vecini Petrinii, Vasii pe care ii favorizati sa ne fure . Este doar o hotie de joasa speta, pe care domnia voastra o favorizati prin ingradirea dreptului meu la aparare art.6 CEDO, ce imi fura un drept de proprietate, art.1 CEDO . Nu fac parte din categoria romanilor mamaligari si voi continuua a-mi cere dreptul legal, este dreptul meu la o justitie care sa apere legea si nu infractorii
    Am probe suficiente .

  4. CINE STRICA IMAGINEA POPRULUI ROMAN, CINE SUNT VINOVATII ?

    Ne facem ca ploua si nu recunoastem adevarul asa cum este el urat, dur si real .
    Coruptia in sistemul judiciar este cauza ca ne este RUSINE CA SUNTEM, CA NE NUMIM Romani . Personal am simtit acest sentiment in anul 1995, cand am fost in Grecia, Germania . Am perceput aceasta rusine ca o revolta, ca o nedreptate fata de o fapta de care nu eram vinovat .
    Acum cand am intrat in Europa, cand infractorii nepedepsiti din Romania “zburda” si fac tot felul de “ ispravi “ prin Europa .
    Dupa eliberarea de sistemul communist in 1989, elementele certate cu legea au perceput democratia nou instalata, ca o eliberare de frica legii .
    Orice infractor din Romania stie foarte bine ca daca da o spaga “corespunzatoare”, procurorului scapa de pedeapsa meritata primind NUP-ul ( neinceperea urmariri penale ), pentru care omul a platit .
    Asa intelege infractorul legea si justitia – ca o economie de piata .
    In anii post decembristi miile /sutele de mii de rezolutii de neincepere a urmariri penale ( NUP ),date cu invocarea art. 10 C.proc.civ, ca ii lipseste latura subiectiva au scandalizat opinia publica .
    Lipsa de raspundere a procurorului ce cu « ingaduinta », gaseste o scuza infractorului inseamna un abuz contra partii vatamate .
    Adica infractorul iti da in cap, iti fura bunul si procurorul in « bunatatea « , lui considera ca infractorul nu ar fi avut intentie rea .
    Aceste rastalmaciri ale codului penal si civil atat de unii procurori, cat si de unii judecatori nu fac nici un serviciu atat in Romania, partilor vatamate si nici in afara tarii, facandu-ne de rusine .
    Iresponsabilitatea si inactiunea unor procurori care fie de frica sau din « alte motive », le dau curaj infractorilor si convingerea ca nimic nu li se poate intampla daca dau spaga .
    In mod cert o justitie ferma, necorupta ar fi singura solutie de a ne recapata demnitatea de romani .
    Raul ar trebui starpit la originea lui adica responsabilizarea celor ce aplica legea .
    Consider meritate salariile mari ale celor ce lucreaza in sistemul judiciar si discutia privind inamovibilitatea, dar a esclude total raspunderea magistratilor pentru ceea ce se cheama erori, a le musamaliza conduce inevitabil la anarhie sociala .
    In lipsa unui control fata de cei ce aplica legea da « liber’, la abuz, caci tentatia / ispita banilor este mare si corupe .
    Noi romanii ne meritam soarta si numele hulit in Europa : astia sunt romani !!!
    Si pentru acest fapt nu sunt de vina oamenii cinstiti : profesori, ingineri, scriitori, etc, care nu au nici o putere in a impune legea .
    Chiar daca magistratul « binevoitor », nu il indeamna pe infractor sa faca infractiunea, nu se poate esclude total partea de vinovatie si a magistratului ce prin inactiune iresponsabila il incurajeaza pe infractor sa repete faptele pentru care stie ca nu va fi pedepsit .
    Pentru renumele Romanie aceasta « zburdalnicie » cu inamovibilitatea va avea pe termen lung si mediu efecte mult mai dezastruoase chiar decat mineriada .
    Pentru imaginea poprului roman au muncit generatii de savanti, artisti, scriitori, sportivi, etc si stigmatizarea noastra colectiva este o mare nedreptate de care se fac vinovati, atat infractorii, dar si cei ce le tolereaza acest comportament .
    Domnule procuror, domnule judecator atunci cand dai o rezolutie, o sentinta, aduti aminte ca deschizi cutia Pandorei si incurajezi pe cel rau, sa faca un alt rau, poate si mai rau .
    Aduti aminte ca faci un rau natiunii romane, gasind o scuza infractorului .
    Cine este mai vinovat, infractorul sau magistratul ce ii tolereaza fapta ?

