Traian Băsescu: În sfârşit, Îmi văd visul cu ochii – cel mai puternic guvern PD-L+PSD=FSN – VIDEO

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
22 decembrie 2008

În sfârşit, îmi văd visul cu ochii, adică un guvern transparent susţinut în Parlament, un guvern asumat de o majoritate parlamentara ceea ce corespunde percepteleor de bază ale democraţiei, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după ce miniştrii cabinetului Boc au depus jurământul. Actualul guvern este cel mai puternic pe care România l-a avut în perioada postdecembristă.

„Doresc să mulţumesc ambelor partide că au fost capabile să realizeze
compromisul în interes pulbic. Am convingerea că nu a fost un compromis uşor. A fost, totuşi, un compromis care nu compromite. A fost un comproimis făcut pentru a trece peste o etapă dificilă şi vreau să cred că acest guvern îşi va duce misiunea până în 2012 cu perioada de dificultate economică depăşită.

Preşedintele a ţinut să precizeze că România nu se află în criză financiară, sistemul bancar românesc neavând probleme.

Romania a devenit mai saraca decat Republica Moldova – Cabinetul Basescu -Boc a distrus tara – Guvernul plateste salariile si pensiile pe datorie!

România este în pragul falimentului. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost de acord să finanţeze cheltuielile Guvernului. Acum trei luni, politicienii ne amăgeau că împrumutul va fi o „centură de siguranţă” pentru susţinerea leului şi pentru investiţii. Minciuna a ieşit la lumină: cele 1,75 miliarde de euro, tranşa a doua, vor finanţa plata pensiilor şi a salariilor. Aceşti bani nu sunt, însă, decât un soi de respiraţie artificială „gură la gură” făcută mortului. Pentru că nu ne ajung nici până la alegeri. Ministerul Finanţelor e nevoit să mai caute şi-n alte părţi, emiţând eurobonduri şi împrumutând de la bănci. Dacă FMI şi-a călcat pe inimă pentru a finanţa deficitul bugetar, asta înseamnă că situaţia este proastă din cale-afară. Recesiunea de 8,5% trădează, la rândul său, o economie în picaj. În aceste condiţii, Guvernul a predat manşa, iar Palatul Victoria se poate numi, pentru o bună bucată de vreme, filiala Bucureşti a FMI. Intrarea pe pilot automat e într-un fel confortabilă pentru un Executiv incapabil să găsească el însuşi soluţii. Pe de altă parte, dacă preţul reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB va fi disponibilizarea a 150.000 de angajaţi din sectorul public, şlagărul toamnei pe malurile Dâmboviţei va fi „Veeeşnica Pomeniiire!”.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

Urmează Marea Concediere. Banii FMI ajung doar o lună. Soluţia Guvernului: să ne împrumutăm în continuare
Cifrele FMI arată dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul să reducă 10% din angajaţii de la stat, adică 150.000 de oameni. Potrivit aceloraşi surse cifra era scrisă negru pe alb în draftul raportului primit de Guvern săptămâna trecută. PSD s-a opus însă, insistând ca în document să fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB

Indiferent de cifra care va fi prezentată, situaţia României este mai mult decât îngrijorătoare. Fondul propune ca îngheţarea salariilor şi pensiilor să continue în 2010, dar, şi ca toţi angajaţii de la stat să îşi ia concediu fără plată timp de 2-3 săptămâni în perioada septembrie-noiembrie. Chiar şi cu banii de la Fondul Monetar Internaţional, România nu scapă de probleme. Astfel, potrivit unor calcule făcute de Gândul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma să intre în bugetul ministerului de Finanţe ar ajunge pentru salarii, pensii şi asigurări sociale mai puţin de o lună. De unde vor face guvernanţii rost de bani? O întrebare la care am încercat să obţinem un răspuns de la ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. În fugă, oficialul ne-a lăsat să înţelegem că planul de rezervă al Guvernului este să se împrumute şi mai mult. „Ministerul Finanţelor are la îndemână toate instrumentele să găsească cele mai bune soluţii de împrumut astfel încât costurile şi riscurile valutare să fie mai mici şi le vom spune după ce discutăm la momentul respectiv. Este şi asta o variantă“.

FMI plăteşte pensii şi salarii

Aşadar FMI plăteşte pensiile şi salariile în România. Problema este însă că banii nu ajung decât pentru o singură lună. În timp ce statul cheltuieşte, în medie, aproape un miliard de euro pe lună pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, şi încă 1,2 miliarde de euro pe asistenţă socială, tranşa de la FMI deturnată de la Banca Naţională la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.

Guvernul a reuşit să convingă Fondul, după cum a declarat recent Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ca a doua tranşă, de circa 1,9 miliarde de euro din împrumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro în total, să ajungă de fapt în vistieria statului şi nu a Băncii Naţionale.

De ce? În limbaj economic “pentru a finanţa deficitul bugetar”, adică pentru a onora obligaţiile statului în condiţiile în care cheltuieşte bani pe care nu îi are. Pe înţelesul tuturor, însă, măsura a fost explicată chiar de preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat de altfel, în premieră, această măsură.

Întrebat dacă destinaţia „bugetul de stat” înseamnă bani pentru salarii, preşedintele a declarat că „Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii…”.

Motivul invocat de şeful statului a fost întărit şi de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării, care a adăugat şi el cuvântul „investiţii” după „salarii” şi „pensii” într-o declaraţie privind destinaţia celor aproape două miliarde de euro după ce intră în vistieria Finanţelor. Blaga a explicat că actualul Guvern şi-a luat angajamentul de a plăti pensiile şi salariile, uitând însă că acest lucru nu este angajamentul, ci obligaţia statului.

Venirea crizei a prins economia României total nepregătită. Modelul de creştere economică bazată pe consum, încurajată de creşteri salariale peste aprecierea productivităţii şi de o creditare dublată an de an, totul pe fondul lipsei de investiţii în infrastructură, s-a dovedit aproape falimentar.

Dacă la acestea adăugăm un aparat de stat care cheltuieşte foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante şi un leu care părea pradă uşoară pentru investitorii străini, România nu avea cum să scape uşor din cea mai mare criză economică mondială a ultimor zeci de ani.

Acordul cu FMI, gura de oxigen dozată greşit

În aceste condiţii, acordul financiar semnat în mai cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde de euro, luaţi la o dobândă de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie România. La acesta s-au adăugat alte aproape şapte miliarde de euro disponibile, tot ca împrumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Simplul anunţ că România a semnat acest acord a întărit leul şi apoi a stabilizat cursul în jurul valorii de 4,2 lei/euro şi a întărit încrederea, câtă mai era, a investitorilor străini în economia locală. Iniţial banii au fost luaţi atât pentru a putea plăti pensiile şi salariile dar în special, dacă nu integral, pentru investiţii, adică motorul de repornire a economiei. „Nu poţi lua împrumutul ca să-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, înainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. El a adăugat atunci că „nimic” din împrumutul de la UE nu se duce în salarii şi pensii. Cifrele oficiale însă, tot ale Finanţelor, infirmă, fără echivoc, aceste afirmaţii. După primele şase luni de mandat ale „Guvernului investiţiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decât atât, dacă se exclud banii administraţiilor locale şi fondurile UE, investiţia propriu-zisă a statului în economie este de numai 880 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

A luat 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile

Prima tranşă din acordul de cinci miliarde de euro semnat de România şi Comisia Europeană, de un miliard şi jumătate de euro, intrată în seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picătură de apă într-un lac. Nici nu s-a simţit. Dovada este că după numai câteva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau să ajungă la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru întărirea leului şi reluarea creditării.

