Maria Kozhevnikova „incinge” Duma de stat, cea mai sexy rusoaică a devenit membră a Parlamentului фото Мария Кожевникова для Playboy

Maria Kozhevnikova, o actriţă şi cântăreaţă care a pozat pentru celebra revistă pentru adulţi a fost numită reprezentanta Siberiei în Parlamentul de la Moscova.

Domnişoara de 27 de ani nu este, însă, o necunoscută pentru publicul rus. Maria şi-a început cariera ca membră a trupei „Love Stories”, apoi a devenit actriţă de sitcom. Dar momentul ei de glorie s-a consumat în urmă cu doi ani, când actualul parlamentar a pozat nud pentru Playboy Rusia, într-un pictorial de 7 pagini lipsit de inhibiţii.
„Este cel mai important eveniment din viaţa mea!”, a spus ea în legătură cu numirea în Parlament. „Sunt doar un cetăţean obişnuit al Federaţiei Ruse. M-am confruntat cu problema de a nu putea să-mi gasesc un job după facultate sau de a nu putea să-mi cumpăr propriul apartament”, a mai insistat fostul iepuraş Playboy.
Totuşi există voci care susţin că imaginea fetei din popor pe care vrea să şi-o creeze este una falsă, pentru că familia ei este foarte apropiată de Putin. De asemenea, Maria a făcut parte din aripa de tineret a partidului lui Putin, Rusia Unită.maria kozhevnikova

14 ноября, 1984 • скорпион • 27 лет Maria se bucură de o popularitate crescută în Rusia, fiind și fiica unui cunoscut jucător de hochei rus.
Este actriţă, a fost votată cea mai sexy femeie din Rusia şi a apărut pe coperta unei publicaţii pentru bărbaţi. În urma alegerilor parlamentare de duminică frumoasa Maria Kozhevnikova a devenit deputat în Dumă rusă.

Această prezentare necesită JavaScript.


Actriţa Maria Kozhevnikova a fost aleasă membru al Dumei ruse, în urma legisaltivelor de duminică. Frumoasa rusoaică în vârstă de 27 de ani a fost aleasă în noiembrie 2011 cea mai sexy femeie din Federaţia Rusă. Fiică a unui cunoscut jucător de hochei rus, Maria Kozhevnikova a apărut în 2009 şi pe coperta Playboy, ediţia rusească. A devenit cunoscută ruşilor prin rolurile jucate în filme destinate tinerilor.
Duminica, rusii cu drept de vot s-au prezentat la urne, in cadrul unui scrutin cu rezultat anticipat. Iar partidul Rusia Unita al lui Vladimir Putin a obtinut majoritatea absoluta in Camera inferioara a Parlamentului (Duma) cu 238 de deputati din totalul de 450, potrivit datelor „repartizarii preliminare a mandatelor”, a anuntat luni Comisia Electorala. Printre alesi s-a strecurat insa si Maria Kozhevnikova, cea mai sexy rusoaica din 2011.

Miile de sesizari de frauda, arestarile operate in randul membrilor opozitiei regimului de la Kremlin si cenzura presei pot fi date uitarii pentru cateva momente, dupa intrarea in Duma a Mariei Kozhevnikova.

maria kozhevnikova

maria kozhevnikova

Actrita in varsta de 27 de ani a fost desemnata cea mai sexy rusoaica in anul 2011, aparand si pe coperta versiunii rusesti a revistei Playboy.Rusia Unita a obtinut 49,54 la suta din voturi, un nivel foarte ridicat dar care reprezinta totusi un regres de aproape 15 puncte procentuale comparativ cu scrutinul din 2007 (64,3 la suta), cand partidul lui Putin a insumat 315 de mandate in Duma. Prin urmare, Rusia Unita a pierdut majoritatea calificata (de doua treimi) care i-a permis modificarea Constitutiei.Partidul Comunist, clasat al doilea in alegerile legislative de duminica, va avea 92 de deputati, Rusia Dreapta (centru-stanga) va avea 64 de locuri, iar Partidul Liberal-Democrat (nationalist) 56, potrivit repartizarii mandatelor la acest scrutin proportional, a anuntat presedintele Comisiei Electorale Centrale.