  5. Motto : “Nu mai intram in Europa, avem doar dreptul sa plecam din Romania ! «

    DREPTUL LA IMAGINE AL HOTILOR
    sau
    2007 OCTOMBRIE NEGRU
    PENTRU DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE IN ROMANIA
    INCEPUTUL SFARSITULUI DEMOCRATIEI
    Zilele trecute trecand prin Rahova, m-am intalnit cu numitul Ciordel Portofel, din neamu lui Ciorditu dupa tata si Portofel dupa mama, ce sunt rude apropiate cu ale lui Smanglitu, neamuri cu pretentii si renume in comunitate .
    Revenind la numitul Ciordel a lui Portofel, din neamul lui Ciordescu, var cu Buzunarescu, era foarte suparat mangaua ca Gica Tembel a spus in cartier ca el Ciordel a lui Portofel, smangli-se, adica furase un portofel de la Costel .
    Si luandu-se dupa tembel, adica Gigel, paraciosul de Costel ii stricase imaginea publica lui Ciordel .
    Mai avusese acest Ciordel in trecut acuzatii de acest gen, dar se dovedisera nefondate, intrucat el Ciordel era baiat solvabil si ii formase « convingerea » domnului procurer ca el Ciordel intradevar isi insusise niste portofele, dar intentia lui era una pur economica pentru a investii si in consecinta i se dadu-se « meritatul » NUP .
    Domnul procurer l-a inteles, ca intentiile lui Ciordel erau conforme economiei de piata, adica sa adune portofelele de la potentialii sai investitori si sa creeze un fond de investitii in societatea Ciordel SRL RO, asa ca pagubitii la buzunare puteau dormii linistii, banii fiind pe maini bune in fondul de investitii .
    Pentru Ciordel « imaginra publica », era foarte importanta, era insasi firma ce o pune la poarta modestei sale vile de 5 etaje, construita cu bani cinstiti, bani investiti din « sudoarea muncii » .
    Si in fond si la urma urmei si el nea Ciordel era persoana publica, intrucat acum la apogeul carierei devenise deja profesor in ale ciordelii, predand cursuri de ciordeala .
    Intentiona chiar sa scrie un curs de teoria ciordelii, ce nu are comun cu furtul ordinar facut de simplii borfasi si in masura in care va reusii sa inscrie metoda ciordelii in cartea recordurilor, va fi indreptatit sa o propuna ca profesiune liberala si de ce nu sa i se dea si un cod CAEN .
    Ciordeala este un mod de a aduna fonduri pentru investitii tipic economiei de piata si nu este cu nimic diferita de alte fonduri de investii capitaliste sau banci .
    Importanta este circulatia banilor ce trebuie sa respecte circuitul civil al valorilor financiare, adica banii trebuiesc stransi de baietii destepti, care stiu sa ii investeasca .
    Am uitat sa va spun ca nea Ciordel este si activist politic, luptand contra discriminarii economice a meseriei de ciordeala, avand motive temeinice si legale sa o sustina .
    Asa cum imi argumenta dansul mi s-a parut plauzibil, concret imi dadea exemplul avocatului, ce obligatoriu sperie clientul cat este de greu procesul, ca el lupta sa il castige, dar trebuiesc multi bani, determinand clientul sa isi creasca « oferta ».
    Si uite asa incepe licitatia la bursa judecatoreasca, unde castiga cel ce liciteaza mai mult desigur .Mai sunt si clienti zgarciobi ce au buzunarele cusute, dar aceia sunt pe lista de asteptare, nimeni nu ii ia in seama .
