EXCLUSIV: ROMÂNIA MAI TREBUIE SĂ ÎMPRUMUTE 5,2 MLD. EURO

România mai funcţionează doar pe datorie, ritmul în care se împrumută de la începutul anului fiind de 600 de euro/secundă – adică 52 milioane pe zi sau 7,88 miliarde, până la începutul lui iunie. Conform calculelor Gândul, chiar dacă statul taie din pensii 15% şi din salariile bugetarilor 25%, ceea ce i-ar aduce o economie de circa două miliarde de euro anul acesta, tot va trebui să mai împrumute 5,2 miliarde de euro pentru a rezista până în decembrie. Economiştii atrag atenţia că, în scurt timp, s-ar putea întâmpla un adevărat dezastru: nimeni nu va mai vrea, sau nu va mai putea, să ne împrumute. Pe piaţa internă, băncile au ajuns la un prag de expunere de 18% pe titlurile de stat, iar maximul acceptat de băncile-mamă este de 20%. Pentru împrumuturi externe, momentul este prost din cauza problemelor din Grecia şi din zona euro.

Statul mai trebuie să împrumute până la finele acestui an încă 5,2 miliarde de euro, conform calculelor Gândul, chiar dacă taie din pensii 15% şi din salariile bugetarilor 25%, măsuri care ar putea aduce o economie de circa două miliarde de euro anul acesta. În total, în 2010, România trebuie să împrumute cel puţin 13 miliarde de euro, atât pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuielile mai mari decât veniturile, cât şi pentru a plăti creditele mai vechi cu altele noi. Doar pentru a plăti datoriile făcute anii trecuţi, în special în 2009, statul va trebui să împrumute 4,5 miliarde de euro în 2010.

Statul împrumută 600 de euro pe secundă

De la începutul anului până acum, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 4,73 miliarde de euro, la care se adaugă un miliard de euro primit la finele lui februarie de la Comisia Europeană, 1,15 miliarde de euro de la FMI primiţi la începutul anului şi încă un miliard de euro obţinut printr-o emisiune de eurobonduri în primăvară. În total este vorba despre 7,88 de miliarde de euro până la începutul lui iunie, adică o medie de peste 52 de milioane de euro în fiecare zi, incluzând şi sâmbăta şi duminica, respectiv 601 de euro pe secundă. Datoria publică pe cap de angajat va urca la 10.100 de euro anul acesta de la 8.000 de euro în 2009, conform calculelor Gândul.

Traian Basescu: „Premierul a fost minţit şi sabotat de miniştri PDL.

În ultimii cinci ani acest indicator a crescut cu 157%, în 2006 datoria publică raportată la fiecare angajat fiind de aproape 4.000 de euro. Ca procent din valoarea totală a economiei, datoria publică va urca până la 40% din PIB. Produsul intern brut, după scăderea estimării privind creşterea economică de la 1,5% la -0,5%, este de 121 de miliarde de euro, cu cinci miliarde de euro mai mic decât valoarea estimată la finele anului trecut de Guvern, FMI şi CE, valoare pe care a fost fundamentat bugetul de stat pe anul în curs. Prin tratatul de aderare România s-a angajat să nu depăşească un nivel al datoriei publice de 60% din PIB însă statul român nu îşi poate permite un procent mai mare de 35%, după cum a explicat la începutul anului Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Statul ar putea deveni un client prost pentru bănci

Economiştii atrag însă atenţia că România nu poate trăi la nesfârşit pe datorie, atât pentru că, la un moment dat, tot va trebui să dea banii înapoi băncilor, cât mai ales pentru că s-ar putea întâmpla, în scurt timp, un adevărat dezastru: nimeni nu va mai vrea, sau nu va mai putea, să ne împrumute.

În ceea ce priveşte împrumuturile de pe piaţa internă, oficialii BNR au atras deja atenţia asupra faptului că unele bănci se apropie de expunerea maximă faţă de statul român, adică de plafonul maximal impus de băncile-mamă din străinătate fiicelor din România când vine vorba despre suma împrumutată statului român ca pondere în totalul creditelor acordate.
Potrivit lui Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, băncile au ajuns la un prag de expunere de 18% pe titlurile de stat, iar maximul acceptat de băncile-mamă este de 20%.

Dacă România nu va respecta acordul cu FMI, este posibil să întâmpine greutăţi şi la împrumturile externe, realizate prin eurobonduri, obligaţiuni de stat cumpărate de investitorii străini. Economiştii atrag atenţia că, oricum, momentul este prost din cauza problemelor din Grecia şi din zona euro, ceea ce înseamnă că şansele obţinerii unui nou împrumut extern vor fi şi mai mici dacă Guvernul nu reuşeşte să câştige încrederea investitorilor străini.

