Căsătoria regală a Prinţului William de Wales cu domnişoara Catherine Middleton.

Kate Middleton şi prinţul William, ducesă şi duce de Cambridge, au fost declaraţi soţ şi soţie astăzi, la ora 13.20, ora României. Cei doi s-au căsătorit în catedrala Westminster din Londra.

15.26: Kate şi William au ieşit în balconul Palatului Buckingham. Alături de ei se află Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Prinţul Charles şi soţia sa, Camilla, Ducesă de Cornwell, şi părinţii lui Kate, Carole şi Michael Middleton. Mirii nu şi-au dezamăgit admiratorii şi s-au sărutat scurt.

Aviaţia britanică survolează cerul de deasupra Palatului Buckingham. Aceasta este ultima apariţie publică de la această nuntă a prinţului William şi a soţiei lui Catherine.În continuare, invitaţii şi protagoniştii evenimentului vor participa, în interiorul Palatului Buckingham, la recepţiile oferite de Regina Elisabeta a II-a şi de Prinţul Charles.

De acum, protocolul Casei Regale Britanice impune ca nimeni să nu i se mai adreseze soţiei prinţului William cu numele Kate, ci cu acela oficial, Catherine.

15.18: Cu doar şapte minute înainte de apariţia cuplului princiar în balconul Palatului Buckingham, curtea arată ca un furnicar. Admiratorii lui Kate şi William aşteaptă ca aceştia să iasăîn faţa mulţimii, conform tradiţiei.

14.45: Fotografiile oficiale sunt realizate
fotograful Hugo Bernanrd. Acesta l-a mai fotografiat pe William înainte şi a fost, de asemenea, fotograful oficial al prinţului Charles la căsătoria sa cu Camilla.

14.25: Trăsura care îi poartă pe Kate şi William a intrat în curtea Palatului Buckingham. În scurt timp, cei doi, dar şi părinţii şi Regina Elisabeta, vor ieşi la balconul palatului.

14.16: Şi Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a părăsit Westminster Abbey într-o caleaşcă acoperită cu sticlă şi se îndreaptă spre Palatul Buckingha. La recepţia organizată acolo de ea urmează să participe aproximativ 600 de invitaţi. Alaiul este continuat cu trăsura în care se află prinţul Harry, domnişoarele şi cavalerii de onoare.

14.15. În caleaşca descoperită şi salutând mulţimea, Kate şi William se îndreaptă spre Palatul Buckingham. Mirii simt din plin dragostea celor care au venit să îi vadă.

14.09: Kate şi William părăsesc acum Westminster Abbey, într-o trăsură deschisă datând din 1902, şi se îndreaptă spre Palatul Buckingham. Clopotele catedralei vor bate de cinci ori în cinstea fericitului eveniment.

13.49: Ceremonia se încheie cu intonarea unui imn religios şi cu binecuvântarea mirilor.

13.24: Arhiepiscopul Londrei susţine o predică în care le vorbeşte celor prezenţi despre valorile familiei şi importanţa căsătoriei. „Dumnezeule, îşi mulţumim pentru căsătoriile noastre şi pentru familiile noastre!”

„Să vă iubiţi până la sfârşitul vieţilor”

13.20: KATE ŞI WILLIAM AU DEVENIT SOŢ ŞI SOŢIE

13.18: „Cu acest inel mă căsătoresc cu tine trup şi suflet, iar toate bunurile lumeşti le voi împărţi cu tine”, sunt jurămintele spuse de William în momentul în care i-a oferit inelul lui Kate.

13.12: „Dragii noştri, ne-am adunat aici în faţa lui Dumenezeu şi a întregii congregaţii pentru a-i uni pe acest bărbat şi această femeie”, este începutul slujbei de cununie susţinute de preotul paroh al catedralei.

13.11: Invitaţii şi mirii intonează un imn religios. Atât Kate, cât şi William sunt vădit emoţionaţi.13.03: Cu puţin după ora 13.00, Kate Middleton porneşte spre altar, condusă de tatăl ei.

13.00: Kate Middleton soseşte la Westminster Abbey. Ea a coborât dintr-o limuzină Rolls Royce. Misterul rochiei de mireasă s-a spulberat: rochia este o creaţie a casei Alexander Mc.Queen.

12.57: Pe străzile Londrei, de-a lungul traseului de nuntă, sunt peste un milion de oameni care o ovaţionează pe Kate Middleton. Ceremonia religioasă este programată să începă la ora 13.00, ora României.

12.51. Kate Middleton a părăsit hotelul Goring şi se îndreaptă spre Westminster Abbey. Ea este însoţită de tatăl ei, Michael Middleton. Rochia de mireasă purtată de aceasta a rămas încă un mister. Tot ce a putut fi surprins de către reporteri a fost trena foarte lungă şi buchetul de mireasă. Faţa îi este acoperită de un voal.

12.50. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a intrat în catedrală, în sunet de trompete.

12.46. Maşina care o transportă pe Regina Marii Britanii a ajuns la catedrala Westminster Abbey, în aplauzele și ovaţiile mulţimii adunate pe străzile Londrei. Majestatea sa a ales culoarea galbenă pentru ţinuta de azi.

12.26: Prinţul Albert de Monaco şi regele din Tonga au sosit la Westminster Abbey. Tot acum, mama lui Kate, Carole, şi fratele ei James au plecat de la Hotel Goring spre Westminster.

12.19: Prinţul William intră în Westminster Abbey, însoţit de fratele său, prinţul Harry. Vădit emoţionaţi, cei doi discută cu înaltul prelat al catedralei.

12.13: Cu o întârziere de trei minute faţă de programul stabilit, prinţii William şi Harry părăsesc Clarence House şi se îndreaptă spre Westminster Abbey.

12.09: Inivitaţii şi-au ocupat locurile dinainte stabilite în catedrala Westminster şi aşteaptă sosirea prinţului William.

11.51: Elton John şi partenerul acestuia, David Furnish, au sosit la Westminter Abbey în jurul orei 11.50. cântăreţul poartă un costum de zi creat de Richards James, iar Furnish este îmbrăcat de Henry Poole

11.42: „Este un cuplu de tineri care se iubesc, însă evenimentul acesta este şi o oglindă a intituţiei pline de valori a monarhiei britanice. Toţi cei peste două miliarde de oameni din întreaga lume care vor urmări nunta vor vedea ce înseamnă elita britanică”, spune David Cameron, premierul Marii Britanii. Acesta a declarat că le va oferi mirilor ca dar de nuntă un set de fotografii ale insulei Anglesey care să le amintească celor doi de perioada plină de iubire pe care au petrecut-o acolo.

11.31 Contele Spencer, unchiul lui William şi al lui Harry a sosit la Westmintser Abbey. El a fost urmat de actorul de comedie Rowan Atkinson şi de campionul australian la nataţie Ian Thorpe, cunoscut şi drept Thorpedo.

11.30: Intrarea în catedrala Westminster este tot mai aglomerată. Invitaţii sosesc în număr mare. Intrarea lor mai este permisă până la ora 11.45.

11.18: Cuplul Victoria şi David Beckham soseşte la Westminster Abbey. Îmbrăcată în negru, dar fără a fi sobră ci mai degrabă excentrică, fosta Posh Spice poartă o ţinută creaţie proprie pe care a accesorizat-o cu o pălărie deosebită asezată aproape pe frunte. Se pare de altfel că pălăriile sunt una dintre senzaţiile acestei nunţi. David Beckham poartă un costum semnat de designerul american Ralph Lauren.

11.17: După ce s-a rugat pentru victimele cutremurului din 11 martie din Japonia, Dalai Lama, liderul spiritual tibetan, a trimis binecuvântarea sa prinţului William şi lui Kate Middleton.

11.08: Familia imperială a Japoniei nu se va afla astăzi printre cei prezenţi la nunta regală. Prinţul Naruhito şi Prinţesa Masako şi-au anunţat iniţial prezenţa, dar şi-au anulat planurile ca urmare a dezastrului care s-a abătut recent asupra Japoniei.

10.59: Mai multe maşini se îndreaptă spre hotelul Goring. În ele se pare că se află domnişoarele şi cavalerii de onoare. Aceştia sunt:

•Lady Louise Windsor, 7 ani, verişoară primară a lui William din partea tatălui. Este fiica unchiului său, prinţul Edward şi a Sophiei, Contesă de Wessex.
•Margarita Armstrong-Jones, 8 ani, verişoară de gradul doi. Fiica viconţilor Linley a apărut prima oară în public în 2006.
•Eliza Lopes, 3 ani, nepoata soţiei prinţului Charles, Camilla, nepoată a Ducesei de Cornwall.
•Grace van Cutsem, 3 ani, fina prinţului William.
•William (Billy) Lowther-Pinkerton, 10 ani, fiul secretarului particular al prinţilor William şi Harry din 2005, Jamie Lowther-Pinkerton.
•Tom Pettifer, 8 ani, alt fin al prinţului William, fiul fostei dădace a lui William, Tiggy Legge-Bourke.
10.58: Difuzoarele amplasate pe traseul pe care îl va parcurge alaiul vor emite pentru miile de persoanele venite să asiste la nunta regală slujba religioasă de la Westminster Abbey, în timp ce imagini ale ceremoniei vor fi emise pe ecranele gigant amplasate în Hyde Park şi Trafalgar Square.

10.51: Printre cei 1.900 de invitaţi la nunta regală există şi nume controversate. Unul dintre ele este cel al regelui Swazilandului, Mswati al III-lea, monarhul extravagant al unei mizere ţări africane. Acesta a sosit în Capitala Marii Britanii însoţit de un alai de 50 de persoane, 14 dintre acestea fiind soţiile lui. Potrivit corespondentului BBC, mai mulţi protestatari au anunţat că intenţionează să-i boicoteze vizita, ca replică a măsurilor opresive pe care acesta le-a adoptat în Swaziland săptămâna trecută.

10.40: La ceremonia religioasă de astăzi, fiecare are rolul bine stabilit. Preotul paroh al Westminster Abbey va conduce serviciul religios, Arhiepiscopul de Canterbury va fi acela care îi va cununa pe cei doi tineri, iar episcopul Londrei – prieten apropiat al Prinţului Charles – va susţine predica.

10.32: În afară de telegramele cu scuze şi urările de bine primite din partea celor care nu au putut ajunge la marele eveniment, Kate şi William au primit felicitări de la astronauţii de pa Staţia Spaţială Internaţională.

10.28: James Middleton, fratele lui Kate, a părăsit hotelul Goring pentru a se îndreptat către Westmintster Abbey pentru a participa la căsătoria surorii sale cu prinţul William.

10.15: Invitaţii încep să sosească la Westminster Abbey. Potrivit programului oficial, toţi cei care au primit invitaţii pentru a participa la ceremonia de la catedrala Westminster pot ajunge până la ora 11.45 (9.45, ora locală). „Dacă întârziem un minut, privim nunta de afară”, spune Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga.

10. 09: Prinţul William şi Kate Middleton au primit din partea Reginei Elisabeta a II-a titlul de Duce şi Ducesă de Cambridge. William va deveni, de asemenea, Conte de Strathearn şi Baron de Carrickfergus, iar Kate va deveni Contesă de Strathearn şi Baronesă de Carrickfergus, a anunţat Palatul Buckingham.

10.00: Balconul Palatului Buckingham –unde noua familie şi regina şi părinţii mirilor urmează să se arate mulţimii la sfârşitul zilei, a fost drapat cu o ţesătură roşie cu margini aurite. Până în prezent, vremea pare să ţină cu cei prezenţi la ceremoniile de la Londra. Încă nu plouă.

9. 58: La standurile cu băuturi răcoritoare amenajate pe traseu, o ceaşcă cu ceai costă 1,60 lire sterline. Dacă nunta s-a anunţat una care să nu epateze prin lux, preţurile acestea par să contrazică.

9.44: Au apărut informaţii despre un alt refuz de a participa la nunta regală de astăzi. Deşi a primit invitaţia încă din februarie, căpitanul echipei de rugby a Irlandei, Brian O’Driscoll a anunţat abia acum că nu va participa la marele eveniment. El a motivae prin aceea că doreşte să se pregătească pentru meciul de cupă Leinster’ Heineken Cup, care va avea loc mâine. Printre cei care au mai refuzat prezenţa la nunta regală se află şi prinţul Bahrainului.9.40: O pânză mare albă a fost aşezată în faţa intrării hotelului Goring, cel mai probabil pentru a-i împiedica pe curioşi să zărească rochia miresei înainte ca aceasta să ajungă la catedrala Westminster.