Măsura de a apela la banii destinaţi unui leu mai puternic pentru a plăti pensiile şi salariile subliniează cu atât mai mult sărăcia statului, cu cât, în ultimele săptămâni, statul a mai beneficiat atât de miliardul de euro luat de la opt bănci din România, la o dobândă de circa 5% cât şi de prima tranşă, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Adăugând şi cele două miliarde de la FMI reiese că statul a primit în total circa 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile.

1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra în conturile Ministerului de

Alina Gorghiu: Cerem premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului M. Ridzi şi începerea urmăririi penale

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

„Îi solicităm premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului Monica Iacob Ridzi cerem începerea urmăririi penale pentru că s-a constatat că la MTS s-au cheltuit nejustificat sume de bani pentru evenimentele dedicate Zilei Tineretului”, a anunţat astăzi Alina Gorghiu, care a dat citire în urmă cu câteva minute raportului comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunţat că rezultatul final al raportului comisiei parlamentare de anchetă va fi înmânat Camerei Deputaţilor.

„Considerăm că modul în care s-au cheltuit sumele la Ministerului Tineretului şi Sportului intră ca încadrare juridică la delapidare, pentru că Monica Iacob Ridzi a folosit fără justificare sume din bugetul public”, a declarat Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu a anunţat că membrii Comisiei au ajuns la concluzia că au existat o serie de încălcări ale legii care angreneză responsabilitatea ministrului Monica Iacob Ridzi. În aceste condiţii, Raportul propune sesizarea Curţii de Conturi, Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi a ANAF, pentru efectuarea de anchete la Ministerul Tineretului şi la firmele care au organizat „Zilele Tineretului”.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat preşedintele comisiei de anchetă.

Raportul Comisiei va fi înaintat Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor în vederea unui raport care să recomande Plenului începerea urmăririi penale.

Deputatul PNL a menţionat că membrii PD-L au dorit prelungirea comisiei de anchetă. „Membrii PD-L au solicitat prelungirea funcţionării comisiei pentru că ei consideră că probatoriul adus nu este suficient pentru luarea unei decizii. Trebuie precizat că comisia parlamentară de anchetă nu a dat verdict în acest caz, ci doar a făcut o propunere către instituţiile abilitate”, a spus Alina Gorghiu.

Ministrul Ridzi riscă închisoarea – da click

Emil Constantinescu: “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale.

La stanga Traian Basescu, Ion Iliescu .

•Constantinescu cere societăţii civile să-şi asume eşecul moral al alegerii lui Băsescu, ca o consecinţă a principiului “răului cel mic” şi propune alternativa Crin Antonescu, un om “format în Piaţa Universităţii”

•Într-o intervenţie publică de o vehemenţă fără precedent, fostul preşedinte găseşte acum la foştii săi prieteni intelectuali “elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej”
Invitat la Interviurile Gândul, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, le pune un diagnostic politico-psihiatric “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale. Constantinescu se referă la Traian Ungureanu şi la Horia Roman Patapievici, două exemple dintr-un cerc de intelectuali care se “umilesc cu fervoare” la uşa actualului preşedinte. “Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna”. Fostul preşedinte anunţă fără echivoc că se va lupta pentru alegerea lui Crin Antonescu – care ar fi un produs al fenomenului Piaţa Universităţii – şi le cere intelectualilor anticomunişti să-i urmeze exemplul. Iată, în continuare, câteva fragmente din interviul pe care-l puteţi citi, în varianta integrală, pe ediţia online a ziarului Gândul.

-(…) Principiul alegerii “răului cel mic”, impus şi susţinut, potrivit spuselor dumneavoastră, de o parte a societăţii civile, a creat un impas pentru societate, domnule preşedinte Constantinescu?

-Impasul în care ne aflăm, derapajul acesta, a început în 2000 şi 2004. Atunci, o parte a elitei a formulat şi construit, iniţial ca teorie, aplicând-o apoi, principiul “răului cel mic”. Alina Mungiu are, între ghilimele, un merit pentru acest fapt. “Dacă nu putem să alegem binele, atunci să alegem răul cel mai mic!” s-a spus în turul doi al prezidenţialelor din 2000, în care o parte a intelectualităţii anticomuniste şi antiiliesciene a votat pentru Ion Iliescu, întrucât se afla în opoziţie cu Vadim Tudor. Acest proiect a fost rafinat în perioada 2001 – 2004. Mai întâi, o parte a acestor elite s-a lăsat cumpărată, după cum ştiţi, ca şi o parte a presei, de către guvernul Năstase sau de către primarul Capitalei din acea perioadă, Traian Băsescu. A urmat momentul revelaţiei – arestarea lui Mugur Ciuvică –, în care intelectualii – aceşti oameni care s-au inclus într-o parte pozitivă a societăţii româneşti, şi care în anii ‘90 s-au opus transformării României într-o ţară neocomunistă de tip oligarhic – au văzut ce poate urma. S-au trezit din pumni şi, nefiind capabili şi neavând forţa să mai imagineze un proiect corect democratic, au ales, prin aşa-numita teorie a “răului cel mic”, o persoană despre care ei ştiau foarte bine şi că a fost un colaborator permanent, toată viaţa, al fostei Securităţi, şi că a făcut parte din nomenclatură, repet, din nomenclatură. Nu dintre cei patru milioane de membri, ci dintre cei 2400 de membri ai nomenclaturii, dintre primii 1600, pentru care semna Elena Ceauşescu. O persoană care, în mod evident, era acuzată de corupţie, nu în presă, ci în justiţie, pentru el cercetarea fiind finalizată de procurori, cu rechizitoriu. Persoana care avea cel mai mare dosar de corupţie din istoria României, la CSJ. Deci, pentru care candidatura însemna blocarea judecării şi a condamnării sale. Toate acestea le-au ştiut, pentru că nu puteau să nu le ştie… Imediat după asta, în ianuarie 2005, eu am spus că ar trebui ca doamna Mungiu, şi toţi ceilalţi din acest grup, să-şi asume succesul politic din 2000 – pe care şi eu îl recunosc în mod deschis -, iar după asumarea acelui succes politic, să-şi asume şi eşecul moral al principiului. În baza asumări eşecului moral al teoriei “răului cel mic”, să construim în cei cinci ani care urmează o alternativă a binelui. Acest avertisment pe care l-am repetat mereu, nu a fost urmat aproape de nimeni. Pentru că, între timp, o parte a acestor intelectuali au descoperit beneficiile oportunismului, care înseamnă posturi, nu neapărat bine plătite, dar generatoare de avantaje în zona respectivă.

-Despre cine vorbiţi?

-Dacă îmi cereţi exemple, atunci vă spun că este vorba de Traian Ungureanu, de cei care ocupă posturi de ambasadori, apoi de parlamentari, este vorba de conducerea unor institute, cum ar fi Institutul Cultural Român, care generează sfere de influenţă, şi care permit apoi construirea unor grupuri de influenţă în societate, stabilirea de ierarhii…

-Vorbiţi aici despre domnul Patapievici?

-… Sunt lucruri cunoscute. Le cunosc toţi foarte bine, nu trebuie să le numesc. Este vorba şi de diferite alte posturi, fie în anturajul prezidenţial, fie în alte zone politice. Ei bine, am constatat că la stimă şi respect, pentru unii, trebuie să mai adaugi şi o serie de avantaje. Sigur, în România lucrurile le înţelegi mai bine nu printr-o analiză politică sau sociologică, ci printr-una psihologică, uneori psihiatrică. Vorbim despre aspecte precum “fascinaţia bădăranului”, care este prezentă în zonele intelectuale româneşti de multă vreme; redeşteptarea unei forme aberante de cult al propriei umiliri în slujba unei personalităţi cu o fervoare care, pe mine unul, mă cutremură. Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna.
………………….