2 comentarii la “Maria Kozhevnikova „incinge” Duma de stat, cea mai sexy rusoaică a devenit membră a Parlamentului фото Мария Кожевникова для Playboy

  1. Scrisoare deschisă către preşedintele Traian Băsescu
    C.T.Popescu

    Domnule Băsescu, te-am privit şi voi continua să te privesc cu statornică scârbă. Însă, dincolo de scârba mea, un concurs de împrejurări care conţine prostia unora, ticăloşia altora şi indiferenţa celor mai mulţi a făcut să devii preşedinte al ţării mele. Nu m-am aşteptat nicio clipă ca, ajuns în această demnitate, să poţi deveni altceva decât eşti, dar am vrut să sper că măcar vei încerca să pari. Mă felicit că nu am investit prea mult în această speranţă. Ex nihilo nihil. Dispreţul pe care ţi-l port e lesne de argumentat: reprezinţi suma a tot ce are mai detestabil poporul român. Fără a avea măcar una din însuşirile admirabile ale acestui popor.
    Vreme de şase ani am trăit o neîncetată stupoare, colorată când şi când cu indignări sterile ori revărsări gastrice provocate de conduita ta.
    Vreme de şase ani, mulţi dintre noi am încetat să fim doar cetăţeni ai acestei ţări şi am devenit victime ale tulburărilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revărsărilor tale de ură, ale ticăloşiei tale, ale incompetenţei tale.
    Nu ştiu dacă în istoria modernă există şef de stat care să fi insultat atât de mulţi dintre propriii cetăţeni, cu atâta nesimţită uşurinţă. Observi că nu folosesc pluralul politeţii. Pentru că tu însuţi, în dialogul cu ceilalţi, ai răul obicei de a nu-l folosi. Şi voi refuza să îl folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vădi că sunt mai bine crescut decât tine.
    Vremea convenţiilor şi demonstraţiilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu îngrijorare, în aceşti şase ani, obsesia ta maladivă pentru puterea absolută. Au fost concetăţeni de ai mei care au crezut că poate ţi se cuvine, că poate, atunci când o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbării în bine al ţării.
    Se înşelau. Ai folosit puterea doar pentru a revărsa urâţenia dinlăuntru-ţi asupra noastră, a tuturor. Iar ţara e astăzi mai schimonosită ca niciodată. Sărăcită, desfigurată, doar un contur înlăuntrul căruia cei mai mulţi sunt prinşi ca într-o capcană, prizonieri ai unui rău destin. Precum în cel mai întunecat fanariotism, ai folosit demnităţile publice ori resursele statului pentru a-ţi căftăni apropiaţii, pe cei care ţi se închinau cu ipocrită smerenie, într-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnităţi ale statului să fie ocupate de incompetenţi, imbecili şi neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienţă faţă de tine, despotul. Şi când ţara e rânduită după legea aceasta, nu e de mirare că astăzi am ajuns la această mizerie, promiscuitate şi decădere a instituţiilor.
    Ţi-ai făcut din minciună un crez politic. Şi unii găsesc asta scuzabil. Peste cei care au îndrăznit să spună altfel decât crezi tu că se cuvine spus ai revărsat diluvii de ură. Ai inventat categorii generice peste care să îţi reverşi ura şi insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii încăpătoare în care mizeria ta să poată fi eficient distribuită. Toţi cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat să văd atât risipă de resurse (ale statului, ale instituţiilor publice ori ale unor dubioase instituţii private) menită unui singur scop: împroşcatul cu mizerie.
    Au fost şase ani urâţi. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a ţării. Prea mult şi prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astăzi.