9.28: Tot în uniforme militare vor fi şi prinţul Harry şi prinţul Charles. Fratele lui William va purta uniformă de căpital al Cavaleriei Regale – albastru marin, curea aurie, accesorizată cu decoraţii, printre care şi aceea obţinută în urma participării la campania militară din Afganistan. În calitate de amiral al forţelor navale britanice, prinţul Charles, tatăl lui William şi Harry, va purta o uniformă ce ceremonie realizată special în acest sens-

9.16: Dacă despre rochia miresei informaţiile de până acum sunt doar neoficiale, în ceea ce priveşte ţinuta pe care prinţul William o va purta în ziua cea mare se ştie sigur că aceasta va fi o uniformă militară – uniformă de colonelul din Garda Irlandeză. Astfel, William va fi îmbrăcat într-o tunică roşie, cu o eşarfă de culoarea cerului şi beretă. Însă prinţul va renunţa pentru azi la sabie, anunţă sursele oficiale de la Buckinghm.

9.08 : De la Palatul Buckingham s-a anunţat că mirii şi alaiul vor pleca de la ceremonie în caleştile descoperite, indiferent de cum este vremea. Prognoza meteo pentru astăzi nu este foarte optimistă, meteorologii anunţând că, în ciuda temeperaturilor de primăvară (la această oră sunt 17 grade Celsius la Londra), Capitala se va confrunta cu averse de ploaie.

9.00 Presa britanică anunţa, cu puţin înainte de începerea ceremoniilor de nuntă de la Londra, că Hillary Alexander, editorul de modă de la publicaţia „The Daily Telegraph” , cunoaşte identitatea creatorului rochiei de mireasă a lui Kate Middleton. Munca de detectiv a lui Hillary pare să fi dat roade pentru că a reuşit să surprindă, ieri, momentul în care o femeie purtând accesorii Alexander McQueen intra în hotelul Goring unde au fost cazaţi Kate Middleton şi familia sa. După cum susţine Hillary Alexander, femeia misterioasă nu este nimeni alta decât Sarah Burton, directorul de creaţie al casei Alexander McQueen şi succesoarea celebrului creator, după sinuciderea acestuia de anul trecut.

Galerie

De ce religia catolică a cumanilor nu i-a influenţat pe români. Golul de 1000 de ani.

Această galerie conține 5 fotografii.

Un neîntrecut povestitor, profesorul Neagu Djuvara nu poate să-şi reprime pornirea de a oferi cititorilor şi ascultătorilor săi o privire de ansamblu asupra controverselor istorice care i se înfăţişează. În rândurile de mai jos vă propunem o incursiune în trecutul … Continuă lectura

Lady GaGa: „Sunt îndrăgostită de Iuda!”

„Vreau sa te iubesc, / dar ceva ma trage departe de tine / Isus este virtutea mea, şi Iuda este demonul I se agaţă de … eu sunt doar un prost sfânt,. / Oh baby el este atât de crud, / dar eu sunt încă în dragoste cu Iuda, baby. „
Cântăreaţa americană Lady Gaga va lansa pe 19 aprilie un nou single, intitulat „Judas”, extras de pe albumul „Born This Way”.
Lady Gaga a postat un update pe contul ei de Twitter (Twitter.com/ladygaga) în care sugerează faptul că noul ei single „Judas” va fi lansat pe 19 aprilie. Videoclipul poate fi urmărit şi pe site-ul nme.com.

Aceast înregistrare apare cu titlul „Gagavision No.41” şi conţine imagini din spatele scenei din cadrul unor turnee al artistei americane, precum şi o întâlnire a acesteia cu un protestatar creştin care a pichetat unul dintre concertele cântăreţei, , informează nme.com.
În această înregistrare, Lady Gaga pare să facă repetiţii pentru noul ei single. La un moment dat, cântăreaţa spune: „«Judas» e pe cale să sosească. Să înceapă baptismul cultural”.

Noul album al cântăreţei Lady Gaga se intitulează „Born This Way” şi va fi lansat pe 23 mai. „Born This Way” este al doilea album de studio din cariera cântăreţei Lady Gaga.

Lady Gaga are 25 de ani şi este câştigătoare a cinci premii Grammy.Ea este considerată una dintre cele mai interesante şi originale artiste din noul val şi se bucură de un imens succes comercial. Lady Gaga a devenit celebră graţie unor hituri precum „Bad Romance” şi „Poker Face” şi a încântat publicul cu ocazia unor apariţii live ieşite din comun, purtând întotdeauna costume şocante sau dând foc pianului la care cânta în timpul galei American Music Awards 2009. Recent, Lady Gaga a devenit oficial primul artist din lume ale cărui videoclipuri au depăşit un miliard de vizualizări pe site-ul YouTube, iar revista Billboard a desemnat-o „artista anului” pe 2010. Totodată, albumul „The Fame Monster” al cântăreţei Lady Gaga este cel mai bine vândut material discografic al anului 2010, cu 5,8 milioane de copii cumpărate la nivel mondial.

The newly released single includes such lyrics as ‘I want to love you,/but something’s pulling me away from you/Jesus is my virtue, and Judas is the demon I cling to….I’m just a holy fool,/ oh baby he’s so cruel,/ but I’m still in love with Judas, baby.’
Lady Gaga va fi Maria Magdalena in noul ei videoclip, „Judas”, iar Liga Catolica a Religiilor si Drepturilor Civile a criticat ideea clipului care va avea premiera pe 19 aprilie.
Lady Gaga starneste iar controverse, cu noul videoclip pe care il va lansa peste aproximativ doua saptamani, numit „Judas”.

„Oamenii au intr-adevar talent, dar exista si Lady Gaga care mi se pare total irelevanta. Este singura ei modalitate de a-si etala performantele? Nu este nimic la intamplare, mai ales ca ne apropiem de saptamana patimilor si Paste”, a spus presedintele grupului crestin, Bill Donahue.

Maria Magdalena, figura biblica la care Lady Gaga face referire in clip este importanta in Noul Testament, iar unele religii crestine o considera sfanta.

Referitor la clipul „Judas„, criticii fac legatura cu Madonna si melodia ei „Like a prayer”, pe care Vaticanul a vrut sa o interzica din cauza personajului care l-a interpretat pe Iisus, acesta fiind de culoare neagra.

Nu este pentru prima data cand Lady Gaga este acuzata ca este o copie ieftina a Madonnei. Ultimul ei single, „Born this way”, a fost descris ca fiind asemanatoare cu hit-ul anilor ’80 „Express Yourself”.

Printesa Aisha Gaddafi, s-a adresat catre poporul libian de la balconul reşedinţei lui Gaddafi.

Aisha printesa din Tripoli
Spre seară, fiica lui Gaddafi, Aisha Gaddafi, s-a adresat susţinătorilor tatălui său de la balconul reşedinţei acestuia. Aisha a condamnat războiul dus de NATO şi a spus că dorinţa Occidentului de a-l înlătura pe Gaddafi de la putere e o insultă.

„În 1911 Italia mi-a ucis bunicul într-o lovitură aeriană, iar acum ei încearcă să îmi omoare tatăl. Cu mâinile lor blestemate”, a declarat Aisha Gaddafi în faţa mulţimii ce scanda şi agita steaguri la intrarea în reşedinţa tatălui ei Bab Al-Aziziyah din capitală.

Ieşirea Aishei a marcat 25 de ani de la loviturile aeriene americane asupra acestui imens complex, unde se află şi o cazarmă.

Atunci, preşedintele Ronald Reagan a declarat că atacul din 1986 a fost efectuat ca represalii la ceea ce el a calificat drept complicitate libiană în bombardarea unui club de noapte din Berlin.

Aisha Gaddafi avea atunci cinci ani.

„A plouat peste noi cu rachetele şi bombe lor, au încercat să mă omoare şi au ucis zeci de copii în Libia”, a declarat ea, într-un discurs întrerupt de mai multe ori de uralele mulţimii.

„Acum, după un sfert de secol, aceleaşi rachete şi bombe sunt aruncate peste capetele copiiilor mei şi copiilor voştri”.

Adresându-se puterilor occidentale ce efectuează lovituri aeriene sub o rezoluţie a ONU pentru a-i proteja pe civili împotriva forţelor tatălui ei, Aisha a declarat: „Cine sunt civilii pe care îi protejaţi? Sunt ei oamenii ce au arme automate şi grenade de mână? Aceştia sunt civilii nevinovaţi pe care încercaţi să îi protejaţi? Lasăţi-ne cerul, luaţi-vă de aici avioanele şi rachetele”.

Neagu Djuvara: suntem cei cu populaţia cea mai mare de etnie ţigănească.

Profesorul Neagu Djuvara spune că circulând cu metroul parizian vezi „Europa de mâine”. El arată că şi în România scăderea natalităţii şi migraţia tinerilor conduc la schimbarea echilibrului etnic.

Orice prilej de a dialoga cu profesorul Neagu Djuvara nu poate fi altceva decât un eveniment intelectual. Lipsit de false reţineri, istoricul care a trăit cele mai importante momente ale secolului XX, vorbeşte ca nimeni altul despre adevăratele ameninţări la adresa României. Credibil şi concis, Neagu Djuvara propune o altă agendă publică şi atrage atenţia, fără ocolişuri, asupra greşelilor de interpretare asupra prezentului.


In discutia dintre Stalin si Eden din 16 decembrie 1941, in cursul careia cel dintai a subliniat necesitatea extinderii teritoriale a Romaniei in detrimentul Ungariei (era vorba evident la acea data de anularea Arbitrajului de la Viena), dictatorul sovietic a exprimat in repetate randuri ca Ungaria trebuie „pedepsita” pentru atitudinea ei din timpul razboiului, altfel spus pentru intrarea ei in razboi alaturi de Germania, fara ca ea sa fi avut vreun litigiu cu Uniunea Sovietica.
A acorda Transilvania Ungariei este o imposibilitate intrucat „Ungaria a fost primul stat care a aderat la Pactul Anticomintern. Ea nu a manifestat nici cea mai mica inclinatie pentru apropiere cu Uniunea Sovietica si dimpotriva a participat la toate intrigile antisovietice ale Poloniei. Ungaria a intrat in razboi impotriva URSS de partea Germaniei imediat dupa atacul acesteia din urma, faranici cea mai mica justificare. Ea nu a avut nici macar acele pretentii fatade URSS cu care incearca sa justifice participarea lor la razboi Finlanda si Romania”.
SURSA HISTORIA
Pierduţi în mărunţişuri zilnice şi asurziţi de hărmălaia politică, pierdem din vedere că oamenii de valoare de lângă noi se împuţinează pe zi ce trece. De pildă, plecarea tinerilor în străinătate, în căutarea unui viitor mai bun, este o dramă, în viziunea invitatului nostru. Profesorul Neagu Djuvara spune că ar face orice să-i oprească aici. Rândurile ce urmează sunt o invitaţie la reflecţie pentru toţi cei care îşi caută modele dincolo de ecranele televizoarelor.

Pe Aceeaşi TemăTokes face un nou partid care va lupta pentru autonomia maghiarilor din TransilvaniaVOCEA BANATULUI: Prizonierul Lászlo Tőkés şi autonomia ungurilorAUDIO Neagu Djuvara: „Basarabia nu trebuie tratată drept Siberia României”

Neagu Djuvara: „Moldoveneasca are câteva cuvinte diferite faţă de română, dar nu este un dialect”

Neagu Djuvara: “O republică independentă de România între Prut şi Nistru este o monstruozitate!”

CARTE DE VIZITĂ

-S-a născut la 18 august 1916, la Bucureşti.
-Aparţine, pe linie maternă, familiei Grădişteanu, neam de mari boieri munteni.
-Participă la campaniile din Basarabia şi Transnistria ale Armatei Române (1941), fiind rănit.
-Licenţiat în litere la Sorbona (1937), doctor în drept la Paris (1940), doctor docent cu o teză de filosofie a istoriei.
-Din 1947 şi până în 1989 trăieşte în exil, în Franţa şi în Niger (1961-1984).

„Nu văd de ce am fi împiedicaţi să ne unim cu Basarabia”

Adevărul: Domnule profesor, ştiindu-vă profund ataşat de Basarabia, pentru care aţi şi luptat în război, spuneţi-ne cum percepeţi evoluţiile politice actuale din Republica Moldova.