-Aveţi în vedere un anumit portret robot al viitorului preşedinte?

-Da, şi ar trebui să ţină cont de noile condiţii politice, precum şi de cele constituţionale. Preşedintele nu are cum să fie un jucător. El trebuie să joace rolul unei personalităţi vizionare – alături de un grup de înţelepţi pe care ar fi trebuit să şi-i aducă aproape prin autoritatea sa morală, intelectuală şi profesională. Problema e că România este în afara jocului, întrucât tocmai preşedintele este cel care ar fi trebuit să construiască un sistem subtil de relaţii personale, discrete, care într-un moment sau altul să promoveze interesele României.

-Regăsim aceste trăsături la vreunul dintre prezidenţiabili?

-Eu spun că da, dar dacă nu mai putem identifica binele, atunci să identificăm răul. Dacă mai există o responsabilitate intelectuală şi morală ar trebui, ca ieşire de urgenţă, să nu ne mai concentrăm pe răul cel mic, ci pe eliminarea răului. Răul absolut, pe care, în acest moment, îl reprezintă Traian Băsescu.

-Pe cine veţi susţine în alegeri?

-Voi lupta pentru Crin Antonescu, în aceeaşi măsură în care consider că participarea alteţei sale, Radu Duda, este benefică întrucât creează ideea că în România există o alternativă. Opţiunea mea pentru Crin Antonescu se bazează pe diferenţierea de modelul negativ de care vorbeam. România are nevoie de o persoană care să nu fie implicată în niciun fel în vreun act de corupţie. Este un avantaj extraordinar pentru ţară. Apoi – aici este un punct de vedere personal –, Antonescu s-a format în Piaţa Universităţii. Îl ştiu de când era tânăr şi l-am propus ministru al Tineretului pentru că, din punctul meu de vedere, reprezenta acel suflu nou de care era nevoie. Spre deosebire de alţii care, în timp, m-au dezamăgit, el nu s-a compromis în toţi aceşti ani.

Corneliu Vadim Tudor: „Traian Băsescu o să intre în locul lui şi Gigi Becali se va duce la Bruxelles”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor a mers astăzi să-şi viziteze candidatul la europarlamentare, Gigi Becali, în arest. Liderul PRM a anunţat de săptămâna trecută că va pune la punct împreună cu Becali detaliile campaniei.)

„În sondajele reale de opinie, la momentul acesta, am depăşit 10 la sută şi în mod sigur Becali va intra în Parlamentul European. Să vedem ce o să facă atunci Traian Băsescu. Traian Băsescu o să intre în locul lui şi Gigi Becali se va duce la Bruxelles”, a declarat Vadim Tudor.

Liderul PRM i-a transmis lui Becali toate mesajele de solidaritate din partea oamenilor de rând: „Zeci şi zeci de oameni m-au oprit şi mi-au zis: Domnu’ Vadim, nu-l lăsaţi pe Gigi Becali în închisoare. Este nevionat, Este strigător la ceruri, revoltător ce i se întâmplă”.

Conform lui Vadim, Becali are un moral bun şi îşi dă seama de nedreptatea care i se face „pentru că omul simplu judecă aşa: Hoţii şi şantajiştii sunt în libertate şi păgubaşul este în arest”.

Corneliu Vadim Tudor i-a adus lui Becali câteva icoane, trei capodopere ale lui Eugen Barbu. opera gazetărească a lui Tudor Arghezi, câteva cărţi scrise chiar de liderul PRM, cu autograf, un almanah România Mare şi nişte ouă de Paşte încondeiate.

Sursa: REALITATEA.NET

„Criza financiara” l-a prins pe Traian Basescu cu un ceas – Patek Philippe Calatrava

purtat de Putin în 2003, Patek Philippe Calatrava, a putut fi zărit şi la mâna preşedintelui României: în cazul lui Traian Băsescu, este vorba de un ceas din aur alb, care costă 10.900 de euro.

Actualul presedinte, Traian Basescu, e considerat multi-milionar doar de catre unii adversari politici, dar si el a recunoscut ca Revolutia l-a prins cu 60.000 de dolari si 1.000.000 de lei, adica, in total, vreo 110.000 de dolari, din bisnita cu blugi si cafea

Sursa Cotidianul

 

Pe 3 octombrie 2007, câţiva lideri din PSD, printre care Liviu Dragnea, Dan Nica, Ilie Sârbu şi Constantin Niţă, au negociat o noapte întreagă cu o echipă PD, condusă de Vasile Blaga, o schemă de guvern, în care fiecare negociator urma să aibă câte un minister. De ieri, schema este completă.

Liviu Dragnea este noul ministru de Interne, după ce Mircea Geoană a primit garanţii că Traian Băsescu nu i se va opune Teroristului – numele de alint cu care i se adresa lui Dragnea pe vremea când acesta era încă în PD.

Ce faci, Teroristule?” i-a râs, anul trecut, Traian Băsescu lui Liviu Dragnea, într-una din vizitele pe care PSD le-a făcut la Administraţia Prezidenţială. Băsescu părea cordial, dar pesediştii erau precauţi. Amabilitatea cu care i se adresa lui Dragnea era un motiv în plus de suspiciune: cei doi se despărţiseseră cu scandal, cearta terminându-se cu demisia lui Dragnea din PD şi dezertarea în tabăra duşmană – la Adrian Năstase şi PDSR.
În ultimele zile, în nominalizarea lui Liviu Dragnea pentru funcţia de ministru de Interne un rol-cheie l-a jucat Traian Băsescu. Pesediştii pur şi simplu n-au ştiut cum va reacţiona preşedintele la această propunere: dacă s-ar fi opus, ar fi aruncat ministerul de Interne într-un scandal şi mai mare decât cel declanşat de plecarea lui Gabriel Oprea. În plus, ar fi fost un nou pericol pentru ruperea alianţei.

De aceea, cei care au făcut cărţile pentru desemnarea noului ministru, au mers pe coji de ouă. Conducerea PSD n-a prezentat oficial niciun nume, preferând să ţină, până duminică noaptea, două variante deschise – Dan Nica sau Liviu Dragnea. Duminică noaptea,Mircea Geoană  a avut o lungă discuţie cu Dragnea, în care, după cum avea să declare a doua zi, l-a „încurajat” să accepte nominalizarea. Apoi Mircea Geoană s-a asigurat că varianta Dragnea este agreată de Traian Băsescu, înainte de a o prezenta spre vot conducerii lărgite a partidului. Potrivit propriilor declaraţii, Geoană l-a sunat pe Băsescu luni la prânz, imediat după şedinţa conducerii restrânse, dar înainte de votul din conducerea mare. Traian Băsescu i-a spus că nu se opune. Geoană l-a sunat şi pe Boc, să-i spună că PSD are un ministru de Interne. În paralel, a plecat spre Guvern şi o scrisoare oficială, în care se făcea propunerea ca Dragnea să preia portofoliul.