    Afirmi, domnule Băsescu, fără să roşeşti, cu o nesimţire prietenă cu iresponsabilitate, că ţara mea e o ţară de mâna a doua. Iar când îndrăzneşti să spui aşa ceva vremea pamfletelor şi a indignărilor din laringe a trecut. O ţară care cere bani cu împrumut, o ţară care nu poate plăti pensiile este o ţară de mâna a doua – spui tu cu o nesimţire care sfidează orice stupoare. Nu ţara a cerut bani cu împrumut, domnule Băsescu, ci tu. Împotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toţi amnezici şi încă ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI, deşi nu puţini erau cei care strigau că e o cale greşită. Şi i-ai potopit cu insulte. Aşa cum ştii să faci. Ai susţinut acel credit nu pentru că ţara avea nevoie de el, ci pentru că tu, deprins cu logica licuricească, ai încercat să cumperi bunăvoinţa unor stăpâni pe care noi nu-i vedem. Şi ai fost gata să plăteşti acea bunăvoinţă cu sărăcirea, umilirea şi nenorocirea noastră a tuturor. Iar dacă ţara nu poate plăti pensiile este pentru că tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, îndurăm şi plătim biruri.
    Nici nu ar trebui să mai spun lucrurile acestea. Sunt deja ştiute. Şi nu ar trebui să accept logica rudimentară după care funcţionezi, aceea care măsoară demnitatea, înălţimea ori măreţia după grosimea pungii. Doar judecând cu maţul poţi ajunge să spui despre ţara mea că este o ţară de mâna a doua. Iar dacă punga ţării nu e azi îndeajuns de plină pentru gustul tău, asta nu se întâmplă pentru că eu şi cei asemeni mie nu trudim îndeajuns pentru a o umple, ci pentru că tu şi cei din jurul tău sunteţi prea hămesiţi, prea nesimţiţi şi prea necinstiţi pentru a şti să o chivernisiţi.
    Dar ţara asta încă are bani să îşi plătească preşedintele şi imbecilii deveniţi miniştri, are bani să îşi plătească nulităţile devenite europarlamentari, are bani să te trimită la reuniuni internaţionale unde să ne umileşti pe toţi respirând dispreţul cu care eşti tratat de ceilalţi, are bani pentru a plăti pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a îngrăşa guşile lăudătorilor şi numeroşilor tăi servitori. Are încă bani din care să plătească sinecuri pentru cei care ştiu să îşi manifeste îneajuns de zgomotos şi fără ruşine obedienţa faţă de tine.Are bani să îmbogăţească afacerişti suspecţi, dar cunoscători ai conturilor de partid. Să ierţi, atunci, biata ţara dacă nu mai are îndeajuns pentru a plăti şi pensiile acelea.
    În aceeaşi zi când eu scriam: Pentru că eu nu accept că România e o ţară de mâna a doua în UE. Nici că eu aş fi un cetăţean de măna a doua. Dar admit că avem politicieni de mâna a şaişpea. Mai pe seară, preşedintele României spunea că ţara mea este o ţară de mâna a doua. Iar asta nu mai poate fi îngăduit. Pentru aşa ceva nu mai este de ajuns să ne revoltăm pamfletar, să respirăm vocalele indignării la televizor ori să risipim cerneala stupefacţiei în gazete.
    Atunci când mizeria ta nu mai încape în hârdăul categoriilor generice şi nu se mai revarsă doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra ţării înseşi, atunci e vremea să fii trimis definitiv acolo unde îţi e locul. Atunci când, nu are rost să ne mai ascundem după cuvinte, îţi îndemni cetăţenii să îşi părăsească ţara, tu trebuie să pleci, nu ei. E timpul!
    Asta e tot ce am avut să îţi spun, domnule Băsescu. Aşa cum ţi-am promis, îţi sunt pe mai departe dator cu întreg dispreţul. Şi îţi promit că mă voi achita de această obligaţie. Dar vreau că de acum să te dispreţuiesc ca pe un ticălos oarecare şi nu ca pe preşedintele ţării mele. Du-te!
    Rândurile care urmează nu îţi mai sunt adresate, deşi te privesc. Vreau să sper că prieteni şi neprieteni din blogosferă mi se vor alătura. Pentru că este o limită care nu trebuie trecută. Şi aşa, prea multă vreme, prea multe am îngăduit. Şi mai vreau să sper că, mai ales, politicieni, cu şi fără blog, vor prelua revolta mea şi îi vor da cuvenită îndreptare. Acelor politicieni le cer, neîntârziat, iniţierea procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu. Dincolo de meschinăria calculului politic de conjunctură, dincolo de laşitatea cu care ne-au obişnuit, dincolo de indolenţa pe care le-am tolerat-o. Sau puteţi cu toţii tăcea, prudent, vascularizaţi de precauţia pe care o putem numi şi laşitate. Şi atunci am să-i cer scuze lui Traian Băsescu. Şi am să admit că trăiesc într-o ţară de mâna a doua.

    Nu vă sfiiți, trimiteți-l mai departe. Poate doar așa se trezesc cei mulți.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s