Neagu Djuvara: Mi-e teamă că respingerea referendumului prin care basarabenii şi-ar fi putut alege prin vot direct preşedintele va afecta parcursul lor european. Totuşi, nu cred să fie ceva de lungă durată pentru că, vă spun cinstit, impresia mea asta este. Sigur, n-am putut studia chestiunea îndeaproape pentru că n-am fost decât o singură dată la Chişinău în ultima vreme, invitat de Facultatea de Istorie de acolo. Oricum, am păstrat o impresie foarte vie a patriotismului românesc al tinerilor basarabeni. Din această impresie păstrez convingerea că, mai curând sau mai târziu, această anomalie – care este tăierea unei provincii în care sunt peste 70% români – va fi înlăturată. Ne aflăm într-o situaţie nefirească, similară cu aceea a Germaniei de Răsărit şi nu văd de ce am fi împiedicaţi să realizăm din nou unirea. Acum, ruşii joacă pe cuvinte – pretind că jumătatea de est a Moldovei, anexată de Rusia în 1812 şi denumită Basarabia (numai Bugeacul se numea înainte Basarabia, asta pentru că aparţinuse vreme de o generaţie, două dinastiei Basarabilor din Muntenia) nu ar fi parte a Moldovei noastre.

De altfel, însuşi Lenin a vorbit despre Basarabia…

Da, bineînţeles. Aşadar, jumătatea de est a Moldovei a devenit Basarabia după ce a fost transformată într-o gubernie rusească. Ruşii, în primele zeci de ani, au mers mai domol cu rusificarea în Basarabia, numind la început chiar un guvernator ales dintre boierii români. Dar după războiul din Crimeea au mai strâns şurubul, au devenit mai ai dracului pentru că fuseseră şubreziţi. Au schimbat echilibrul etnic al provinciei, au lăsat să intre mulţi evrei, au introdus găgăuzii, bulgarii, deci o seamă de minorităţi care au schimbat proporţia etnică. Totuşi, a rămas o majoritate de limbă română. Din păcate, ei sunt prostiţi de atâtea sute de ani de despărţire de România.

Oricum, este un miracol că au rămas majoritari…

Eu am făcut războiul acolo cu Regimentul 6 „Mihai Viteazul”. Am socotit că în Basarabia şi într-o bucată din Transnistria am făcut 750 de kilometri pe jos.

Păstrez convingerea că, mai curând sau mai târziu, această anomalie – care este tăierea unei provincii în care sunt peste 70% români – va fi înlăturată.

„Eram entuziaşti cu toţii de alianţa cu Germania”

Dumneavoastră aţi scris despre „greşeala fatală” făcută de România la 27 iunie 1940. Explicaţi-ne, vă rog.

Când mi-am exprimat opinia în anii ’90, am scandalizat pe toată lumea. Acum constatat cu surprindere că poate o zecime din ascultătorii mei îmi dau dreptate. E foarte greu să faci celebra formulă a lui Max Weber – „counterfactuals conditions” – adică să cercetezi precum chimistul sau fizicianul. Istoricul, pentru a-şi putea închipui ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi luat o altă hotărâre politică la un moment dat, e silit să inventeze urmările, pe baza unui raţionament logic. Aşadar, eu pretind că, dacă Regele Carol al II-lea ar fi avut curajul să meargă împotriva majorităţii Consiliului de Coroană pe care îl convocase, România ar fi avut o altă soartă în Al Doilea Război Mondial. Constituţional, Carol al II-lea avea dreptul să comande Armata Română şi să opună rezistenţă agresiunii teritoriale, în pofida deciziei Consiliului de Coroană de a ceda Basarabia, fără un foc de armă.

Atunci eraţi în Armată?

Nu eram încă în serviciul militar. Fusesem amânat din cauza doctoratului meu în Drept. Pe vremea aceea făcusem şi Istorie, şi Drept. Dar în acel moment eram la ţară şi aveam emoţii enorme să nu fiu chemat în Armată. Dar mă simţeam şi foarte umilit pentru că noi am cedat Basarabia fără să tragem un foc de armă. Prin urmare, mi-am început serviciul militar după trei luni – în toamna anului 1940. Când am plecat pe front, eu nu-mi isprăvisem şcoala militară. Am fost trimişi pe front cu vreo zece zile înainte de operaţiune.

Tânăr fiind, în contextul acela politic, aţi perceput drept o greşeală strategică faptul că România se aliase cu Germania?

Deloc! Dimpotrivă, eram entuziaşti cu toţii. Eu o spun foarte cinstit, chiar dacă, odată cu vremea, văd lucrurile mai altfel. Nu numai asta, dar nu-mi dădeam seama că facem o greşeală trecând Nistrul.

Eu pretind că, dacă Regele Carol al II-lea ar fi avut curajul să meargă împotriva majorităţii Consiliului de Coroană pe care îl convocase, România ar fi avut o altă soartă în Al Doilea Război Mondial.

„În ultimii 75 de ani ne-am stricat cu toată Europa”

Să revenim la momentul 27 iunie 1940…

Da. Mai târziu, l-am avut ca şef în Ministerul de Externe pe domnul Davidescu, ambasadorul României la Moscova în momentul ultimatumului de cedare a Basarabiei. El mi-a povestit că a fost chemat de Molotov, ministrul de Externe sovietic, la ora 10 seara. Acesta i-a întins o notă şi i-a spus prin viu grai: „Noi cerem României ca, în 36 de ore, să restituie Basarabia şi Bucovina de Nord”. Bineînţeles că bietul Davidescu, tremurând, se repede cu nota aceasta la Legaţiunea română şi se grăbeşte, alături de consilierul său, să cifreze mesajul pentru a fi trimis la Bucureşti. Asta i-a luat cam un ceas. Observaţi câtă vreme se pierde! Apoi a constatat că telefonul era în pană. Aşa l-au ţinut ruşii până dimineaţa pe la ora opt.

A fost un sabotaj…

Bineînţeles! Asta pentru a mai câştiga din cele 36 de ore încă o noapte întreagă. Nu mai rămâneau decât 24 de ore. Telegrama soseşte, aşadar, la Bucureşti pe la ora opt dimineaţa, iar până a fost descifrată a mai trecut jumătate de oră. Eu am lucrat la cifrare în 1943-1944 şi îmi dau seama de dificultăţile care sunt – tot felul de greşeli care apar în ascultarea cifrelor şi altele. Dar după ce s-a descifrat mesajul, mai întâi s-a telefonat ministrului şi apoi Regelui Carol al II-lea. Acesta din urmă se grăbeşte să convoace Consiliul de Coroană, care se întruneşte puţin înainte de ora 12. În momentul acela, jumătate din Consiliul de Coroană era pentru rezistenţă. Ministrul de Externe a fost trimis să-i telefoneze lui Ribbentrop, omologul său german. Ştiind că sunt în cârdăşie cu sovieticii, noi am telefonat la Berlin ca să cerem Germaniei să intervină la Moscova pentru a ni se lăsa mai mult timp şi pentru a putea negocia. Ribbentrop a spus că trebuie să-l întrebe pe Führer şi mai trece o oră până se întoarce cu răspunsul, iar Führer-ul ne transmite „Să cedaţi!”. Raţional vorbind, era clar că Hitler era înţeles cu Moscova să le dea voie să ia Basarabia. În momentul acela, eu nu l-aş fi ascultat pe Hitler.

Erau 650 de kilometri de graniţă de acoperit. Puteam face faţă?

Aveam trupe pe toată linia. Desigur, nu eram în situaţia favorabilă pe care a avut-o Finlanda, numai cu un front de vreo 100-150 de kilometri şi implicit cu o posibilitate de rezistenţă mult mai mare. Dar chiar şi aşa, eu cred că dacă se lupta cu artileria şi cu tancurile pe care le aveam, cel puţin şapte zile am fi rezistat. Asta ar fi permis unei mase de fugari să treacă Prutul – aspect foarte important. Mai mult, chiar din prima zi făceam cunoscut Berlinului că, dacă Germania ne atacă, noi vom rezista. Ei probabil ne-ar fi ocupat pe jumătate… Dar să nu uităm că erau deja supăraţi pe sovietici că ceruseră şi Bucovina de Nord, deşi se înţeleseseră numai pentru Basarabia. Deci e aproape sigur că am fi fost ocupaţi de germani. Acum îmi veţi zice că ar fi putut da Transilvania ungurilor. Eu nu cred că o făceau. Nu s-ar mai fi grăbit în momentul acela. Noi am fi avut soarta Poloniei şi faţa curată, ceea ce este extrem de important pentru un popor. Am fi avut imagine de eroi pentru că am rezistat împotriva unei ţări de 20 de ori mai populate şi mai puternice militar. Or, noi nu am făcut asta şi rezultatul a fost că ne-am pus toată Europa în cârcă. Aliindu-ne ulterior cu germanii, le-am permis să atace Iugoslavia prin România – un gest pe care eu îl găsesc absolut dramatic. Acest lucru se repercutează în scrierile istorice pe care le fac sârbii şi grecii. Cu alte cuvinte, în ultimii 75 de ani ne-am stricat cu toată Europa.

Noi am fi avut soarta Poloniei şi faţa curată, ceea ce este extrem de important pentru un popor.

„Am sărit prosteşte în curentul european antisemit

Occidentul n-a înţeles prea bine alianţa noastră cu Germania din Al Doilea Război Mondial…

La nevoie ar fi înţeles-o, dacă ne opream la Nistru. Argumentele lui Ion Antonescu de a merge mai departe aveau o oarecare greutate, nu zic nu, dar el a fost extrem de imprudent, făcând un fel de rămăşag cu germanii. Oricum, pierderea unei treimi din teritoriu într-un termen de trei luni era îngrozitor de dureroasă pentru noi, tineretul. Vă mărturisesc că, la 24 de ani, am plecat cu entuziasm la război.

Credeţi că Ion Antonescu merită rejudecat din punct de vedere istoric şi asumat sau considerat pe mai departe, aşa cum ni se sugerează, un criminal de război?

E foarte greu de spus fiindcă, după fapte – era să spun „tehnic” -, el este un criminal de război. Asta după legile care s-au scos de-atunci – la Nürenberg şi-n alte părţi. Este invocat printre motive şi momentul expulzării evreilor din Basarabia, în 48 de ore, în mod absolut sălbatic. Aici sunt cifre pe care le-a înregistrat Jandarmeria Română. Prin cele cinci puncte de graniţă au ieşit 175.000 de oameni în 48 de ore, cu câte o boccea sau cu ce puteau căra în spinare. Nu erau nici măcar barăci pregătite să-i preia.

Care a fost motivul pentru care Ion Antonescu a făcut acest gest?

Motivul invocat – faptul că au fost câţiva evrei care au jignit Armata Română la retragerea din ’40. Dar n-au fost ofiţeri români omorâţi de evrei în momentul retragerii. Ce-i drept, au fost scuipaţi şi înjuraţi pentru că exista o tensiune socială antievreiască, dar e un adevăr şi faptul că evreii îi detestau pe români. E un adevăr care se simţea… Dar, ulterior, noi am mai făcut nişte orori şi după aruncarea în aer a cartierului general al Armatei Române de la Odessa. A fost o prostie! Ne-am instalat în sediul fostului cartier general rusesc şi n-am verificat dacă în subsol sunt aparate ce pot fi comandate de la depărtare. Prin urmare, pentru o eroare gravă a militarilor români, mareşalul Antonescu a telefonat ca, pentru fiecare general ucis, să fie împuşcaţi o sută de evrei, pentru fiecare colonel 50 şi aşa mai departe.

Există documente în acest sens?

Există documente păstrate… Mai întâi, cine putea demonstra că evreii au determinat această lovitură? În plus, a spus că nu face război poporului rus, ci evreimii.

Era un curent european antisemit.

Aşa este, iar noi am sărit în el cu ambele picioare, prosteşte.

Se afirmă că ungurii au procedat mai rău cu populaţia evreiască. Aşa este?

Da. În 1942, Antonescu a mai cârmit-o, dându-şi seama că nu trebuie să meargă atât de departe. Are meritul că nu i-a livrat pe evreii din restul ţării, aşa cum ar fi vrut nemţii. Noi batem monedă pe această rezistenţă din anii ’42, ’43, ’44, dar gestul din ’41 este absolute dramatic.

Având în vedere aceste argumente, îl putem exonera de răspundere pe Ion Antonescu?

Eu nu cred că putem să-l exonerăm de răspundere. De asumat, însă, eşti obligat să-l asumi. Aşa cum Germania îl asumă pe Hitler. Tot poporul german, prosteşte, din disciplină, a acceptat până în ultimul moment un sacrificiu absolut absurd. Trebuie să spunem şi noi adevărul: mai ales după Stalingrad, Antonescu trebuia să găsească momente mai potrivite pentru a abandona lupta. El a făcut un pariu, dar când vezi că acel pariu este pierdut, te dai în lături. Nu te poţi juca cu soarta a milioane de români pentru că tu ţi-ai dat cuvântul de militar! Ce este cuvântul tău de militar în raport cu soarta a milioane de români?! Mai exista şi riscul ca, continuând războiul alături de Germania după 23 august 1944, aliaţii să nu ne restituie Transilvania de Nord. Acesta a fost jocul lui 23 august 1944! Ni s-a promis că ni se va restitui Transilvania de Nord.