4,5 miliarde de euro credite noi pentru a le plăti pe cele vechi

Suma totală care va fi împrumutată anul acesta ar putea fi însă şi mai mare dacă acordul cu FMI este pus în pericol sau dacă Guvernul nu reuşeşte să taie din cheltuieli 3,6 miliarde de euro anul acesta, aşa cum s-a angajat în faţa Fondului.

Din suma totală, 8,4 miliarde de euro vor fi împrumutate doar pentru a acoperi deficitul bugetar, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului, stabilită prin acordul cu FMI la 6,8% din PIB. Factura cheltuielilor statului mai este încărcată însă şi cu 4,5 miliarde de euro, reprezentând creditele angajate de Ministerul Finanţelor prin emisiuni de titluri de stat în lei sau euro care, în acest an, ajung la scadenţă, a explicat pentru Gândul Nicolae Chidesciuc, economistul-şef al ING Bank România. Practic, pentru că nu poate da banii înapoi băncilor din surse proprii, statul este nevoie să plătească împrumuturile vechi cu altele mai noi, procedeu pe care economiştii îl numesc „rostogolire”.

Statul nu are bani de pensii şi salarii

În primele patru luni ale acestui an, deşi a avut mai puţini bani decât în perioada similară din 2009, statul a cheltuit mai mult. Astfel, în timp ce din taxe şi impozite statul a obţinut venituri de cu 612 milioane de lei mai mici decât în primele patru luni ale anului trecut, cheltuielile au fost cu peste 2,1 miliarde de lei mai mari. Per total, la venituri de 52,6 miliarde de lei statul a făcut plăţi de 64,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei încasaţi statul a cheltuit 123 de lei, după cum reiese din execuţia bugetară prezentată recent de Ministerul Finanţelor. Diferenţa, de peste 12 miliarde de lei, a fost asigurată prin împrumuturi.

Cele mai mari cheltuieli ale statului sunt cele cu pensiile şi cu salariile, care reprezintă 75% din veniturile totale ale statului, adică 39,4 miliarde de lei. Dacă se adaugă şi cheltuielile statului cu bunurile şi serviciile, procentul urcă la 92%, în condiţiile în care statul trebuie să plătească şi dobânzi la creditele pe care le-a luat până acum (doar în primele patru luni a plătit peste două miliarde de lei) dar şi să transfere bani către autorităţile locale şi să asigure şi plata subvenţiilor şi a investiţiilor.

Practic, chiar dacă ar reduce la zero investiţiile şi subvenţiile şi nu ar plăti dobânzile, statul tot nu ar avea suficienţi bani pentru a plăti şi salariile şi pensiile şi facturile curente ale statului sau medicamentele din spitale.

Miss Bikini International 2010, Diana Irina Boanca apare in editorialul german Bild, si Welt! „Das ist die neue „Miss Bikini“ – Ea este noua „Miss Bikini”

Jurnaliştii de la ziarul Bild scriu că frumoasa blondă nu numai că este foarte sexy, dar este şi foarte inteligentă şi are şi un zâmbet fermecător. “Foarte sexy este puţin spus. Ne-a cucerit cu inteligenţa ei şi cu zâmbetul ei minunat”, au declarat nemţii

Lange Beine, sexy Kurven und äußerst knappe Stoffe – das waren auch in diesem Jahr die Zutaten für die 35. Wahl der „Miss Bikini“.

Über die perfekte Bikini-Figur muss sich Diana Irina Boanca (22) keine Gedanken machen.

Über die perfekte Bikini-Figur muss sich Diana Irina Boanca (22) keine Gedanken machen. Das Prädikat „Äußerst sexy“ ist ihrem neuen Titel inbegriffen – die Rumänin wurde zur „Miss Bikini“ gekürt.

Die Blondine setzte sich mit ihrer Figur, ihrem Lächeln und ihrer Intelligenz – denn darauf achtet die Jury ebenfalls – gegen ihre 63 Konkurrentinnen durch. Alle Mädels schwangen ihre Hüften zu sommerlicher Pop-Musik und posierten mit Schnellfeuergewähren auf der Bühne.

„Ich bin so glücklich, dass ich gar nicht weiß, was ich sagen soll“, sagte Boanca direkt nach dem Gewinn des Titels. Hinter ihr landeten die Kandidatinnen aus Australien, China, Lettland und Venezuela auf dem geteilten zweiten Platz – allesamt dunkelhaarig.