Noul principiu: doar civili la Interne

În atari condiţii, votul pesediştilor a fost o formalitate. Mircea Geoană le-a spus că Dragnea este propunerea lui, i-a făcut un laudatio (în care a descris competenţele candidatului, printre care aceea că este „un campion al descentralizării”) iar toată lumea a votat pentru, în unanimitate. În faţa presei, Geoană a subliniat că a găsit, în sfârşit, un om „care are instinctele corecte pentru acest minister”. Tot într-o declaraţie dată presei, Ion Iliescu a precizat că Dragnea are şi haina corectă: una civilă, în condiţiile în care, de acum încolo, „trebuie să respectăm principiul ca, la conducerea ministerului de Interne, să nu mai avem militari”. În fine, noul ministru a spus că priorităţile lui sunt siguranţa în şcoli, siguranţa pe stradă şi descentralizarea.

Cât de sus e steaua lui Dragnea: noul Cozmâncă

Liviu Dragnea este pe val. Chiar dacă e nevoit să părăsească o funcţie sigură (cea de şef al Consiliului Judeţean Teleorman, post pe care stă de trei mandate), Dragnea capătă mult mai multă putere în stat şi în partid. Votarea sa în unanimitate reprezintă, practic, o recunoaştere din partea baronilor locali ai PSD. Buni executaţi, mulţi dintre ei au reclamat, în ultimii ani, vidul de putere de la conducerea partidului, unii fiind chiar nostalgici după mâna forte Octav Cozmâncă. Liviu Dragnea este dintre ei şi are multe prietenii printre cei mai influenţi baroni, precum Radu Mazăre, Marian Oprişan sau Marian Vanghelie. Dragnea doreşte să-i coordoneze pe baroni şi pe linie de partid şi, de aceea, vizează funcţia de secretar general al PSD, rămasă vacantă după demisia lui Titus Corlăţean.

Gândul, 4 octombrie, 2007: „PD şi PSD au negociat toată noaptea pielea ursului din pădure”

Acum mai bine de un an, în noaptea de dinaintea depunerii moţiunii de cenzură a PSD, mai mulţi pesedişti, exasperaţi de faptul că Viorel Hrebenciuc nu reuşeşte să bage PSD la guvernare alături de PNL, au cerut o întâlnire cu democraţii. Negocierile au mers surprinzător de bine şi de repede: Dan Nica, Liviu Dragnea, Constantin Niţă şi Ilie Sârbu au scris, împreună cu delegaţia condusă de Vasile Blaga, un „proiect de guvern”, şi o primă împărţire a ministerelor. Construcţia a fost dinamitată a doua zi de Ion Iliescu: acesta a sabotat moţiunea pesediştilor, dându-i oxigen lui Călin Popescu Tăriceanu să-şi termine mandatul. Ziarul Gândul din 4 octombrie 2007 scris despre această întâlnire. Iată finalul articolului:

„Democraţii şi pesediştii şi-au cerut reciproc garanţii privind votarea moţiunii şi colaborarea la guvernare. Părţile au ajuns să discute despre structura noului guvern, fiecare partid dorind să-şi ia ministerele cele mai importante.

Democraţii au revendicat funcţia de prim-ministru (probabil pentru Vasile Blaga), Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi pe cel al Economiei şi Finanţelor (acest minister este dorit şi de PLD).

Pesediştii au spus că vor şi ei şefia Guvernului şi ministerele „sociale” (Munca, Educaţia şi Sănătatea), precum şi Ministerul de Externe. S-a discutat şi despre o funcţie de vicepremier pentru PSD, iar, în situaţia în care grupul minorităţilor naţionale ar fi cooptat în noul Guvern, s-a avansat numele lui Varujan Pambuccian drept viitor ministru al Comunicaţiilor.

Pesediştii erau, ieri, încântaţi de felul în care negociază cu democraţii, care sunt „oameni cu care se poate discuta”, nu ca liberalii, care „sunt aro¬ganţi”, „au pierdut simţul realităţii” şi „vor sfârşi ca ţărăniştii”.

Şi imaginea social-demo¬craţilor despre Traian Băsescu pare să se fi schimbat în urma ultimelor întrevederi cu PD. „Băsescu s-a schimbat, a înţeles şi el că nu poate să-şi încheie mandatul tot dezbinând, tot cu scandal”, vorbeau ieri doi dintre vicepreşedinţii social-democraţi din echipa de negociatori, încrezători în destinul comun PSD-Traian Băsescu”.
Vezi comentariile Gandul

Era Traian BaseSScu SECURIST ? eu cred ca da !

                                                                                            
 

        Basescu a colaborat cu Directia a IV-a a Securitatii click 

       Traian Basescu – turnator la Securitate – documente, click

                                                ROMÂNIA
                          MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
               DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII A APĂRĂRII                                                        28 iulie 2004
                                 nr.DGZ-S/92 Bucureşti

 Şeful Direcţiei Siguranţă Militară Domnul General de Brigada
                                    dr. Gheorghe Nicolescu
Judecatoria sectorului 2, Bucureşti, solicita oficial   Ministerului Apărării Naţionale in vederea solicitarii dosarului penal privind partea vatamata BASESCU Traian si pe inculpatii Ciuvica Mugur Cristian si Badin Maxim date despre existenta, in posesie ministerului a urmatoarelor documente;
a) Registrul jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta;
b) Adresa nr. 0043467, din 03.08.1978, prin care dosarul personal a lui BASESCU Traian a fost transmis arhivei Securitatii;
c) Dosarul personal nr.3990, din perioada 1977-1979 al colaboratorului Securitatii BASESCU Traian;
d) Procesul-verbal nr.58212, din 15.08.1979, de distrugere a dosarului personal a lui Basescu Traian;
e) Dosarul de urmarire informativa (DUI) -„Carma”, din perioada 1979-1981, referitor la nava Dacia;
f) Dosarul de urmarire informativa (DUI) referitor la petrolierul Indepedenta.Dispuneti masurile necesare pentru verificarea existentei in evidentele Directiei Siguranta Militara a documetelor precizate mai sus si inaintati datele rezultate, precum si propunerile dumneavoastra, in scopul intocmirii adresei de raspuns                  

                            Semnat de Gheorghe ROTARU 

                       RDS-40/DGZ-226/27.07.2004/DA/2ex.
                                                    1din1

Gheorghe Rotaru este seful Directiei Generale de Informatii a Armatei (DGIA).
La sfarsitul lui septembrie 2004, dupa aparitia in presa a unui document al MApN referitor la colaborarea lui Traian Basescu cu securitatea, acesta din urma acuza DGIA de implicare politica. Traian Basescu sustinea ca este un „pericol” faptul ca serviciile de informare ale armatei s-au amestecat in campania electorala
„Semnalizez acest pericol si avertizez public ca serviciile de informare s-au amestecat in campania electorala. E vorba de Serviciul de informatii al armatei”. In ciuda acestor declaratii, Gheorghe Rotaru, seful serviciului secret la care se referea Traian Basescu este pastrat in functie..Citeste stirea completa

Decizie_CNSAS_Basescu.pdf 17-Oct-2006 10:27 2.3M
Raspuns_SRI_Instanta.pdf 17-Oct-2006 10:27 529K
Scrisoare_Secasiu.jpg 17-Oct-2006 14:18 274K  

Politice (GIP) a dezvaluit ieri dosarul de cadre al ofiterului de Securitate Mihai Avramides, despre care anterior sustinuse ca l-a recrutat in 1978 pe Traian Basescu, pe cind acesta era student la Institutul de Marina din Constanta. Dosarul de cadre al lui Avramides este primul care ajunge sa fie cunoscut public in integralitate. El contureaza, in citeva zeci de pagini, evolutia profesionala a lui Mihai Avramides, care s-a impartit intre doua „arme“ ale Ministerului de Interne: Securitate si penitenciare.Citeste stireas 

 