Exista riscul ca, continuând războiul alături de Germania după 23 august 1944, aliaţii să nu ne restituie Transilvania de Nord.

„Ion Antonescu pierduse contactul cu realitatea”

Spera Ion Antonescu să încheie pace cu sovieticii?

El îşi închipuia că va veni un moment mai prielnic de discuţii. La 22 august 1944, atunci când Antonescu se pregătea să se întoarcă pe front pentru a restabili situaţia militară, el vorbeşte cu un ofiţer, uitându-se pe hartă. Îi arată Bărăganul şi îi spune că aici va avea loc bătălia decisivă de tancuri a războiului. Carevasăzică, nici nu credea în posibilitatea unei rezistenţe mai lungi pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi. Aceasta nu era o linie de rezistenţă formidabilă, aşa cum cred unii istorici, ci una în care se mai turnase beton. Altceva – o mărturie personală: eu sunt ultimul primit de bietul Mihai Antonescu (vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri – n.r.), în noaptea de 22 spre 23 august 1944. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu numit curier diplomatic la Stockholm. Acum spuneţi-mi şi mie de ce Antonescu trimite vorbă ministrului nostru de la Stockholm, Fred Nanu, să reînceapă negocierile cu doamna Kollontai (reprezentanta Uniunii Sovietice – n.r.)? El, Antonescu, era vinovat că nu le răspunsese sovieticilor. Şi mai sunt nişte minciuni care circulă acum – de pildă, în filmul lui Sergiu Nicolaescu, „Oglinda”, personajul Antonescu întreabă: „N-a venit un răspuns de la Stockholm?” Este o minciună! Nu era niciun răspuns de aşteptat de la Stockholm. Sovieticii aşteptau un răspuns de la guvernul român. E o chestiune absolut incredibilă! Antonescu şi-a închipuit că vom obţine condiţii mai bune de încheiere a unui armistiţiu. Nici germanii, nici italienii, nici japonezii nu au obţinut condiţii mai bune decât capitularea necondiţionată. Aceasta a fost o condiţie pe care americanii au început să o pună din cauza a ceea ce s-a întâmplat în 1918. Adică atunci s-a acceptat capitularea Germaniei, dar cu tot felul de condiţii.

Ce condiţii pusese Ion Antonescu?

Antonescu i-a transmis doamnei Kollontai două condiţii sau, mai bine spus, nişte ameliorări la capitularea necondiţionată. Amândouă sunt absolut absurde: prima – să i se dea 15 zile pentru a-i convinge pe germani să se retragă din ţară; dacă ar fi făcut asta, Antonescu ar fi fost imediat arestat şi, probabil, adus Horia Sima ca prim-ministru. A doua – dacă este ocupată toată ţara de armata sovietică, să rămână un judeţ neocupat în vestul ţării, pentru ca guvernul să fie liber. Să fim serioşi! Dacă jumătate din Europa este ocupată de armata sovietică, ce contează că tu nu ai armată sovietică în jurul guvernului? Culmea, culmilor, tocmai pentru că aceste condiţii erau absurde, la 28 mai 1944, doamna Kollontai îi transmite lui Fred Nanu răspunsul favorabil. Acest răspuns a fost adus la Bucureşti de către şeful meu, Camil Demetrescu, la 1 iunie 1944. Nici asta nu i-a ajuns lui Antonescu! La 19-20 august se prăbuşeşte frontul şi ce-mi spune mie în noaptea aceea Mihai Antonescu!? Un lucru care dovedeşte că amândoi Antoneştii nu mai aveau picioarele pe pământ: „Să ştiţi un lucru dramatic – trupele noastre nu s-au mai bătut bine! De data asta a fost derută!” Îmi sugera să-i spun asta doamnei Kollontai, ca un argument cum că noi vrem armistiţiu. Eu, la 27 de ani cât aveam atunci, am îndrăznit şi am spus: „Domnule ministru, dar cum putem spune un lucru ca acesta când suntem în negocieri cu adversarul? Să le spunem că noi nu mai suntem în stare să ne batem?!” Atunci mi-a dat dreptate. Dar cum a putut să-i treacă prin gând aşa ceva?! S-ar putea să vi se pară de necrezut, dar vă spun că este un adevăr.

Pierduseră contactul cu realitatea…

Absolut! Rezistenţa noastră era absurdă şi rezultatul ar fi fost că toată ţara s-ar fi distrus. Cel mai rău ar fi fost că apărea riscul ca aliaţii să nu ne mai restituie Transilvania de Nord.

Prin urmare, contrafactual judecând lucrurile, dacă am fi fost alături de Germania până la sfârşitul războiului, România ar fi rămas fără Transilvania?

Nu se ştie… Poate ar fi fost un alt traseu de graniţă. E foarte greu de spus.

Unii spun că Germania „nu ne va ierta” pentru că am întors armele la 23 august 1944…

Şi asta este dramatic. Nu vedeţi, consecinţele faptului că nu ne-am bătut la 27 iunie 1940, ni-i pune în cârcă nu numai pe occidentali, pe sârbi şi pe greci, dar şi pe marele popor rus pe care geografia l-a adus în apropierea noastră. N-avem interesul să fim stricaţi nici cu ruşii care ne judecă pentru că am fost în stare să mergem până la Stalingrad. Dar mai grav este că ne-am certat şi cu nemţii pentru că i-am „trădat” la 23 august 1944. Aceste lucruri nu se uită peste timp. Părerea mea este că am cârmit-o prost în acel moment. Am făcut o eroare pe care am continuat-o ani de-a rândul şi pe care o plătim scump şi astăzi. Avem reputaţie proastă.

Consecinţele faptului că nu ne-am bătut la 27 iunie 1940, ni-i pune în cârcă nu numai pe occidentali, pe sârbi şi pe greci, dar şi pe marele popor rus pe care geografia l-a adus în apropierea noastră.

„E aberant să existe un stat separat dincolo de Prut”

Republica Moldova poate reveni în spaţiul european, dat fiind contextul politic actual?

Este un episod nenorocit… Mi se pare exclus ca această comunitate de români din Basarabia să ajungă un stat separat, aberant, un stat de limbă română. Eu cred că mâine, poimâine, în mod istoric fatal, se vor reataşa României. Sunt absolut convins, dar poate e o convingere nebunească a mea! Eu nu văd cum poate dăinui în timp o mică republică de majoritate românească, dincolo de Prut. E aberant!

Iată că Ciprul a dăinuit…

Da, şi acolo e o dramă. Dar nu s-a terminat cu Ciprul. Nici acolo nu s-a isprăvit. Turcii, când au ocupat Ciprul, acum sute de ani, au colonizat cam o cincime, dar când l-au atacat, în anii ’70, au ocupat cam o treime. Admiţând că rămâne o treime turcilor, eu sunt de părere că restul trebuie să revină Greciei. Şi acolo e o nedreptate dar, bineînţeles, e un precedent pentru Basarabia.

Se discută că Basarabia ar putea fi o zonă tampon între spaţiul euroatlantic şi Federaţia Rusă.

În fine, astea sunt speculaţii… Logic vorbind, Basarabia ar trebui să se reunească cu România. Dar să ştiţi că s-a speculat mult de către ruşi faptul că nu ne-am purtat bine cu basarabenii în cei 22 de ani cât i-am avut, din 1918 până în 1940. Asta o ştiu de când eram copil. Basarabia a fost considerată la Bucureşti ca un fel de Siberia a României – funcţionarii care făcuseră vreo prostie erau trimişi ca pedeapsă acolo. Nu am reuşit să ne facem simpatici, nu reparasem drumurile etc. Am activat foarte prost. Dacă recuperăm Basarabia, ar trebui de acum înainte să investim mult în acea zonă.

E o teză interesantă. De ce credeţi că autorităţile ar fi putut avea o asemenea atitudine?

E foarte curios lucrul acesta. E cert că aveam dragoste pentru Ardeal, însă Basarabia n-am asimilat-o bine din cauză că se prostiseră sub ocupaţia rusească de o sută de ani. Aveam impresia că ţăranii de acolo nu mai înţeleg nimic. De altfel, să ştiţi un lucru: nu mai ştiau pe ce lume trăiesc unii dintre ei. De pildă, un văr primar de-al meu care a murit la încercuirea Stalingradului era în Basarabia în 1939 şi, la un moment dat, a întrebat un ţăran bătrân unde crede el că se hotărăşte politica, la care bătrânul a arătat înspre Răsărit, spunând: „La împăratul, acolo!” El mai trăia cu mintea la ţar. Sigur că nu putem generaliza.

Basarabia a fost considerată la Bucureşti ca un fel de Siberia a României – funcţionarii care făcuseră vreo prostie erau trimişi ca pedeapsă acolo. Nu am reuşit să ne facem simpatici, nu reparasem drumurile etc. Am activat foarte prost. Dacă recuperăm Basarabia, ar trebui de acum înainte să investim mult în acea zonă.

„Radicalii maghiari se vor potoli”

Cum vi se par mişcările radicalilor maghiari din Covasna şi Harghita?

Nu vor avea succes. A fost nenorocirea din vremea comunistă când li s-a dat acea autonomie a secuilor şi de acolo a ieşit o poveste diferită de ceea ce am hotărât în 1918. Trebuia să le dăm din timp ceea ce le-am făgăduit atunci – învăţământ în limba lor şi să aibă posibilitatea de a fi judecaţi în limba lor. Dacă o făceam la vremea cuvenită, nu s-ar mai fi ajuns la asemenea excese.

Cum ar trebui procedat acum cu minoritatea maghiară?

Să se acorde ceea ce trebuie acordat, dar nici vorbă de autonomie sau de aşa ceva. De altfel, ei n-ar câştiga nimic să aibă autonomie. Ei au interesul să fie contopiţi într-o Românie mai mare şi această Românie mai mare să fie contopită în Europa. Ceea ce se întâmplă acum cu autonomia este o rană ce se va vindeca foarte lesne. Dovadă că UDMR e în guvern aproape neîntrerupt de 16 ani. Şi uite ce cuminţi sunt! Cuminţi au fost şi cei care i-au luat în Guvern fiindcă aşa îi silim să fie tot aşa de români ca şi noi.

Credeţi că liderii UDMR sunt la fel de fideli crezului naţional ca şi liderii partidelor româneşti?

Nu, dar interesul lor este ca toată ţara asta să funcţioneze bine. Şi vedem că, de multe ori, sunt mai deştepţi decât noi. În Parlament vorbesc bine româneşte şi am avut miniştri buni dintre ai lor. Eu nu sunt speriat de aceste manifestări ale lor cu drapele. Sigur, e supărătoare sărbătorirea intrării lui Horthy în Ardeal, dar ăştia care se ocupă cu aşa ceva sunt excesivii şi se vor potoli încet-încet. Ei nu reprezintă o majoritate şi dacă noi nu ne vom încăpăţâna în sens prost, se vor potoli şi ei.

E supărătoare sărbătorirea intrării lui Horthy în Ardeal, dar ăştia care se ocupă cu aşa ceva sunt excesivii şi se vor potoli încet-încet.

Vom fi minoritari în ţara noastră”

Proiectul european vi se pare viabil, dat fiind modul în care a răspuns UE crizei economice?

Dacă introduc cumva şi Turcia în Uniunea Europeană, atunci acest proiect nu mai e viabil deloc. Mă surprinde că unii politicieni europeni îşi pot închipui că Europa se poate întinde până în Iran. În plus, mai aduci în Europa vreo 70 de milioane de musulmani, după ce aici mai sunt vreo 25 de milioane. Prin urmare, continentul nostru va deveni majoritar musulman. O sută de milioane de musulmani în Europa înseamnă o sută de milioane de credincioşi practicanţi. Pe continentul nostru nu cred că sunt o sută de milioane de creştini practicanţi… Devenim minoritari.

Oare trebuie pusă problema în termenii aceştia? În prezent s-a schimbat modul în care oamenii privesc chestiunile religioase…

Mi-e teamă că nu… Eu îi văd pe musulmani în Franţa. Şi am trăit şi în Africa 23 de ani, într-o ţară musulmană. Ei sunt exclusivişti. De altfel, Muammar Gaddafi a declarat în Italia că Europa va deveni musulmană. Europa, conştient sau inconştient, se sinucide. Dacă te duci în metroul parizian, vezi care va fi Europa de mâine. Majoritatea populaţiei din metrou este de culoare.

Această reechilibrare a spectrului etnic în Occident poate fi o sursă de conflicte?