    Am incercat sa il linistesc pe nea Ciordel sa nu mai fie suparat, ca daca Gigel fusese tembel si ii stricase imaginea putea cere despagubiri in instanta de judecata .
    Un moment de ezitare pentru Ciordel si apoi mi-a replicat : « nu merita, ii dau 1000 Euroi judecatorului, el imi da in proces vreo doua, trei mii, din care o mie imi mai ia si ciorditorul de avocat si mai raman cu un ….
    Bai nene pierd timpul degeaba, ce eu sunt ciroditor cu diploma ca aia, nu vezi ca asta este discriminare ! «
    De ce nu te-ai facut si tu procuror sau judecator ?
    Mare lucru imi replica Ciordel . Ma duc la o particulera, dau acolo trei, patru mii de euroi si ma fac judecator !
    Stai usurel mai nea Ciordel, sunt vreo patru ani de scoala si apoi stagiatura si apoi examen candidatura si apoi examen post si e cale lunga …
    Aoleu muica, da cati euroi ma costa ?
    Vreo suta de mii !
    Nea Ciordel al meu ramasese pe ganduri si acum bietul de el intelegea de ce acolo in avocatura, in justitie sunt alte tarife .
    Normal una este sa ciordesti la coltul strazii fara sa investesti nimic in pregatirea profesionala si alta este sa bagii o suta de mii de euroi investiti in pregatirea academica .
    I-a zi Ciordel, mai este discriminare in profesiunea de ciordeala ?
    Ciordel : « aoleu mancati-as, mi-ai stricat platforma politica ! «
    « Degeaba citesc eu carti de drept, de politica economica, … »
    Ce faci ?
    Ce mai mangafa, tu ma crezi un bisnitar ordinar, a trecut vremea, acuma suntem obligati si noi ciorditorii de cartier sa citim dreptul, caci altfel ne ciordesc avocatii la bani !
    Si eu ma gandeam sa ma fac euro parlamentar ciorditor !!!
    Ce ? l-am intrebat nedumerit .
    Mai nea intrebare, tu nu te uiti la televizor, nu stii ca noi ciorditorii suntem o forta politica in toata europa, ciordim in Germania, ciordim in Franta, Italia, ciordim peste tot … suntem cea mai mare forta politica !
    Am ramas stupefiat, caci nea Ciordel avea dreptate .
    Vazandu-ma in dificultate, nea Ciordel se impauna : ‘ ma fac senator, sau deputat, sef peste toti ciorditorii si bag proces la CEDO, in care fac cerere sa fie recunoscut dreptul la imagine al ciorditorului !
    Cum semnul intrebarii era deja prea evident pe fizionomia mea, tot nea Ciordel ma lamurii .
    In actiunea de ciordeala lipseste intentia, adica latura subiectiva de a face un rau, caci ciorditorul are convingerea ferma ca bunul este al lui si ca prin nefolosinta acelui bun ar exista riscul deprecierii, adica un fel de « ciordeala prin uzucapiune « !!!
    M-am ciupit pe fata, crezand ca visez, nea Ciordel ce il credeam tembel, vorbea acum ca un intelectual rebel .
    Ai inteles acum mangafa de ce este important pentru mine dreptul la propria imagine ?
    Auzindu-l ca ma face mangafa, mi-am adus aminte de infractiunea de tainuire .
    Mai nea Ciordel, dar tu baiat destept in ale dreptului la imagine al hotilor, ai auzit infractiunea de tainuire prevazuta de articolul 267 din Codul penal, inainte sa pui in discutie legalitatea ciordelii ?