Securistul Traian Basescu condamna ferm securismul, dar foloseste in serviciile secrete crema Secu ri tatii lui Ceausescu, intinerita, pe ici pe colo si prin partile ne/esentiale, cu ceva puiet care bate din cal ca ie. E adevarat ca dosarul de informator (sau urmarit) al lui Traian Basescu a disparut misterios in labirintul numit CNSAS (sau a fost pastrat ca mone da de schimb de unii care ocupa acum functii bine platite). Oare ce-or cauta in CNSAS, la frunzarit dosare, doi scriitori care au scris impreuna o intreaga biblioteca – vorbesc de onorabilii Mircea Dinescu si HR Patapievici (directorul Institutului Cultural Roman)?…  Inculpatul Traian Basescu vorbes – te de corupti, desi numele lui este citat in mai multe dosare penale (Flota, Casa din strada Mihaileanu etc.)…  Sustinatorul votului uninominal Traian Basescu a votat, pe vremea cand era senator PD, impotriva votului uninominal!…  Jucatorul Traian Basescu inventeaza, aproape saptamanal, conflicte artificiale, acoperindu-si astfel incapacitatea de a crea ceva si aducand grave prejudicii Romaniei in plan intern si extern (iesirile necon trolate presedintelui in interviurile acordate presei straine demonstreaza lipsa totala de rafinament politic al celui care detine prima functie in stat Citeste stirea completa  

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat, joi, ca este convins ca Traian Basescu a facut politie politica inainte de 1989 si ca CNSAS trebuie sa analizeze probele aduse in cursul acestei zile de PC. „Sunt convins ca Traian Basescu a facut politie politica. Nu am niciun fel de indoiala ca a colaborat cu Securitatea inainte de 1989”, a declarat Geoana, la o dezbatere a departamentului de mediu al partidului. Geoana a sugerat ca CNSAS ar trebui sa analizeze cu rapiditate dovezile aduse joi de…
Stirea completa in: Zi de Zi
Citeste stirea completa
Citeste si aici  

Gigi Becali: „Eu am inceput sa tip, cum adica sa va comande Traian Basescu pe voi? Pai, e comunist, ma, cum sa va comande pe voi? Pai, eu m-am nascut in lagar de concentrare. Familia mea a suferit. Au fost morti, el era in ’87, la Anwers, turnator, securist. Si am tipat, am urlat, si el, l-a deranjat pe el, ca de-aia spun ca nu ii mai spun presedinte” Citeste stirea complet

Mapa profesională Traian Băsescu 
 01.Memoriu_Basescu_Anvers.pdf
02.Ordin_Constituire_Comisie.pdf
03.Raport_Comisie_Anvers.pdf  

Colaborator al Securitatii Statului inca din tinerete a fost racolat in 1978 de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, si era folosit ca sursa în Portul Constanta.
Devine Ofiter acoperit al Securitatii RSR. A activat la Anvers. 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers.
Traian Basescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987;
.În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii Citeste stirea completa.  >

Printre probele care ar putea zgåltåi fotoliul prezidential se afla si depozitia unui fost marinar, Furnica, pe care Traian Basescu l-a impiedicat sa obtina azil politic in Belgia, punånd politia portuara pe urmele sale, sub pretextul ca ar fi furat ceva de pe vas. Citeste stirea completa

Ofiterul de Securitate Silvian Ionescu despre relatia sa cu Traian Basescu
Written by Grupul de Investigatii Politice
Monday, 08 August 2005
Acest material a aparut in Curentul din data de 27 februarie 2004.Silvian Ionescu: „Am fost seful Serviciului din Directia intaia din CIE. Serviciul intai care se ocupa cu partea vestica a Europei. Si in calitatea asta, intr-adevar, aveam in subordine munca informativa, munca de spionaj din Belgia. Tot in calitatea asta stiam ca acolo exista acolo un cetatean Traian Basescu la Navrom la Anvers” .

Coincidenţe bizare în ipoteza colaborării dintre Băsescu şi Securitate
Deşi nimeni nu a reuşit până acum să demonstreze fără dubiu că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ceauşistă, cel puţin o serie de coincidenţe bizare, care se insinuează în biografia ultimilor săi ani, par să-l lege de sinistra instituţie de represiune. Analiza activităţii revoluţionare a lui Băsescu şi a Raportului Zimnicea reliefează o dată în plus rolul explicativ pe care l-ar avea relaţia cu Securitatea în cariera actualului şef al statului.Extrem de elocvent în acest sens ne pare evoluţia lui Traian Băsescu în zilele care au urmat fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu. Pe atunci, Băsescu era şeful Inspectoratului de Navigaţie Civilă, iar întâmplarea face ca numele său să apară pe lista membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale de la Constanţa, întocmită în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989.Ca membru, dar mai ales ca purtător al legitimaţiei structurii populare care avea să transfere puterea politică de la regimul dictatorial la primul regim constituit pe baze electorale, Băsescu avea acces liber în toate instituţiile statului, în unităţi militare, în Miliţie şi chiar în sediul Securităţii. Mai mult, potrivit unor martori, a fost văzut în compania colonelului Simionescu, şeful Securităţii Constanţa, în zilele fierbinţi ale revoluţiei. În harababura creată de mutarea arhivelor sinistrei instituţii de pe bulevardul Lenin (sediul actual al IPJ) la Academia Militară şi apoi la Institutul de Scafandri, orice purtător de legitimaţie ar fi avut, teoretic, posibilitatea să pătrundă în arhivă, să răsfoiască şi chiar să sustragă documente şi dosare întregiNu ştim dacă actualul şef al statului a uzat de aceste prerogative de revoluţionar, însă ştim că ani de zile a declarat că a făcut revoluţia în faţa televizorului.In toată aventura sa de revoluţionar, Băsescu a fost însoţit pas cu pas de comandantul de cursă lungă Ion Jercan, angajat şi el la Inspectoratul Navigaţiei Civile. Potrivit lui Anton Mangiurea (fostul asociat al lui Jercan) şi altor navigatori pe care revoluţia i-a găsit la INC, în primul moment de libertate Jercan a vrut să-l arunce pe geam pe Traian Băsescu. Nu a făcut-o, ba mai mult l-a însoţit pe acesta, prin foc încrucişat, la sediul Securităţii de pe bulevardul Lenin. Această conduită ar putea fi explicată foarte uşor, dacă cei doi inamici ar fi găsit un interes de moment care să-i unească, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, cel puţin formal, după revoluţie au continuat să se duşmănească profund. Ipoteza intenţiei de ştergere a urmelor unui trecut comun pătat ar putea explica foarte bine conduita lui Jercan şi buna sa prietenie cu Băsescu din zilele revoluţiei.Raportul Zimnicea şi complicii curaţi ca lacrimaO a doua serie de coincidenţe bizare se leagă de auspiciile retragerii lui Traian Băsescu de la conducerea reprezentanţei comerciale a Navrom la Anvers, în anul 1988. Actualul şef al statului a intrat în clinciuri cu comandantul navei Zimnicea, Valentin Stan, după ce acesta a refuzat să semneze facturile umflate eliberate de şantierul naval căruia Băsescu îi încredinţase reparaţia navei, trecând peste recomandările Navrom.Facturile au fost semnate în cele din urmă de Băsescu, iar acest fapt i-a atras în cele din urmă pierderea postului de la Anvers. Pentru a-şi justifica deciziile controversate, el a întocmit două rapoarte, poate chiar trei, primul către vice-amiralul Gheorghe Anghelescu, şeful Departamentului Transporturi Navale, iar al doilea adresat unei instituţii nemenţionate, alta decât Navrom şi DTN. Ziaristul Luis Lazarus a afirmat, recent, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune OTV, că raportul este adresat Securităţii şi ar conţine elemente de poliţie politică, deoarece semnatarul său a încercat să-l denigreze profesional şi moral pe comandantul navei Zimnicea care, de altfel, după acel moment, şi-a încheiat conturile cu navigaţia. Ziaristul s-a bazat şi pe evidenţa că orice navigator, inclusiv comandanţii de navă, trebuia să obţină aviz de navigare de la sinistra instituţie de represiune. În plus, Securitatea nu ar fi lăsat un personaj, pe care să nu-l controleze câtuşi de puţin, să reprezinte interesele statului român la Anvers. O altă coincidenţă, punctată de noi, se referă la faptul că Gheorghe Anghelescu, către care este adresat unul dintre rapoartele Zimnicea (cel care conţine elemente tehnice şi profesionale), a ocupat funcţia de consilier pe probleme de navigaţie la CNM Petromin SA, în perioada în care guvernulNăstase îl căuta pe Băsescu prin hârtiile acestei instituţii, pentru a-i imputa distrugerea flotei. Curios, în arhivele Petromin nu au fost găsite documentele care să demonstreze implicarea actualului şef al statului în distrugerea flotei, deşi toate evidenţele, ca şi în povestea cu Securitatea, converg spre implicarea sa.O ipoteză care ar putea să lămurească deplin situaţia ar fi aceea că, de dragul păstrării tăcerii asupra unui trecut comun nu tocmai curat, Paraipan (porecla lui Anghelescu) s-ar fi îngrijit ca totul să iasă bine. Printre cei care au lucrat la adunarea hârtiilor în dosarul Flota s-au numărat Ion Jercan şi cumnatul său Petrică Gheorghiu, fost comandant de cursă lungă. Ca notă comună, în arhivele Securităţii nu s-a păstrat nici măcar o filă despre Anghelescu, Jercan şi Gheorghiu, la fel cum nu s-a păstrat nici despre Traian Băsescu. Cei trei comandanţi de cursă lungă şi şeful lor de la DTN sunt curaţi ca lacrima, ba chiar acesta din urmă mai are, culmea, şi un dosar de urmărit informativ. În sfârşit, un al patrulea personaj care ar fi putut să blocheze aflarea adevărului despre flotă este Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului în perioada 2000-2004, dar şi secretar de stat la Ministerul Transporturilor în perioadele în care Băsescu nu a ocupat funcţia de ministru. O ipoteză interesantă este legată de faptul că Mihăilescu – fost secretar de stat în Guvernul Dăscălescu – a fost reangajat la Guvern chiar de Traian Băsescu, în anul 1992, astfel încât avea argumente personale pentru a se îngriji ca binefăcătorul său să nu fie găsit în hârtiile din dosarul Flota. Ar fi putut avea însă şi argumente legate de protejarea unui trecut comun nu tocmai curat, aidoma lui Ion Jercan. Despre Mihăilescu, presa naţională a dezvăluit recent că a fost ofiţer activ în cadrul Departamentului de Informaţii Externe (DIE), instituţia la fel de sinistră din sistemul de securitate naţională care controla absolut toate aspectele din activitatea persoanelor angajate în ambasadele României din străinătate, dar şi a reprezentanţelor comerciale externe ale unor întreprinderi româneşti.