Nu, dar va duce la un nou Ev Mediu, la dispariţia civilizaţiei occidentale. Cred că suntem deja pe panta săpunită a dispariţiei civilizaţiei noastre. Nu ştiu cât va mai dura – două sute, trei sute sau patru sute de ani. Ca şi la sfârşitul Imperiului Roman, masa de sclavi, invaziile germanice şi turanice au făcut să se schimbe componenţa etnică a Europei. Aşa se schimbă şi acum…

Suntem într-un ciclu istoric…

Absolut! Asta e părerea mea de specialist în filosofia istoriei.

România nu pare deocamdată afectată de aceste schimbări şi nici nu pare conştientă că se produc…

Fatalmente vom fi afectaţi! Suntem în Europa şi avem deja 10% populaţie ţigănească. Intră foarte mulţi chinezi şi turci, iar noi nu mai facem copii. Doza de sânge românesc va fi din ce în ce mai mică. Să ştiţi că, din acest punct de vedere, suntem ca şi occidentalii. Încetul cu încetul vom fi minoritari în ţara noastră.

Putem adăuga acestui risc şi exodul tinerilor români spre Occident?

Bineînţeles! Aceasta este una dintre preocupările mele majore şi ar trebui să facem orice pentru a-i readuce în ţară. Fără ei nu putem construi o Românie de alt soi decât cel moştenit de la comunişti. Înainte vreme, era un adevăr dictonul „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea”. Spre exemplu, românii sunt poporul cel mai puţin reprezentat în Statele Unite ale Americii. 99% dintre românii plecaţi acolo sunt originari din fostul Imperiu Austro-Ungar. Ardeleanul, săracul, decât să trăiască sub dominaţie străină a zis că mai bine se duce în America. Acum, 45% dintre tineri spun că vor să plece în străinătate. Este absolut dramatic! Nu mai au dragoste de ţara asta pe care o găsesc păcătoasă de când clasa politică este un fel de capac de plumb. E o greşeală pentru că la alegeri am putea schimba ceva. Dar uite că tot pe ăştia îi alegem… Ori nu ne vom vindeca niciodată, ori trebuie aşteptate încă două generaţii.

Avem resorturi interioare pentru a depăşi situaţia?

Tinerii pleacă din ţară din cauza lipsei de speranţă. Asta se combină şi cu scârba de politică. Eu îi înţeleg însă pe cei foarte înzestraţi care pleacă la burse în străinătate şi care capătă diplome în domenii inexistente în România.

Pleacă şi tineri intelectuali care preferă să facă munci subcalificate, dar plătite mai bine decât profesia lor din ţară…

Eu nu-i aprob pe aceştia. Sau dacă se duc să facă pe căpşunarii, da, dar să se întoarcă cu banii în ţară. Vă pot spune din experienţă că, toţi românii din emigraţie, chiar dacă s-au căsătorit cu câte o nemţoaică sau cu câte o franţuzoaică, în străfundurile sufletului lor sunt nenorociţi. Le lipseşte ceva… Nu te poţi transforma în francez sau în neamţ când eşti născut român.

Dacă te duci în metroul parizian, vezi care va fi Europa de mâine.

Vă pot spune din experienţă că, toţi românii din emigraţie, chiar dacă s-au căsătorit cu câte o nemţoaică sau cu câte o franţuzoaică, în străfundurile sufletului lor sunt nenorociţi. Le lipseşte ceva…

„Trebuie să mai treacă două generaţii”

În 20 de ani de acum înainte se va putea vedea o altă faţă a României?

Doar dacă scăpăm de actuala clasă politică şi vor apărea alţii decât fiii fostei nomenclaturi. Chiar dacă nu sunt cei pe care-i vedem în Parlament, există o reţea subterană, cea care l-a adus pe Iliescu la putere în decembrie 1989 şi care continuă să tragă sforile. Este convingerea mea.

Dacă într-adevăr există această „reţea”, cât ar mai putea trece până când vom avea parte de o nouă clasă politică?

Până ce vor muri ei… Poate că atunci se vor mai îndrepta lucrurile, iar copiii lor poate vor fi oameni în regulă. În toate revoluţiile s-a întâmplat aşa – generaţia copiilor sau a nepoţilor revoluţionarilor a devenit conservatoare. Eu cred că urmaşii lui Adrian Năstase, de pildă, vor fi burghezi foarte civilizaţi. De aceea vă spun că trebuie să mai treacă două generaţii.

Cum vi se pare Crin Antonescu ca lider politic şi ca aspirant la Preşedinţia României?

Am fost alături de el pentru că el m-a chemat, cu toate că nu ne cunoşteam foarte bine. De Călin Popescu-Tăriceanu fusesem mai apropiat decât de Crin Antonescu, dar el m-a chemat pentru că ştie că sunt popular, că am notorietate. Dar Crin Antonescu n-a catadicsit să mă întrebe, în seara în care a văzut că nu intră în turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale, ce să facă. Deşi, după mine, el ieşise cel mai bine din confruntarea televizată. Nu a fost al doilea pentru că PNL nu are structura necesară în provincii. Eu i-aş fi spus lui Crin Antonescu că nu se poate ca un partid liberal să meargă mână-n mână cu Geoană care, deşi e mai occidentalizat decât ceilalţi, are în spate umbra lui Iliescu, a lui Cozmâncă sau a lui Hrebenciuc.

Chiar credeţi că aceia pe care i-aţi enumerat au fost atât de nocivi pentru România?

Criminali! Sunt cei mai nocivi pentru că eu continuu să cred că ei trag diverse sfori. De pildă, cum a îndrăznit Iliescu să spună, în urmă cu vreo 18 ani, că la noi este „o democraţie originală”?! Această „democraţie originală” ne-a întârziat cu zece ani intrarea în Europa. Lui Emil Constantinescu i-au trebuit patru ani ca să-şi dea seama că fosta Securitate continua să conducă ţara. Acest lucru trebuia să-l ştie din prima clipă şi putea da o lovitură mare. A fost un naiv.

Să nu uităm că aderarea la NATO s-a produs în mandatul preşedintelui Iliescu…

Da, dar negocierile au fost începute sub Emil Constantinescu. Dar politiceşte vorbind, Ion Iliescu chiar a sărit peste cal devenind filoamerican. Adică e un politician dibaci, un politician abil.

Cum va rămâne în istoria românilor Ion Iliescu în raport cu Traian Băsescu?

E clar că Ion Iliescu va fi înfierat şi considerat omul care a întârziat integrarea României în Europa. Şi care a vrut să continue pe ascuns comunismul. Eu nu am o problemă împotriva unui om, dar el este adus de această clică care se manifestă în Parlament şi care a pus mâna pe averi colosale…

Aceasta este şi teza preşedintelui Băsescu. În contextul economic actual, credeţi că opinia publică mai este sensibilă la astfel de chestiuni?

Economia nu are de-a face cu Justiţia! Eu am de gând să public o scrisoare deschisă preşedintelui Băsescu. Îi voi aminti că, la ultima confruntare cu ceilalţi doi contracandidaţi ai săi la prezidenţiale, a fost primul care a îndrăznit să scoată problema asta la suprafaţă. Să spună că e o ruşine faptul că, după 20 de ani, noi nu am scos încă la lumină ce s-a întâmplat în decembrie 1989 şi nici în cele trei mineriade. Cu alte cuvinte, el ne-a făgăduit că va da drumul Justiţiei pentru a începe aceste procese. Uite că au trecut nouă luni şi că n-a făcut nimic… Aşa că eu o să-i aduc aminte. Acesta este un cancer pe care noi trebuie să-l operăm acum cu bisturiul. Dacă nu-l operăm, să ştiţi că nu se începe vindecarea României. Este un început indispensabil, care n-are de-a face cu economia.

Mulţi îl acuză şi pe Traian Băsescu de faptul că face parte din acest „sistem ticăloşit” pe care îl înfieraţi şi dumneavoastră. Sunteţi de acord?

Nu-mi dau seama, dar preşedintele poate ieşi din „sistemul ticăloşit” dacă-şi ţine promisiunea de care am vorbit. Românul, în general, are fibră politică, chiar dacă ne-am sărăcit şi am scos smântâna de pe ţară în ultimii 20 de ani. Putem juca un rol în Europa, dacă ne însănătoşim mai întâi în ţară.

Românul, în general, are fibră politică, chiar dacă ne-am sărăcit şi am scos smântâna de pe ţară în ultimii 20 de ani.

S-a schimbat profilul etnic al românului”

De unde această agresivitate exagerată în societatea românească?

E o problemă pe care mi-am pus-o şi eu, deseori. Eu o arunc şi pe aceasta în cârca celor 50 de ani de comunism care au modificat profilul etnic al românului. Românul pe care l-am cunoscut eu când eram copil – adică şi ţăranii, şi ostaşii pe care i-am avut pe front – era prea blând, prea supus. Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust încât omul a început să se apere cu dinţii. Nu uitaţi că până şi în cel mai mic sat s-au inversat valorile. Ţăranii cei mai iscusiţi, cei mai îndemânatici şi cei mai avuţi au fost nu numai daţi la o parte, ci şi ucişi sau băgaţi la închisoare. La suprafaţă au ieşit lepădăturile – toţi guşaţii şi tâmpiţii din sate au devenit primari sau mai ştiu eu ce… S-au schimbat elitele de jos şi până sus. Lucrul acesta a făcut ca oamenii să se înrăiască. Nu mai există sentimentul că vecinul tău e un prieten. Lumea nu se mai salută pe scara blocului pentru că zice „Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat!”

Acum şi copiii au devenit extrem de agresivi…

În anii mei de şcoală în România, aproape că nu existau bătăi între copii. Eu nu am văzut astfel de bătăi. În schimb, în Franţa am fost absolut îngrozit de agresivitatea copiilor între ei. Bine, erau şi foarte mulţi corsicani la Nisa şi aceea sunt mai temperamentali. Dar românii de astăzi se bat până se omoară şi asta este foarte îngrijorător.

S-a schimbat ierarhia de valori şi am căpătat o sumedenie de obiceiuri proaste…

Sunt anumite moravuri ţigăneşti pe care noi le-am fi putut evita. Amestecându-ne cu ei, era de aşteptat ca părţile româneşti să domine, dar văd că s-a întâmplat invers. În vechime, ţiganii erau persecutaţi, ce-i drept, dar erau şi mai violenţi decât românii. Străinii au constatat că închisorile erau pline de ţigani, acuzaţi de infracţiuni de omor. Dovadă că şi călăii erau aleşi dintre ţigani pentru că erau mai în stare de un lucru violent decât românii.

Cum găsiţi decizia autorităţilor franceze de a-i expulza pe ţiganii de origine română şi bulgară?

Adevărul e că, la Paris, aproape toţi cerşetorii de pe stradă sunt ţigani români. Eu dacă-i văd că au o figură simpatică, mă adresez direct pe româneşte: „Domnule, ce cauţi aici?” „A, păi dacă la noi nu se poate…”, îmi spun majoritatea. Păerea mea este că se vor întoarce în Franţa…

Este o problemă românească sau una europeană?

Categoric este una europeană! E românească numai în măsura în care nenorocul istoric face că suntem cei cu populaţia cea mai mare de etnie ţigănească. E foarte interesant cum, în Evul Mediu, ei au trecut prin Principatele Române când au fugit de turci. Ei erau năpăstuiţi şi de populaţia grecească din Imperiul Bizantin care îi denumise cu un derivat al sintagmei „oameni de care să nu te atingi”. Erau un fel de paria. De acolo au venit la noi cu numele de „aţigani”. Primul document care ne vorbeşte despre existenţa „aţiganilor” datează din 1385. Dar, revenind, ceea ce s-a întâmplat în Franţa este un gest niţel demagogic al lui Sarkozy şi care nu va avea viitor. E o problemă europeană care se va rezolva cu timpul.

Românul pe care l-am cunoscut eu când eram copil – adică şi ţăranii, şi ostaşii pe care i-am avut pe front – era prea blând, prea supus. Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust încât omul a început să se apere cu dinţii.
–––––––
Un loc important in elaborarea politicii sovietice fata de Romania l-a ocupat problema Transilvaniei. Însemnatatea acordata de Moscova rezolvarii litigiului teritorial romano-ungar se explica prin faptul ca problema Transilvaniei a fost perceputa de conducerea sovietica nu numai din unghiul de vedere al raporturilor sovieto-romane si sovieto-ungare, ci si ca un mijloc de consolidare a influentei sovietice in Europa de Sud-Est.

