Senzaţional! Corneliu Vadim Tudor are un băieţel din flori de doi ani!

Corneliu Vadim Tudor şi fiicele sale, Lidia (dreapta) şi Eugenia (Foto: Captură video ProTV)

Corneliu Vadim Tudor, a acceptat să vină în emisiunea „Happy Hour”, de la ProTV, însoţit de cele două fiice ale sale, Lidia (21 de ani) şi Eugenia (17 ani).
Preşedintele PRM a împlinit 62 de ani şi a mărturisit că este foarte mândru de fiicele sale şi că regretă că nu are mai mulţi copii.
Lidia are 21 de ani şi este studentă în ultimul an la jurnalistică, iar Eugenia  are 17 ani şi este elevă.„Nu am prieten şi nici cont de Facebook, pentru că nu vreau să-mi ia nimeni pozele”, a spus Eugenia.

Liderul PRM a primit de ziua lui un cadou surpriză de la colegul de partid, Marius Marinescu: două sticle de vin românesc şi o sticlă de vin unguresc.

„Eu n-am nimic cu Ungaria, dar nu pot să o sufăr”, a spus Vadim, mai în glumă, mai în serios.Pentru că o femeie a vrut cu orice preţ ca fiul ei să îşi cunoască adevăratul tată, Corneliu Vadim Tudor a fost pus în faţa faptului împlinit, chiar în mijlocul străzii.

„Tu dacă te uitai la televizor, ştiai că m-am culcat cu 1.000 de femei, dar copii nu am. Eu de nevasta mea nu voi divorţa. Nu ştiu dacă e copilul meu, dar promit că îţi fac unul!”, i-a explicat Corneliu Vadim Tudor femeii care se dădea drept o fostă iubită a politicianului.

Totul s-a dovedit însă o altă farsă marca „Happy Hour”, iar presupusa amantă a fost Aniela Pietreanu, una dintre actriţele de la „Serviciul Român de Comedie”.

„Măi, dădea nevastă-mea divorţ, îmi stă inima în loc!”, i-a spus politicianul lui Măruţă. „Nu am mai călcat strâmb de două săptămâni. Mie mi se părea cunoscută fata asta, mă gândeam că mi-o fi dat să beau cu pâlnia şi m-am îmbătat”, a glumit Vadim.

România se va împrumuta anul viitor cu 57 de miliarde de lei (aproape 13 miliarde euro) şi 2,4 miliarde euro pentru acoperirea deficitului.

România ar putea folosi anul viitor bani din acordul preventiv cu Fondul Monetar Internaţional dacă situaţia economică din Uniunea Europeană se va înrăutăţi.
Folosirea liniei de creditare va avea loc doar dacă finanţarea deficitului de anul viitor va fi pusă în dificultate, a declarat, duminică, premierul Emil Boc.

„În ultimă instanţă, sperăm să nu fie nevoie, dacă se înrăutăţesc condiţiile în Uniunea Europeană în aşa măsură încât să se pună în dificultate finanţarea deficitului, România poate apăsa butonul. Nu avem în intenţie accesarea acestei linii, dar este un element de siguranţă în plus că România nu va avea derapaje în 2012 şi de certitudine că, dacă lucrurile merg rău, avem un buton pe care să apăsăm să nu fim nevoiţi să mai tăiem salarii, pensii sau alte obligaţii sociale ale statului”, a spus Boc, la o emisiune TV.

De câţi bani trebuie să se împrumute Guvernul?

An de an Guvernul trebuie să angajeze împrumuturi care să acopere, pe de o parte, deficitul bugetar din anul respectiv şi, pe de altă parte, în absenţa excedentului bugetar să asigure plata datoriilor scadente.

Potrivit declaraţiilor făcute vineri de Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, România se va împrumuta anul viitor cu 57 de miliarde de lei (aproape 13 miliarde euro) şi 2,4 miliarde euro pentru acoperirea deficitului. In total Guvernul va trebui să găsească pe piaţa intenă sau externă împrmuturi de 15,4 miliarde euro, adică de peste patru ori mai mari decât suma ce poate fi trasă de la FMI.

Cât de multă protecţie oferă acordul?

Laurian Lungu, economist la firma Macroanalitica spune că acordul ne asigură „o sumă relativ importantă, însă nu oferă protecţie de 100%”. De asemenea „în principiu banii nu se pot atrage pentru acoperirea deficitului”, ci în principal „pentru acorperirea rezervelor valutare ale BNR, care sunt ridicate”, spune el. România se va găsi în dificultate dacă randamentele la împrumuturile luate vor atinge nivelul de 8%, spune Lungu.

Cu începere de anul viitor, dar mai mult în anii următori, România va trebui să înceapă plata împrumuturilor trase anterior de la FMI. Strategia Guvernului va stabili partea datoriilor care se va plăti sau care se vor rostogoli, precum şi moneda în care statul se va împrumuta. Dacă în 2008 împrumuturile erau luate în proporţie de 60% în monedă europeană, în acest an cotele au fost echilibrate, ponderea celor în lei fiind de 47%.

Laurian Lungu afirmă că statul are alternativa căutării de bani şi pe piaţa internă. Inflaţia a scăzut, iar băncile pot fi mai uşor de convins să dea bani statului. „Important va fi ca statul să îşi formeze un buffer (tampon – n.r.) pe o perioadă de 4-6 luni care să îi ofere o anumită libertate în alegerea strategiilor”, spune el.

În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI, fonduri care să fie atrase doar în caz de necesitate. Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.