Citeste stirea completa

Proba colaborării dintre Băsescu şi Securitate în viziunea PC

(1919 afisari, 2007-05-10) Reprezentanţii Partidului Conservator au prezentat un film care conţine mărturia fostului inspector de personal al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” Ovidiu Adamescu, care demonstrează, în opinia lor, că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate.

Această mărturie a fost depusă de conservatori şi la CNSAS, în urmă cu două săptămâni, dar Colegiul Consiliului a anunţat că aceste probe nu pot fi luate în considerare.

Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.

Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.

 

Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”

Sursa: Actiunea.ro

 „Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
Sursa: Q Magazin

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”

Sursa: Actiunea.ro

 

 „Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
Sursa: Q Magazin

Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.

Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.

Mugur Ciuvica afirma ca motivatia refuzului de a semna numirea Noricai Nicolai nu se sustine si, daca si-ar fi aplicat siesi criteriile de profesionalism, atunci ar fi trebuit sa refuze si în 1991, si în 1996 numirea sa în functia de ministru al transporturilor.
„Pe de alta parte, câta vreme toate dosarele sale sunt ascunse, Traian Basescu este ultima persoana din România care are dreptul sa vorbeasca despre dosarele altora“, critica presedintele GIP, care enumera în continuare o serie de indicii privind presupusele dosare ale sefului statului. „Conform CNSAS, dosarul de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu a fost distrus în 1979 (procesul verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 se afla în posesia CNSAS);conform lui Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale, dosarul de cadre al lui Traian Basescu (obligatoriu pentru orice fost membru PCR) a disparut; conform lui Traian Basescu însusi, dosarul sau profesional de la Navrom nu mai e de gasit“, se mai arata în comunicatul GIP.

Eu cunosc aceste lucruri chiar din interior deoarece in 1972, cand eram procuror, am fost selectionat si am facut cursuri speciale la baza Securitatii de la Bran. scoala de la Bran a educat multe serii de procurori. Eram bratul inarmat al PCR, asa ni se spunea. Noi primeam ordin sa gresim intentionat datele din dosarele penale ca sa-i protejam pe informatorii Securitatii”, sustine fostul procuror Pantea.

  Proba colaborării dintre Băsescu şi Securitate în viziunea PC

 

 

 

 

 

 

Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”

 Adamescu susţine că, în 1972, maiorul Dumitru Băsescu, tatăl lui Traian Băsescu, ar fi venit la el să-l ajute pe fiul său să intre la Institutul de Marină. „I-am dat temele de examen rezolvate, nu trebuia decât să le memoreze”, a afirmat Adamescu. El a susţinut totodată că securistul care se ocupa de institut i-a spus că, după părerea lui, Traian Băsescu era informator încă din liceu. Adamescu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea, sub numele de cod „Laurenţiu”.

   Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.

 Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.

 Această mărturie a fost depusă de conservatori şi la CNSAS, în urmă cu două săptămâni, dar Colegiul Consiliului a anunţat că aceste probe nu pot fi luate în considerare.

Mapa profesionala a lui Traian Basescu

 

A incendiat 37 de nave. Actualul preşedinte, Traian Băsescu, a fost implicat în iarna 1981/1982 într-un accident de proporţii, care a rămas în istoria marinei moderne. 37 de nave au fost incendiate în portul francez Rouen, iar Sena a fost poluată de nava condusă de actualul şef al statului.

Despre acest eveniment din cariera sa profesională preşedintele Băsescu păstrează tăcerea, chiar dacă la un moment dat şi-a recunoscut vina în incident şi faptul că a înşelat autorităţile franceze. O explicaţie adusă de un fost marinar ar putea fi aceea că Băsescu a fost făcut căpitan de cursă lungăde PCR, cu binecuvântarea Securităţii, fără a avea experienţa necesară.

Jurnalul Naţional prezintă şi proba falsificării probelor accidentului din 1981/1982, recunoscută chiar de Traian Băsescu. Luni, Băsescu îl va primi la Bucureşti pe omologul său francez, Nicolas Sarkozy. În declaraţia lui Băsescu, pe care o prezentăm integral, acesta recunoaşte faptul că a falsificat probele unui accident din Portul Rouen pentru a se salva şi a păcăli statul francez. Accidentul cauzat de Băsescu are şi o altă explicaţie: actualul preşedinte a fost făcut căpitan de cursă lungă fără a fi respectate prevederile legale.