Fara a intra in toate detaliile evolutiei atitudinii sovietice in problema Transilvaniei este de mentionat ca, in intrevederea din 23 iunie 1941 dintre Molotov si ministrul Ungariei la Moscova, Kristoffy, seful diplomatiei sovietice a declarat ca”Uniunea Sovietica nu are nici un fel de probleme litigioase in relatia cu Ungaria si nu are nici un fel de pretentii fata de Ungaria. Uniunea Sovietica nu are obiectii in legatura cu extinderea teritoriului Ungariei pe seama Romaniei”.

Aceasta atitudine se explica prin faptul ca, in acel moment, Uniunea Sovietica dorea sa determine guvernul ungar sa nu se alature atacului german impotriva URSS. De indata ce, chiar in aceeasi zi, la 23 iunie Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu URSS si la 27 iunie 1941 a declarat razboi Uniunii Sovietice, pozitia atat de binevoitoare a Moscovei fata de Ungaria si fata de litigiul teritorial romano-ungar s-a schimbat radical

Averea (Click) 2006: Monica Gabor, femeia lui Nutu Camataru. Crina, o fosta prostituata din Bacau 2011: Eu si Monica (Gabor Columbeanu) ne prostituam pentru bani! “Moni facea sex oral pe 1.500.000 de lei!” – video


Ea este Crina
Crina, o fosta prostituata din Bacau: Eu si Monica ne prostituam pentru bani!
Crina, o colegă din adolescenţa Monicăi Columbeanu face dezvăluiri şocante despre tinereţea controversată a fostei dive din Izvorani. Fosta prostituată spune că au locuit împreună în anul 2005, în Bacău şi spune că se prostituau împreună pentru bani.
Monica era cunoscută de interlopi şi era cunoscută ca damă de companie
„Monica Gabor era foarte cunoscuta in Bacau, nu a muncit nicio secunda din viata ei, era dama de companie, escorta pentru interlopi! Dinu Damaschin era protectorul Monicai!”, a spus Crina.
„În astea trei locaţii, am stat, timp de 6 luni, împreună cu Monica şi alte două fete din Moineşti. Eram minoră ca şi ea şi ne prostituam împreună”.
Tanara nu a negat ca in urma cu ani de zile ea personal profesa cea mai veche meserie din lume, dar are pretentia de a fi tratata cu respect!

Pe parcursul discutiei, Crina a recunoscut ca relatia ei cu Monica Gabor nu a fost una de prietenie. „Nu am fost prietene, ci colege. Am stat impreuna doua saptamani in aceeasi casa, in Bucuresti, ea era innebunita dupa bani, dupa masini de lux. Ne prostituam amandoua!”, a spus Crina.
In cadrul emisiunii au fost prezentate si cateva poze inedite din adolescenta Monicai, pe cand nu o chema Columbeanu si nici macar nu visa la statutul de vedeta.

Emisiunea Acces Direct i-a oferit Monicai Columbeanu dreptul la replica, insa vedeta nu a raspuns la telefon, refuzand orice contact cu presa.

Invitat sa comenteze acuzatiile Crinei, Florin Bichir s-a asezat inca o data in tabara lui Irinel Columbeanu, facand la randu-i dezvaluiri socante despre Monica. „Cand o chema Gabor era fericita cu o saorma, o pizza, un suc. Daca ii dadea un baiat saorma nu-i mai trebuia nimic! Nici nu stia cum arata o masina de lux, credea ca Bentley e tramvai!”, sustine Florin Bichir.

Data: 24.03.2011 / Sursa: Andreea Tatomir

Vezi aici ce parere aveau  despre Monica. Victor Ponta, Vadim Tudor etc. CLICK AICI

BOMBA. Viata viitoarei sotii a multimiliardarului Irinel Columbeanu este o incredibila telenovela. Incepand de azi, „Averea” va dezvalui, in exclusivitate, intr-un serial socant, trecutul ascuns al Monicai Gabor. De la 14 ani, ea a fost revendicata de doua clanuri tiganesti din Bacau. In vara lui 2003, eleva care trecea din clasa a X-a intr-a XI-a  s-a refugiat intr-un bar de noapte, proprietate a unui temut cap al lumii interlope din Moldova. Acesta a acceptat sa-i acorde protectie, insa, in schimb, i-a cerut sa lucreze ca stripteuza si dama de companie.

Nuţu Cămătaru

Nuţu Cămătaru

Walter, primul iubit La doar 14 ani, Monica a descoperit primul fior al dragostei. Ea l-a cunoscut intr-o discoteca din cartierul Sud pe Walter, liderul unui clan tiganesc. Intre timp, despre Monica, care locuia cu familia in cartierul Nord al Bacaului, a aflat si un rival de-al lui Walter: Mondan, seful clanului „Carutasilor”. In Bacau, doar pronuntarea numelui lui Mondan trezeste frica. Intre Walter si Mondan s-a pornit un adevarat razboi pentru Monica. Ca sa scape de sub teroare, ea a decis la sfarsitul lui iunie 2003, in noaptea de 28 spre 29, sa evadeze! Un baiat cunoscut din discoteca i l-a prezentat pe un anume Dinu Damaschin, reprezentant al Drepturilor Omului la Bacau.

Prima floare primita de Monica: o orhidee!

Era 28 iunie 2003, seara. Monica avea 16 ani si cinci luni. I s-a plans lui Damaschin ca este terorizata de tigani. Acesta a decis sa o salveze. I-a oferit prima floare din viata: o orhidee cumparata de la floraria „Gianina”. Destinul a facut ca aceasta florarie sa se afle langa barul de noapte „Armando”, detinut de temutul Ovidiu Hassan. La o masa din barul „Armando”, Damaschin s-a reintalnit cu patronul Hassan. I-a povestit cosmarul Monicai. Pentru ca Hassan este extrem de influent, i-a sunat personal pe Walter si Mondan si le-a cerut sa o lase in pace. Cuvantul lui Hassan a fost lege! Astfel, Monica s-a apropiat de patronul de la „Armando” si a acceptat sa lucreze pentru el. La inceput ca dama de companie si, apoi, dupa ce a capatat experienta pe ring, si ca stripteuza. A fost momentul in care Monica a semnat practic un pact cu diavolul. Intr-o seara, la „Armando”, a fost observata de un anume Radu Duta, apropiat de-al mafiotului Ion Clamparu!In anturajul lui Iacobov

De fapt, dintr-o declaratie olografa de-a Monicai – data in 1 august 2003 si pe care azi o prezentam in exclusivitate! – Duta nu vroia decat sa-i propuna o afacere: sa fie amanta lui Costel Rusu, „mana dreapta” a afaceristul care controla pe atunci RAFO, Corneliu Iacobov! Rusu avea o problema: era casatorit si tata a trei copii! I-a promis Monicai ca la 18 ani ii va cumpara masina si apartament. Ca o va ingropa in bani. A fost prima aventura serioasa a Monicai, fapt recunoscut de ea. Interesant, in seara cand a evadat de la Mondan, ea a fugit si de acasa. Avea cu ea doar o punga in care se gaseau o pereche de slapi si un crucifix. (D.I.A.)

Declaratia Monicai Gabor la Centrul Societatii Internationale pentru Drepturile Omului BacauSubsemnata, Gabor Monica, (…) declar urmatoarele. In urma cu circa 30 de zile, in 28.06.2003, m-am mutat acasa la Dinu Damaschin, acesta mi-a facut cunostinta cu mai multe persoane, printre care si cu numitul Duta Radu. Intr-o zi aflandu-ma in holul Hotelului Decebal, citind ziarele, a aparut Duta Radu.

A venit la mine si m-a intrebat daca poate sa ia loc langa mine. Astfel a inceput sa-mi propuna o afacere. A inceput intrebandu-ma daca vreau sa fac bani multi. Daca vreau, el ma poate ajuta sa-mi rezolve orice problema, i-am raspuns afirmativ, iar el mi-a spus ca stie pe cineva care vrea sa faca cunostinta cu o domnisoara care arata bine si care sa vrea sa devina amanta lui. Apoi mi-a spus ca acest domn are foarte multi bani, ca imi poate oferi tot ce vreau: imi cumpara apartament, imi da cati bani vreau si cand voi implini 18 ani, imi va cumpara masina, imi va plati facultatea, dar ca este casatorit, are copii si ca totul va trebui sa fie facut cu maxima discretie.
Dorind sa vad pana unde are de gand sa mearga cu propunerile, i-am spus ca parintii nu stiu ca astazi trebuie sa plec sa lucrez la mare. Auzind acestea, el mi-a spus ca pot sa vin sa stau la el acasa, pentru ca sta singur.
Am fost de acord, iar el mi-a spus sa ne intalnim sa vina sa ma ia de acasa cu bagajele. Ora stabilita a fost ora 13,00, la „Selena Nord”. Mentionez ca pe tot parcursul acestei discutii el imi spunea in mod repetat ca nu trebuie sa afle nimeni despre ceea ce vorbeam. Cu atat mai putin Dinu Damaschin cu care se presupunea sa rup orice fel de legatura. Ba chiar mi-a spus sa-i jur ca nu voi povesti la nimeni cele intamplate. A incheiat luandu-si la revedere si amintindu-mi ca nu trebuie sa povestesc nimanui nimic.
La ora 13,00, m-am dus la intalnire cu sora mea Ramona care m-a ajutat cu bagajul. M-am urcat in masina lui, un Audi A3 cu numar de inmatriculare BC-55-RON.
Am ajuns la apartamentul lui din str. Miron Costin nr.85. Mi-a spus sa stau acolo pana se intoarce. Sa stau linistita ca imi aduce el ceva de mancare. A incuiat usa si a plecat.
S-a intors pe la ora 18,00, aducandu-mi o pizza. Cat timp am stat in camera, telefonul a sunat iar el se ducea in cealalta camera sa raspunda.
Intre timp, el m-a mai intrebat lucruri de genul, daca sunt virgina, ce fel de sex am facut pana acum. Apoi mi-a mai spus ca daca as vrea si daca ar vedea ca s-ar putea lega o relatie intre noi, el s-ar putea indragosti de mine si eu de el si cine stie, poate ar putea sa devina ceva serios.
Eu, dorind sa vad cum vor decurge lucrurile cu domnul afacerist care trebuia sa-mi devina amant, i-am spus ca nu am de gand sa ma indragostesc prea curand de nimeni pentru ca eu tot ce vreau este sa fac bani. Din momentul acela nu mi-a mai facut nici un fel de propunere.
A mai sunat telefonul, iar din discutii mi-am dat seama ca la telefon era fosta sa sotie, care imi spunea ca se va intoarce in seara aia acasa. Apoi el mi-a spus ca s-ar putea sa dorm in acea seara in alta parte. Mi-a spus sa ma imbrac pentru ca s-ar putea sa plec in seara asta la Brasov, pentru ca trec pe la el niste prieteni.
M-am imbracat si mi-a spus ca s-ar putea sa dorm in seara aia la Dinu Damaschin.
I-am spus ca nu vreau pentru ca-mi era teama sa nu fie suparat pe mine pentru ca nu i-am povestit nimic.
In final m-am urcat in masina si am ajuns acasa la Dinu Damaschin. Acesta era in fata scarii. Mi-a dat cheia de la apartament dupa care a plecat cu Radu Duta.
A doua zi la ora 13, 00 am fost chemata la „Il Parmigiano” unde m-am intalnit cu Dinu Damaschin si cu Duta Radu.
Duta Radu mi-a zis sa mergem ca intarziem la intalnirea cu domnul de afaceri. A oprit la „Odiseea” unde am stat la o cafea. Dupa ceva timp, aproximativ 20 de minute, a aparut la noi la masa un domn prezentabil, la vreo 35 de ani. Am facut cunostinta. Mi-a spus ca il cheama Costel.
El era cel cu care urma sa am o relatie. Dupa vreo cinci minute am plecat cu domnul pentru ca dorea sa ne cunoastem mai bine, pentru ca locul nu era suficient de discret. Am iesit din Bacau si ne-am oprit la un local unde am stat vreo ora. Am aflat ca are 35 de ani, este casatorit, are trei copii.
Mi-a spus ca el imi poate oferi tot ce vreau si ca cel mai bine ar fi sa intrerup legatura cu domnul la care am locuit. Mi-a spus ca ar fi frumos sa inchei totul cu el. M-a intrebat cam cati bani a cheltuit acest domn cu mine si ca mi-i da el sa-i inapoiez ca sa nu mai am nici un fel de datorie.
I-am spus ca nu cred ca ar accepta, iar el mi-a spus ca cel putin sa-i fac un cadou si sa-mi iau la revedere de la el. Am plecat de acolo si m-a lasat sa iau un taxi de langa spital.
Inainte sa cobor mi-a dat 1.600.000, bani pentru cadoul pe care urma sa-l cumpar pentru domnul la care locuisem. Ramasese stabilit sa ne intalnim a doua zi la ora 10.00 la Dacia Service. Nu am putut sa ajung la ora stabilita, iar domnul nu mai era acolo. L-a sunat si l-am rugat pe Radu Duta sa ia legatura cu domnul Costel, dar domnul nu a mai avut timp sa ma caute.
Data:01.08.2003

ovidiu hassan

ovidiu hassan

Crina, o colegă din adolescenţa Monicăi Columbeanu face dezvăluiri şocante despre tinereţea controversată a fostei dive din Izvorani. Fosta prostituată spune că au locuit împreună în anul 2005, în Bacău şi spune că se prostituau împreună pentru bani.
Monica era cunoscută de interlopi şi era cunoscută ca damă de companie

ghidulbacaului.ro
Monica Gabor, femeia lui Nutu Camataru

CULISE. „Averea” publica azi al doilea episod despre trecutul incredibil al Monicai Gabor. La doar 16 ani, aceasta a lucrat timp de-o vara, in 2003, in obscurul bar de striptease „Armando” din Bacau.