    Ciordel : « tu daca ai fi baiat destept, ai fi inteles ca tocmai asta este scopul demersului meu politic, a demersului juridic .
    Nu intelegeam .
    Ciordel : ‘ ca tine mangafa intelectuala sunt multi, de aceia poate voi face un recurs in interesul legii, privind neconstitutionalitatea articolului 267 din codul penal, ce incalca dreptul la propria imagine a ciorditorilor « .
    Am inteles in sfarsit ca gluma cu democratia se ingrosase si ca acum reveneam la dictatura, cum spunea un sentor : “ciocu mic “ .
    Ora 6 dimineata, ceasul meu desteptator suna de zor, am deschis reflex televizorul, dupa ce am ascultat imnul «desteaptate romane », am auzit cum comentatorul anunta ca s-a votat modificarea codului de procedura penala …….privind dreptul ziaristilor ……unul singur :

    « CIOCU MIC «
    NU AI VOIE SA SPUI NIMIC !

    Nu mai intram in Europa, avem doar dreptul sa plecam din Romania !

    Cand ma uit inapoi ma simt mare, cand ma uit inainte, nici nu ma vad, asa de mic sunt in fata necunoscutului .

  6. SOLIDARITATEA HOTILOR
    Bucuresti – circulatie aglomerata, vai de mama noastra, am ocolit Unirii, am deviat spre Rahova si era sa calc un pieton grabit ce trecea pe rosu.
    Am vrut sa il cert, dar surpriza era cunostinta mea Ciordel Portofel, din neamu lui Ciorditu dupa tata si Portofel dupa mama, var cu Buzunarescu .
    L-am strigat :
    – ce faci mai Ciordel ?
    Ciordel surpins placut :
    – bina mai mangafa .
    Am tras pe dreapta si cum nu aveam ce face o ora, l-am invitat la o bere, « sa-l mai trag de limba « .
    La indicatiiile lui Ciordel am intrat intr-o spelunca urat mirositoare, plina de fum si apasatoare .
    Eu :
    – mai Ciordel, alta taverna mai acatarii nu gaseai in Bucuresti .
    Ciordel :
    – ce-ai vrea mai mangafa filozoafa sa gasesti in Romania ?
    Ai pretentii la o Euro-carciuma curata si civilizata ?
    Crezi ca daca am intrat in Europa, asa hopa, topa, suntem mai domni, mai civilizati ?
    Nu vezi ca in Italia, ne trateaza ca pe niste c….ti ?
    Eu jignit de compararea mea cu o dejectie a Europei, l-am dojenit intemeiat :
    – mai baiete, poate pe tine Ciordel, te-or asemana cu un cacatel, dar eu nu sunt asa tembel, sa ma fac de rusine cu unul ca el .
    – Hotia trebuie denuntata si nu apreciata !
    Ciordel, caruia i se sculase creasta parului sau rebel inrosindu-se la fata, asa deodata si ma plezni verbal, ca la tribunal cu o voce acuzatoare, amenintatoare : – la aceasta abodare, iti spun ca esti si tu o mangafa tradatoare, atot nestiutoare, ce iti cauti auto justificare in scarboasa denuntare .
    Noi hotii avem solidaritate, in hotie fermitate si o demna complicitate, asta e la noi sfanta demnitate .
    Eu :
    – e infirmitate, e ilegalitate, lasitate, e ….
    Ciordel cu nervii tensionati la maxim ca un arc, uitand de berea din fata lui:
    – solidaritate e legitimitate, mai mangafa plina de stupiditate .
    – Daca vrei sa mananci pe saturate, trebuie sa ai solidaritate de vrei sa ramai in posteritate !
    Eu surprins de acesta filozofie-ineptie, corelatie de hotie ce inseamna bogatie :
    – mai Ciordel-reflectie sa ascunzi hotia nu este reputatie-solutie, ci coruptie, prostitutie,
    – crezi ca iti atragi simpatie, dar eu zic ca e prostie
    Ciordel cu o fata vinetie :
    – suntem in perioada de tranzitie, de subnutritie si hotia e veneratie, este o demna educatie.
    – reclamatia e tradare, e vinovatie, e dizgratie .
    Eu eram fara reactie, asa ca Ciordel, continua .
    Ciordel tot el :
    – in hotie-solidaritate, sunt dogme certificate, acceptate, aparate si hotii au afinitatesa isi scape colegii din dificultate .
    Eu :
    – mai Ciordel la asa vorbe desirate, ce nu pot fi de mine digerate, la hotie eu nu am disponibilitate si nu pot sa accept sa fraternizez cu infractorii, sa fiu de acord cu pradatorii, sa accept gainarii, sa tolerez porcarii .
    – tu ai avut in puscarii profesori in talharii, in josnice murdarii .
    – eu nu pot avea asemnarea, cu desantarea, cu depravarea nesimtirii, prin tainuire ce ne-a contaminat si ne-a facut de rahat in Italia si oriunde
    – tainuitorii sunt impostorii la hoti protectorii ce fac apologia tacerii …

    Furios Ciordel se scula de la masa si imi replica din mers :
    – « mangafale suparate, uitati ca stati aici la noi, in Rumania,
    – ce o fi in capul vostru de tot ii trageti cu justitia, cu democratia, … asta e la voi prostia « !!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s