SENA ÎN FLĹCĹRI. Incidentul provocat de căpitanul de navă Traian Băsescu s-a petrecut acum 27 ani. Era una din primele curse în calitate de căpitan de cursă lungă ale lui Traian Băsescu. Primise pe mână conducerea navei Argeş la doar trei luni de la obţinerea brevetului. O lansare la apă însă cu ghinion. Pe Sena, în Portul Rouen, nava a luat foc la descărcarea încărcăturii. Alte 37 de nave au luat foc, de asemenea. Imediat, francezii s-au prins că focul a pornit de la nava actualului preşedinte şi au trecut la anchetă. 28 de zile a stat Băsescu la Rouen, pentru a le explica francezilor ce şi cum. A scăpat doar după ce i-a minţit. „Legislaţia franceză funcţiona corect. Adică nu trebuia să dovedesc eu că nu s-a produs poluarea de la mine, ci autorităţile franceze trebuiau să dovedească că s-a produs poluarea de la mine”, mărturisea Băsescu în 23 iunie 1998 într-un interviu acordat postului de televiziune Prima TV.

ŞTERGEREA PROBELOR. În interviul citat, actualul preşedinte recunoaşte că a ascuns probele vinovăţiei sale în accidentul de la Rouen. „Am explicat organelor de Securitate ce s-a întâmplat cu noi acolo şi, acum pot să o spun public, nu mai e nici un secret, am schimbat ceva în instalaţie înainte să permitem accesul autorităţilor franceze la bord, ceea ce a făcut imposibilă demonstraţia, demonstrarea vinei noastre”, spunea candid Băsescu.

CĹPITAN DE CURSĹ LUNGĹ LA FĹRĹ FRECVENŢĹ. Tudorel Dănilă, un fost marinar emigrat în Canada în anii ’80, a explicat pentru Jurnalul Naţional traseul unui absolvent de marină până a deveni căpitan de cursă lungă. Dănilă este un fan al preşedintelui. Totuşi, el spune ceea ce ştie. El spune că, în mod normal, unui candidat îi trebuiau nouă sau chiar zece ani pentru a trece toate etapele necesare obţinerii acestei calităţi. Dănilă spune că Băsescu a terminat marina în 1974 şi a devenit căpitan de cursă lungă în 1981. „Practic, şi nici teoretic, nu se poate. Probabil pe linie de partid sau pe linie de alte activităţi extraprofesionale se dădeau nişte dispense. Aceste dispense se dădeau în primul rând pe pile. Trebuia să ai relaţii mari”, spune fostul marinar, stabilit acum în ţara frunzei de arţar. El spune că au fost câteva cazuri de căpitani de cursă lungă făcuţi pe pile înainte de trecerea numărului de ani necesari. Este vorba de cazul lui Florentin Scaleţschi, care la 27 de ani a fost făcut căpitan: „Se vorbea atunci în flotă. Mama lui era bună prietenă cu doamna Găinuşă, care pe vremea aceea era în Comitetul Central al PCR şi parcă şi ministru”.

CV PREZIDENŢIAL ÎN NEREGULĹ. Dănilă spune că despre Băsescu se vorbea în flotă că ar fi avut tot o susţinere importantă. „Eu îţi vorbesc ca un marinar. Nu se poate ca după şase ani de zile de marinărie să ajungi peste noapte căpitan de cursă lungă. Trebuie să treci prin tot felul de etape. La nave mai mici, apoi la nave mai mari şi tot aşa. Pe mine, ca marinar, mă surprinde această evoluţie”, ne mai spune fostul marinar, care spune că este de ajuns să citeşti cv-ul prezidenţial pentru a-ţi da seama că ceva nu este în regulă, mai ales dacă ai lucrat în branşă. „Ajungi căpitan de cursă lungă, mai apoi conduci Biruinţa – nava amiral a flotei române. Mie mi se pare ceva prea aglomerat, prea împachetat”, mai spune Dănilă.

De-aia n-a venit Basescu la bilant

Bilantul DNA de ieri a venit cu o veste incredibila. Daniel Morar a anuntat ca procurorii au dispus, inca din decembrie 2007, scoaterea de sub urmarirea penala pentru toate persoanele inculpate in dosarul “Flota”, mai putin in cauza privindu-l pe presedintele Traian Basescu, aceasta fiind disjunsa. DNA a lasat sa se inteleaga ca si in ceea ce-l priveste pe Basescu se impunea o solutie de scoatere de sub urmarire, insa, pentru ca nu poate fi cercetat pe perioada mandatului, acest lucru nu s-a intâmplat. Seful statului nu a fost prezent la respectivul bilant, anuntul fiind facut in lipsa acestuia.

“În dosarul «Flota» s-a dat SUP pentru toti cei implicati acolo, mai putin Traian Basescu, a carui cauza a fost disjunsa”, a spus Morar. Procurorul-sef al DNA a explicat ca Basescu nu putea fi cercetat, tinând cont ca beneficiaza de imunitate datorita functiei. Morar a mai explicat ca în rezolutia prin care s-a dispus SUP s-a retinut printre altele si ca nu exista prejudiciu. Ultima expertiza în dosarul „Flota“, despre rezultatele careia au aparut informatii pe 15 octombrie 2007,

a constatat prejudiciu zero, dupa ce prima expertiza, realizata de fostul PNA, constatase un prejudiciu de aproape 300 de milioane de euro, concluziile procurorilor fiind comunicate partilor din dosar. Rezultatul expertizei a fost adus la cunostinta celor 80 de acuzati din dosar, printre care si prefectul de Constanta Danut Culetu. El a fost pentru scurt timp membru în Consiliul de administratie al Petromin la sfârsitul anului 1998.

Expertiza de 43.000 de euro
Expertiza financiar-contabila si tehnico-maritima a fost dispusa de procurorii DNA dupa ce dosarul a fost restituit de Înalta Curte din cauza unor vicii de procedura. Expertiza a costat peste 43 de mii de euro si a fost finalizata pe 24 septembrie 2007. Parchetul National Anticoruptie a anuntat in august 2004 finalizarea urmaririi penale si trimiterea în judecata a 80 de persoane, acuzate de prejudicierea statului român cu peste 11.000 de miliarde lei, ca urmare a înstrainarii unui numar de 16 nave apartinând flotei maritime românesti. Dosarul a avut ca obiect stabilirea modului în care flota româneasca a pierdut o serie de nave maritime – mineralier de mare capacitate, ca rezultat al infractiunilor savârsite de cei care au initiat si derulat în mod fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanta cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000. Din materialul probator, inclusiv rapoartele Curtii de Conturi, constatarile financiare ale organelor Ministerului Finantelor, rapoartele specialistilor si expertizele tehnice judiciare, s-a stabilit un prejudiciu total de 324.514.683,80 USD, echivalent a 11.027.008.955.524 lei, ca rezultat al infractiunilor pentru care au fost trimisi în judecata. Anchetatorii au solicitat instantei ca recuperarea pagubelor de la inculpati sa se faca în solidar, individualizându-se totodata cuantumul acestora pe fiecare în parte.