La mijlocul lunii septembrie a acelui an, Monica ar fi trebuit, in mod normal, sa inceapa scoala. Era in clasa a XI-a. A renuntat insa, inghetand anul 2003-2004. I se promisese de catre „protectorii” ei din Bacau – despre care ati putut citi in editia de Minora de atunci Monica Gabor a pozat ca un fotomodel in barul de streptease „Armando”, impreuna cu Dinu Damaschin, personajul care a scapat-o din mainile mafiei tiganesti

Insotita de prietena ei, o anume Mihaela, Monica a parasit astfel Bacaul in 3 octombrie 2003.

S-a refugiat intr-un bordelDinu Damaschin la stanga

Dinu Damaschin la stanga

Potrivit lui Dinu Damaschin (reprezentantul Societatii Internationale pentru Drepturile Omului din Bacau, pe care Monica il rugase sa o scape din ghearele mafiei tiganesti), fetei i se aranjase ca, intr-o prima faza, sa fie cazata in Hotelul Bulevard din Capitala, unde sa si lucreze. Hotelul era patronat de multimiliardarul Corneliu Iacobov, care la acea vreme controla si combinatul RAFO de la Onesti. Administrator la „Bulevard” era un anume Mitica, fost sef de sala, care ar fi finul ex-ministrului Turismului, Dan Matei Agathon!
In 3 octombrie 2003, Monica a ajuns la „Bulevard”. Era seara. „Acolo, Mitica a atacat-o pe Monica, propunandu-i sa se culce cu ea, si, speriata, m-a sunat sa o scot de la hotel. Am sunat un prieten de-al meu, care il stia pe „imparatul” Nutu Camataru. A dat Nutu telefon si Monica s-a mutat la el, la hotel, undeva pe strada Merisani!”

Adresa lui Nutu, in agenda personala a Monicai

Locatia la care se refera Dinu Damaschin este un fost „cuib de nebunii” patronat de Nutu Camataru, iar adresa apare si in agenda personala a Monicai. Reporterii „Averea” au intrat in posesia acestei agende, in care – pe doua file (vezi facsimil) – sunt trecute numarul de mobil de la acea data al lui Nutu Camataru, adresa hotelului de pe Merisani si numarul de telefon fix de la „Bulevard”.
Dupa arestarea lui Nutu Camataru, procurorii au perchezitionat inclusiv stabilimentul despre care vorbeste Dinu Damaschin si care apare in agenda Monicai. Acolo s-a descoperit aparatura de inregistrare audio-video, disimulata in vaze de flori, lustre sau oglinzi, iar Parchetul a aratat ca, de fapt, hotelul era un bordel!

Filiera Spania

Altfel, inainte sa renunte la scoala (n.red. – pe care Monica a reluat-o in 2004!) si sa paraseasca Bacaul, viitoarea doamna Columbeanu ar fi atras-o si pe verisoara ei in acest joc periculos.
Declaratia pe care o prezentam integral in pagina 5 vorbeste de la sine. Adina Lungu povestea in 1 august 2003 ca i se propusese de catre un anume Radu Duta, „mana dreapta a lui Clamparu”, sa fie prostituata in Spania, contra unei sume de 1.000-2.000 de euro! (D.I.A.)

Administratorul de la „Bulevard” isi aminteste de Monica

Contactat de „Averea”, administratorul Mitica de la Hotelul „Bulevard” a confirmat partial incidentul din 2003 cu Monica Gabor: „Imi amintesc ca a fost atunci la mine la hotel si ca a plecat, dar nu pentru ca am tras eu de ea! Nu stiu cine mi-a prezentat-o! Pe Nutu Camataru il cunosc foarte bine, dar nu imi amintesc daca m-a sunat pentru Monica si nu stiu daca s-a dus ulterior la hotelul lui!”

Nevasta lui Radu Duta:

„Saraca Monica era bagata in patul unor personalitati care erau apoi santajate!”

Temutul Ion Clamparu, nas la un botez in Bacau

REPLICA-BOMBA. Radu Duta, personajul despre care Monica Gabor afirma in declaratia ei – publicata in editia de sambata a ziarului nostru – ca ar fi racolat-o si ar fi incercat sa o plaseze ca amanta a unui afacerist, sustine ca nu are niciun amestec in trecutul Monicai. Radu Duta il ataca pe Dinu Damaschin, despre care declara ca ar fi un impostor!
Sotia lui Radu Duta, Elena, al carui nume a fost vehiculat in aceasta poveste, a aruncat bomba: „Saraca Monica era bagata in patul unor personalitati din Bacau, care erau apoi santajate de Dinu Damaschin pentru ca acceptau relatii cu o minora!
Stim, mai mult, ca acesta racola fete pe care le punea sa se prostitueze si pe care ulterior le ducea sa sune pe la usi cu tot felul de oferte. Ii soca pe barbati cu tineretea lor si cu frumusetea dupa care le punea pe fete sa dea declaratii despre relatiile pe care le-au avut si ii santaja pe cei care cadeau in plasa lui. In aceasta situatie s-a aflat si biata Monica Gabor si multe alte fete. Eu personal am vazut-o pe Monica batuta de Dinu Damaschin. Le batea pe fete doar cu genunchii in gura.
Monica a fugit de la el dupa ce nu a mai suportat sa fie batuta!” Pe de alta parte, Radu Duta a afirmat ca a fost apropiat de Dinu Damaschin, caruia „ii dadeam bani doar asa, ca imi era mila de el!”

Declaratia verisoarei Monicai Gabor la centrul Societatii Internationale pentru Drepturile Omului Bacau

„Subsemnata, Lungu Adina (…) declar urmatoarele:
In ziua de 31.07.2003 am facut cunostinta cu Radu Duta, la restaurantul Nostradamus, prin intermediul verisoarei mele Monica Gabor. Acesta dorea cu insistenta sa vorbeasca intre patru ochi cu mine. Dupa aceasta intalnire am plecat la Hotel Moldova cu Monica sa bem o cafea. Aici eu am primit un telefon de la Radu Duta sa merg imediat cu un taxi pe strada Miron Costin, nr. 85 sa discutam. Insa aceasta intalnire a fost amanata pana mai spre seara. Am fost luata de catre Radu de la locuinta verisoarei mele si dusa la el acasa. Intre timp am auzit o convorbire telefonica intre Radu si fosta lui sotie. Acesta era foarte nervos din pricina faptului ca fosta lui sotie, Elena, a facut avort. Ajunsi acasa la el, Radu era foarte incordat din pricina fostei sale sotii.

In ghearele retelei de proxenetism a lui Clamparu

Dupa toate acestea am inceput sa tratam „afacerea” pe care se presupunea ca mi-o propune. Datoria lui era sa imi faca pasaport in urmatoarea saptamana. Trebuia sa fiu dusa intr-un club, in Spania, unde trebuia sa intretin relatii sexuale cu clientii, printre care si sex oral, specificand doar cu prezervativ: „Nimic nu se face fara prezervativ”. Cand a venit vorba de Dinu Damaschin (n.r. – reprezentantul Societatii Internationale pentru Drepturile Omului Bacau), Radu a zis ca nu este nicio problema, ca el nu trebuie sa afle nimic, Duta fiind mana dreapta a lui Ion Clamparu. Am fost nevoita sa jur ca toate vorbele din aceasta seara nu vor ajunge la Dinu Damaschin.
Mi-a promis ca acolo daca ma voi purta frumos va fi posibil sa raman cu el, sa stau cu el in casa. Mi-a promis ca nimeni nu se va lua de mine si ca pot avea pe seara clienti incat sa ajung la suma de 1000-2000 suma impartita cu el jumatate-jumatate.

„Profesorul” de sex oral

El a dat de inteles ca vrea sa se culce cu mine iar eu nu m-am opus pentru a-l face sa prinda incredere in mine. Insa el a dorit mai mult, a dorit sa-i fac sex oral. Cand a auzit ca nu stiu sa fac el mi-a propus ca ma invata el ca sa imi fie mai usor cand ajung acolo. Insa eu am refuzat si nu a mai insistat. Dimineata cand m-a trezit mi-a explicat ce sa ii spun lui Dinu Damaschin ca sa nu afle de afacere. Trebuia sa ii spun lui D.D. ca eu pur si simplu nu am vorbit nimic cu Radu din cauza discutiilor aprinse cu fosta lui sotie urmand ca eu sa fi dormit pe canapea in sufragerie iar el in dormitor.
Am fost dusa acasa la verisoara mea, Monica de catre Radu cu ideea sa ma ia de acolo si sa ma duca acasa, in Targu Ocna si nu stiu ce s-a mai intamplat ca eu am urcat sus, Radu sa-si ia motorina si nu l-am mai vazut, nu a mai dat nici un semn de viata in dimineata aia.
Data: 01.08.2003″

Si-a invitat personal familia la nunta

REVEDERE. Cu o saptamana inaintea nuntii, iubita lui Irinel Columbeanu a ajuns vineri la pranz, la Bacau, unde s-a reintalnit cu sora ei, Ramona. Paparazzii ziarului „Averea” le-au surprins pe cele doua surori iesind dintr-un boutique din fata blocului in care locuieste familia Gabor, pe strada Aprodul Purice. Eleganta, Monica (19 ani) nu s-a sinchisit sa care vreuna dintre plasele cu cumparaturi, lasand povara pe umerii Ramonei (17 ani). Viitoarea sotie a lui Columbeanu a evitat sa discute cu „Averea” despre motivul vizitei la Bacau: „Nu vorbesc cu ziaristii! De asta nu voiam sa ajung la Bacau, ca aflati imediat!” O fosta colega de-ale Monicai ne-a marturisit, in schimb, ca ea a tinut sa-si invite personal familia la nunta si sa o astepte acasa pe mama ei, Veronica, care a revenit, vineri seara, de la munca din Italia. (D.I.A.)

Autor:
Sursa:Averea
Aparut pe: 18 Iul 2006
––––––––
Bogdan Pavelescu

Despre viata vedetei de dinaintea casatoriei cu Iri s-a speculat mult. Iar una dintre cele mai vehiculate ipoteze este legata de presupusa viata de dama de companie a Monicai.

Reporterii STL.RO au stat de vorba cu Crina, o fosta vecina din Bacau a brunetei, care marturiseste ca a prestat cu Moni cea mai veche meserie din lume.

Lasand prejudecatile la o parte, fosta escorta – in varsta de 22 de ani, cu trei mai tanara decat ex-colega ei – ne-a demonstrat ca este o tipa sincera, directa si cat se poate de dezghetata.

Dar si curajoasa, tinand cont de afirmatiile facute despre Monica Columbeanu. Sau “Mona”, cum ii spunea ea de pe vremea cand ambele ar fi fost colege de breasla.

“Am fost vecine in Bacau si ne-am intalnit din nou in Bucuresti. Amandoua intretineam relatii sexuale pe bani, in acelasi loc”, isi incepe povestea Crina, in exclusivitate pentru STL.RO.

Moni era minora!

Potrivit spuselor fostei escorte, cele doua au fost colege la sfarsitul verii lui 2004. “Pe atunci se intampla, in august-septembrie 2004, timp de doua saptamani”, explica ea.

Facand un calcul simplu, daca tinem cont ca Monica este nascuta pe data de 8 ianuarie 1987, la vremea respectiva, actuala doamna Columbeanu avea 17 ani si jumatate si era, drept urmare, minora!

1.500.000 cu finalizare!

Intrand in detalii, Crina ne-a vorbit despre tarifele percepute de Monica Columbeanu, dar si de restul fetelor, fiind vorba de preturi standard.

