În 4 august 1944 Nicolae Ceauşescu a reuşit să evadeze din lagarul de la Târgu Jiu, preotul Vasile Brâncuşi l-a ţinut ascuns pe Ceauşescu în turla Bisericii din Peştişani! Aici, preotul i-a dat de mâncat şi apă timp de trei zile şi trei nopţi.


La Vatican, papa Paul al VI-lea i-a spus lui Nicolae Ceausescu (26 mai 1973): „Excelenţă, rugăm Cerul să binecuvânteze activitatea dumneavoastră, pe care noi o urmărim cu mult interes, şi am dori să ne consideraţi nişte umili sprijinitori ai politicii dumneavoastră de independenţă şi suveranitate, pe care o duceţi cu atâta consecvenţă.”
Ceauşescu a reuşit să fugă împreună cu Grigore Preoteasa, după ce au mituit un gardian al lagărului, care a slăbit „vigilenţa”. Evenimentul s-a petrecut la 4 august 1944.

După evadare, drumurile celor doi s-au despărţit. Nicolae Ceauşescu s-a ascuns în localitatea Peştişani, fiind găzduit de preotul Vasile Brâncuşi.

La evadare, Ceauşescu a stat ascuns de preotul Vasile Brâncuşi, în turla Bisericii din Peştişani! Aici, preotul i-a dat de mâncat şi apă timp de trei zile şi trei nopţi. Prin luna iunie a anului 1966, fiind elev în clasa a X-a la Liceul „Constantin Brâncuşi”, din Peştişani, am fost martor ocular la o întâmplare mai deosebită, cu un tâlc pe care l-am desluşit abia peste ani.

Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu

Eram încă UTM-ist şi sârguincios la învăţătură, ba chiar abonat la premii, încât nu puteam lipsi de la primirea călduroasă pe care noi, şcolarii, şi locuitorii comunei gorjene Peştişani trebuia s-o facem secretarului general al PCR, viitorul prim Preşedinte adevărat al României.

Lagarul Targu Jiu, Ceausescu la stanga

Lagarul Targu Jiu, Ceausescu la stanga

Pe la ora matinală 8, mă aflam în faţa Primăriei de mai târziu, astăzi casa lui Jean Brâncuşi, confiscată de comunişti la acea vreme de la holteiul niţel cam afemeiat Ion Huzoi. Se făcuse ora 10 şi oaspetele nu mai venea. Mai marii raionului Târgu Jiu îi pregătiseră o surpriză în pădurea Dumbrava(fosta pădure seculară a Mânăstirii ctitorită de arhimandritul Nicodim, dăruită obştei călugărilor pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza) dintre Tismana şi localitatea mea natală, Peştişani. Pe atunci, traseiştii nu ajunseseră la perfecţiunea de mai târziu. La un moment dat, din tufişuri au apărut o ceată de panduri călări, cu plosca plină de ţuică gorjenească, pâine şi sare pentru înaltul oaspete. Luaţi prin surprindere, securiştii i-au imobilizat pe pandurii călări, trântindu-i la pământ şi până s-au lămurit lucrurile a trecut ceva timp. La final, emoţiile şi spaimele au trecut, pandurii de ocazie fiindu-le scoase cătuşele.

Ceauşescu s-a îmbrăţişat cu Preotul Paroh Vasile Brâncuşi!

Urale, aplauze şi Nicolae Ceauşescu a oprit în centrul Peştişanilor. A coborât din maşină, s-a îndreptat spre părintele Vasile Brâncuşi, un preot paroh cu barba albă, lungă şi mare. S-au îmbrăţişat ca doi vechi prieteni, spre mirarea tuturor. Ceauşescu a plâns, şi-a scos batista ştergându-şi lacrimile, apoi au mai tăsfăsuit, după care a plecat făcându-ne cu mâna. Aveam să aflu mai târziu că preotul nostru nu era un oarecare. Fusese şi protopop de Târgu Jiu şi om respectat de toată lumea. Vasile Brâncuşi se născuse la Brădiceni şi fusese înfiat de ţăranul înstărit Ion Câmpeanu, din Peştişani. Un om iubit de suflarea statului şi apropiat inclusiv de slugile sale. L-a crescut, fără a-l înfia cu schimbare de nume, l-a educat de-a ajuns preot şi protopop al Gorjului.

Secretele ateului cam ne-ateu!

Plin de entuziasm, m-am bucurat de cele văzute. Curiozitatea nu-mi dădea pace, în schimb. De ce se-ntâmplaseră toate astea? Cum era posibil şi de ce?

Ei bine, în anul evadării din Lagărul de la Târgu Jiu, Nicolae Ceauşescu a stat ascuns la Peştişani. În turla bisericii, iar părintele Vasile Brâncuşi i-a dat mâncare şi apă timp de trei zile şi trei nopţi.

Comuniştii îşi atrăseseră oameni de partea lor, încă din ilegalitate. În mai toate structurile statului. Se spune că unul dintre ei se numea Dumitru Petrescu şi era comisar în siguranţa Regatului României. Acesta, se pare, făcuse planul evadării din Lagărul de la Târgu Jiu.

Ştia că ai lui, din siguranţă, o să-l caute pe evadat în toate ascunzătorile posibile din drumul acestuia spre Bucureşti. De aceea, a avut inspiraţia să-l ascundă exact în partea opusă. Adică spre nord-vest, unde nu l-a căutat nimeni. Aşa a ajuns Ceauşescu în turla Bisericii din Peştişani.

Despre domnul şi viitorul tovarăş Dumitru Petrescu se ştie că a ajuns, după 1946, colonel şi chiar general al Ministerului de Interne, fiind într-o vreme, numit preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal a Republicii Populare Române.

Autor: Ion Predoşanu Ziarul „Gorjeanul” din Târgu-Jiu, 23 august 2010

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s