“Era 1.500.000 de lei cu finalizare. Sex oral si normal. Sau 2.000.000 ora. Clientul putea da mai mult, daca voia sado-maso sau fetisuri, dar Mona nu se baga la asa ceva. De obicei, lua 1.500.000, din care 800.000 ramaneau pe caiet, iar restul ei”, detaliaza Crina.

Potrivit spuselor Crinei, Moni ar fi prestat cea mai veche meserie in august 2004, cand avea doar 17 ani

Facea 2 milioane pe zi!

Fosta colega sustine ca, din cea mai veche meserie din lume, Moni nu castiga prea mult, dar nici prea putin. Cat sa supravietuiasca in Bucuresti.

“Ramanea cu 2 milioane in medie pe zi. Uneori, ajungea la 3,4 milioane. Alteori, nu ramanea cu nimic. Se duceau multi bani pe mancare. Toate fetele faceam cheta pentru mancare si tigari, in fiecare zi”, povesteste Crina.

In “contractul” escortelor, exista si o prima de “obiectiv”, insa, spune tanara, era aproape imposibil de realizat: “Trebuia sa faci 40 de clienti pe saptamana. Daca faceai 40, la restul iti intrau toti banii in buzunar. Dar nimeni nu reusea asa ceva…”.

“A avut client o vedeta TV!”

Aceeasi Crina ne spune ca Monica Gabor nu era una dintre cele mai cautate escorte, insa se descurca. Iar daca o ducea destul de rau la cantitate, se revansa la capitolul calitate.

“A intretinut relatii sexuale contra cost si cu un om de televiziune, dar nu pot spune despre cine este vorba”, a mai spus Crina in exclusivitate pentru STL.RO.

“Cu mosii era mai usor!”

Potrivit fostei colege, multi dintre clientii Monicai erau trecuti de o anumita varsta. Regula se aplica si in cazul celorlalte fete, de altfel.

“Cu mosii era mai usor. Terminau repede – sau deloc! – si ramaneai si cu banii. Era la fel in cazul tuturor fetelor”, a mai tinut sa precizeze tanara de 22 de ani.

“Daca nu o salva Iri, poate se prostitua si acum!”

Salvarea Monicai Gabor a venit in momentul in care in viata bacauancei a aparut Iri. Ce s-ar fi intamplat insa daca pantofiorul “Printului” nu s-ar fi potrivit pe piciorul “Cenusaresei”?! Ei bine, ne raspunde aceeasi Crina.

“Daca nu ar fi fost el sa o salveze, probabil s-ar fi gasit altcineva – un francez, un elvetian ceva. Daca nu, poate lucra ca prostituata si acum. Oricum, eu o inteleg perfect pe Mona, pentru ca si eu sunt in aceeasi situatie acum. Cred ca orice femeie – si aici ma refer la cele ca noi, care provin din familii dezbinate – ar face acelasi lucru. Problemele apar insa dupa doi, trei ani, cand incepi sa vrei libertate. Sincer, nu stiu cat de mult te poti maturiza fortat”, a mai spus Crina in exclusivitate pentru STL.RO.

SECRET LIFE

Vezi ce iubită avea fiul lui Gaddafi Saif al-Islam, superba turcoaică Ebru Sanci supranumita “Ailece Delilerdi”

Traducere sursa: bursadabugun.com
Modelul turc Ebru Sanci (28 de ani) a avut o relaţie de trei ani cu Saif (37 de ani), unul dintre fiii liderului libian Muammar al-Gaddafi (68 de ani)
Ebru Şancı: “M-am întâlnit în Londra cu Saif al-Islam. Relatia noastra a durat aproape trei ani. În dragoste cu mine. O astfel de relatie nu a fost pentru mine, aşa că l-am lăsat în 2008. După plecarea in Turcia, a venit să mă vadă.

Foarte spiritual, amuzant.
Dar pasiunea lui pentru femei, a făcut din el una interesanta. Relaţia noastră în timp ce am stat în Libia a durat trei ani. Am trăit în palate.

Am fost in Brazilia am participat la concursul de frumusete dar nu am castigat apoi pe scena internaţională, desigur, cu permisiunea mamei mele. Brazilia a fost prima competiţie la vârsta de 17 ani. Cu banii acumulaţi am plecat la Londra în 2001, am fost înainte chelner.

“L-am cunoscut pe Saif, fiul lui Gaddafi, în 2005, la Londra. Eu mă aflam acolo pentru că studiam la colegiul Regent. La doar 6 luni după ce ne-am văzut pentru prima oară, am devenit iubiţi şi m-a invitat să locuiesc cu el la palat, în Libia”
măcar nu se spăla singură

“Palatul este în Tripoli, un oraş despre care nu pot să spun că este frumos. De fapt, acolo e chiar o sărăcie inimaginabilă. Şocant era însă când, din acel lux, din clădirea care avea pe pereţi diamante şi aur, ieşeai într-un loc plin de mizerie, cu oameni extrem de săraci, amărâţi de ceea ce apasă asupra lor”, îşi aminteşte Ebru.

Cât timp am fost împreună cu Saif, acesta a fost foarte generos cu mine. A avut grijă şi de familia mea, căreia i-a cumpărat o casă foarte frumoasă în Turcia, şi am mers în multe vacanţe cu avionul său. Eram foarte îndrăgostită de el şi cred că şi el de mine”, e de părere turcoaica. Ebru a fost tratată în Libia ca o prinţesă. Servitoarele din casa lui Gaddafi nu o lăsau să facă absolut nimic, nici măcar să se spele singură.

Cât despre tradiţiile pe care le-a întâlnit în casa lui Gaddafi, în fiecare zi, la micul dejun, cei din familie serveau carne crudă, iar la celelalte mese, preparate din miel. Întotdeauna însă, carnea servită era proaspătă, adică servitorii lui Gaddafi sacrificau zilnic câte un animal, niciodată nepunând pe masă carne din ziua precedentă.

Nu vorbeam deloc despre politică, la nici un dineu care avea loc în palat nu se aborda acest subiect. De altfel, aceste aspecte nu se discutau în prezenţa membrilor familiei, ci într-un birou al lui Gaddafi, cu uşile închise”, îşi mai aminteşte Ebru.
Mai mult: Ebru Sanci, fosta iubită a fiului moştenitor al liderului libian, «Am stat la palatul lui Gaddafi»

Familia lui s-a opus căsătoriei

Din păcate, relaţia lor amoroasă nu a ţinut o veşnicie, aşa cum îşi propuseseră ei. Se spune că familia lui s-a opus căsătoriei, fapt care, de altfel, a şi dus la separarea lor în 2008. “Ne-am despărţit în 2008. Eu am plecat la New York, la universitate, iar el mi-a plătit, chiar şi după ce n-am mai fost împreună, toate taxele”, a adăugat Ebru.

Tatiana Marinescu, cea mai bună prietenă a lui Ebru

Românca Tatiana Marinescu, un model stabilit de ani buni în Turcia, este una dintre cele mai bune prietene ale fostei iubite a lui Gaddafi.
O cunosc pe Ebru de mulţi ani. Este un manechin celebru aici, în Turcia, însă relaţia cu Gaddafi a propulsat-o şi mai sus. E o fată foarte bună, are un caracter frumos. I-am povestit despre România zilele trecute şi a devenit foarte curioasă în ceea ce priveşte ţara noastră. Cred că, în această vară, va veni într-o scurtă vacanţă la noi”.

Muammar conduce Libia din 1969

Muammar al-Gaddafi, liderul suprem din Libia, e considerat unul dintre cei mai controversaţi şefi de stat din lume. Conduce această ţară din 1969, însă, în prezent, a declanşat un conflict armat cu rebelii libieni, în ajutorul cărora au sărit mai multe state membre NATO.

Nu a mai lăsat-o să profeseze

Ebru a câştigat titlul de Miss Turcia cu cinci ani în urmă şi imediat a devenit un model foarte bine cotat în Europa. Relaţia cu fiul lui Gaddafi, care a fost extrem de mediatizată în Turcia, nu i-a adus însă numai avantaje: Saif i-a interzis să profeseze pe durata relaţiei cu el.

Saif trebuia să preia frâiele imperiului ridicat de tatăl său

Saif (pe numele său întreg Saif Al-Islam Gaddafi) e considerat moştenitorul imperiului financiar şi politic construit de tatăl său. De profesie arhitect, pasionat de pictură, Saif a studiat la Tripoli, la Viena şi la Londra, e un diplomat respectat şi are o fundaţie umanitară care-i poartă numele. A mai fost implicat într-o relaţie cu actriţa israeliană Orly Weinerman şi e foarte bun prieten cu Prinţul Albert de Monaco. Saif mai are 6 fraţi şi două surori.

Beyoncé şi Lopez au cântat pentru dictator

Ebru Sanci îşi aminteşte că familia Gaddafi ştia şi să se relaxeze, în ciuda faptului că distracţia costa, uneori, milioane de dolari.

“Ştiu că la palatul de la Tripoli erau invitate vedete precum Beyoncé sau Jennifer Lopez”, povesteşte turcoaica. Evident, acestea veneau să cânte doar pe onorarii uriaşe.

Prima ar fi încasat de la familia Gaddafi trei milioane de dolari, iar a doua, cinci milioane.

Practic, Gaddafi şi ai lui nu-şi refuzau nici o plăcere, în timp ce sărăcia apăsa din ce în ce mai tare pe umerii libienilor aflaţi dincolo de porţile palatului de la Tripoli.

EXCLUSIV DOCUMENTAR! Potrivit hercegovina.info şi hrsvijet.net, a doua soţie a lui Gaddafi Zófia Farkas (Safiya Farkas) s-a născut în Mostar, sudul Bosniei şi Herţegovina şi este de origine maghiară- Deci magazinul Best hu avea dreptate!

Zsófia Farkas la stanga

Zsófia Farkas la stanga

Cu câţiva ani în urmă, un ziar croat a publicat ştirea că soţia preşedintelui libian Gaddafi Safiya Farkas este croată de origine maghiară. De fapt, este Zsófia Farkas (lup în maghiară), născută la Mostar sudul Bosniei şi Herţegovina, şi nepoata Ivanei Farkas.
Site-ul de stiri hrsvijet.hr a raportat că Gaddafi sa întâlnit cu soţia sa Sofia în timp ce participa la lecţii de la Academia Forţelor Aeriene în Mostar. Ea ar fi fost una dintre cele mai populare fete din oras.
Gaddafi s-a mai întâlnit cu Zsófia, în timpul călătoriilor în Iugoslavia lui Tito în 1960.

Farkas, este un nume de familie frecvent în Croaţia şi Ungaria.
Există câteva fotografii cu ea în domeniul public (Web).
Stră-bunicul Zsófiei a fost Ivan Farkas, un fost inspector şef district şcolar în Mostar, care la momentul administraţiei Austro-Ungare s-a mutat la Mostar. Farkas a fost născut în Petrinja 1858.
Iván Farkas a slujit în Viena, New Chapel, Nova Gradiska, şi din 1880 a trăit şi a lucrat în Mostar, unde a murit in 1902.
Potrivit unor documente istorice, Iván Farkas este amintit şi în polemici cu episcopul de atunci din Mostar, Paškal Buconjić, director de liceu la Širokobriješka, dar şi cu liderul comunităţii sârbe culturale Aleksa Šantić în Mostar. Şederea lui Gaddafi in Iugoslavia
Desigur, ca şederea unui student străin în Iugoslavia lui Tito, nu a putut trece neobservat. Fiecare dintre ei a fost obiectul de tratament al serviciului secret lui Tito. UDBE KOS civile, militare şi SID – care a funcţionat în fostul „Secretariat Federal pentru Afaceri Externe, iugoslav şi Ministerul de Externe.

Sotii Ceausescu Gaddafi si Zsófia Farkas

Sotii Ceausescu Gaddafi si Zsófia Farkas

Exista dovezi ca Gaddafi avea cunostinte personale cu multi generali din fosta Iugoslavie pe care le-a continuat in anii urmatori.
Cu toate acestea, se pare că rolul cheie în cazul lui Gaddafi a avut-o Budimir Loncar, o dată pe SID ofiter superior şi primul om mult timp in diplomaţia Iugoslavă.
După ce Gaddafi a venit la putere, se poate concluziona că contactele dintre Gaddafi şi SID-ul iugoslav au fost intense. Inclusiv colaborarea cu KGB.
Activităţile dintre Libia si Iugoslavia au fost un secret in lumea diplomatica. Libia e cel mai mare actionar la Banca UniCredit din Italia. Si in Zagreb are actiuni bancare.
Articol semnat de Ante Božić