Prejudiciu de 11.000 de miliarde lei
Între cei trimisi în judecata, sub aspectul savârsirii unor fapte penale în legatura directa cu modul defectuos în care si-au exercitat, cu stiinta, atributiile de serviciu sunt fostii ministri ai transporturilor Basescu Traian, Teodoru Paul si Novac Aurel, fostul presedinte al Fondului Proprietatii de Stat, Radu Ovidiu Sârbu (cu rang de ministru), fostii secretari de stat Marinescu Calin Dragomir, Marinescu Gheorghe Adrian si Oancea Viorel, directori generali, înalti functionari de stat, membri ai Consiliului de administratie si ai Comitetului director, conducatori ai altor institutii si structuri care au activat în Adunarea Generala a Actionarilor de la CNM Petromin SA Constanta. Acestia, împreuna cu persoanele cu functii de conducere si decizie din structurile Companiei – majoritatea si în calitate de reprezentanti ai acestui actionar si, implicit, ai statului român, în societati constituite ca off-shore în Bahamas si Liberia, pe seama societatilor proprietare de unica nava cu denumirea fiecareia dintre cele 16 nave mineralier – au cauzat prejudiciul de peste 11.000 de miliarde lei, prin vânzarea ilegala a navelor în strainatate, precum si prin înregistrarea unor mari pierderi financiare în derularea activitatii societatilor pe care le reprezentau.

Basescu si miscarile de la Petromin
Anchetatorii au retinut ca întreaga afacere a fost de la bun început, în prima parte a anului 1991, negociata de inculpatul Basescu Traian împreuna cu inculpatul Marinescu Calin Dragomir, fiind apoi condusa de catre Basescu Traian prin asumarea ilegala a functiei de director/presedinte al Board of Directors, al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas, concomitent cu îndeplinirea functiei de ministru al transporturilor.
Din materialul probator administrat în cauza rezulta ca Basescu Traian, secretar de stat si, la scurt timp, ministru al transporturilor, nu avea abilitarea legala si nici un mandat expres, aprobat de Guvernul României, pentru angajarea autoritatii statului român la realizarea asocierii cu partener privat în strainatate si cu atât mai putin pentru semnarea de documente, pe baza carora a negociat si în continuare s-a autoaprobat conducator al societatii mixte. În plus, s-a constatat ca Basescu Traian si-a preconstituit conditiile de a actiona, în sensul aratat, prin aceea ca, fiind investit de ministrul în functie ca în calitate de subsecretar sa numeasca componenta CIS – CNM Petromin SA, a recurs si la realizarea actului privind atributiile acestuia, prin adaugarea nelegala a atributiei de a aproba asocierile externe, care revenea în realitate doar Guvernului României.

In 2007 DNA a trimis la instanta 167 de dosare din 1.500 instrumentate
Procurorii DNA au avut de solutionat în 2007 peste 3.300 de cauze fata de 2.615 în 2006, fiind cercetate si trimise în judecata cu 60% mai multe persoane care au ocupat functii importante si demnitati publice fata de 2006, se arata în raportul de activitate al DNA pe 2007. Din acestea, au fost solutionate 2.070, procurorii dând 1.506 de solutii pe fond si alte 564 solutii de conexare ori de declinare a competentei, se mai arata în acelasi raport DNA. Din cele 1.506 cauze solutionate pe fond, în 167 dosare s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatilor, iar în peste 1.300 au fost date solutii de scoatere de sub urmarire penala, de încetare a urmaririi penale ori de neîncepere a urmaririi. Prin cele 167 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii au fost trimisi în judecata 415 inculpati, din care 32 în stare de arest preventiv, pentru savârsirea a 958 de infractiuni. Potrivit DNA, din cei 415 inculpati trimisi în judecata, 238 aveau functii de conducere, de control ori alte functii importante. 

Morar se converseaza cu inculpatul Basescu

Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a dezvaluit ca vorbeste la telefon cu presedintele Basescu, inculpat in dosarul „Flota”, cauza aflata chiar la DNA

Seful DNA a blocat din 2005 dosarul „Flota” si refuza sa-l trimita inapoi instantei de judecata. In schimb recunoaste ca se converseaza cu inculpatul Traian Basescu la telefon, cel care l-a numit sef la anticoruptie prin decret prezidential. Desi nu a infirmat rechizitoriul „Flota”, Daniel Morar pretinde ca un procuror ar administra o expertiza in dosar, pe banii statului. Inalta Curte nu a permis DNA sa reia urmarirea penala, ci doar sa refaca actul de sesizare al instantei – obligatie ce revine exclusiv lui Daniel Morar.

Procurorul sef al DNA, Daniel Marius Morar, a recunoscut ca se converseaza la telefon cu Traian Basescu, inculpat in dosarul „Flota”, cauza care, la finele lui 2005, a fost trimisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie inapoi la Directia Nationala Anticoruptie pentru refacerea actului de sesizare al instantei.

Procurorul Morar a fost intrebat, inevitabil, si despre dosarul „Flota” in care este inculpat presedintele Traian Basescu. Morar a negat ca ar fi aservit lui Traian Basescu: „Nu sunt omul presedintelui, nu sunt omul nimanui. In cazul dosarului Flota, impreuna cu procurorii de caz, am spus ca presedintele nu poate fi cercetat penal in acest moment, conform legii”. Apoi, Morar a sfarsit prin a recunoaste ca a avut mai multe discutii telefonice cu Traian Basescu despre „chestiuni care nu tin de dosare”. Totusi, una din discutii, dupa cum a recunoscut Morar, s-a referit la problema cercetarii presedintelui in dosarul „Flota”. Seful DNA a aratat ca discutiile cu presedintele pe tema dosarului „Flota” au avut loc dupa ce el personal s-a exprimat in mai multe randuri ca Basescu nu poate fi cercetat, si ca seful statului nu ar fi fost de acord cu acest punct de vedere. In legatura cu dosarul „Flota”, Morar a mai adaugat ca in el se administreaza o expertiza in care expertii parte au solicitat un nou termen de finalizare, care a fost schimbat si stabilit pentru luna iulie 2007

Imunitatea prezidentiala, o nascocire

Procurorul sef al DNA a demonstrat o constanta duplicitate in dosarul „Flota”.

Pe de o parte, Morar a sustinut ca seful statului nu poate fi cercetat penal, deoarece ar avea imunitate prezidentiala, conform Constitutiei.

Legea fundamentala la care a facut referire seful DNA stipuleaza insa contrariul prin articolul 84, raportat la articolul 72. Si anume „Art. 84: Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul 1 se aplica in mod corespunzator (…)” art. 72: „Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”. Iata prin urmare ca imunitatea este acordata doar pentru declaratii politice, exprimate in timpul mandatului. In cazul Basescu, faptele incriminate de procurori erau comise cu multi ani inainte sa devina sef al statului. In plus, art. 16 din Constitutie prevede ca „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.

Dosarul Flota si DNA

 

Dosarul „Flota” mistificat in raport

ZIUA a aflat si continutul raportului de control de la Sectia I, care nu face altceva decat sa enumere principalele dosare penale instrumentate, care treneaza pe rolul sectiei de peste un an, fara sa retina vreo culpa deosebita. In privinta celebrului dosar cu cei 78 de inculpati din mega-hotia „Flota”, printre care se afla si inculpatul Traian Basescu, inspectorii CSM au mistificat motivele reale pentru care „Dosarul Flota” a fost returnat la DNA de catre Inalta Curte de Casatie, facand vorbire de o reluare a cercetarilor fara analiza legalitatii acesteia si evitand sa constate ca, prin tergiversarea dosarului, unele fapte s-au prescris, cum e si cazul inculpatului Basescu. Este cu atat mai grav cu cat Inalta Curte nu a dispus reluarea cercetarilor, ci a dispus doar refacerea actului de sesizare pe motiv de „neregularitate a actului de sesizare”. Adica pentru simpla absenta de pe Rechizitoriul Flota a semnaturii sefului DNA. De ce procurorul sef Daniel Morar nu a semnat rechizitoriul si nu l-a trimis inapoi la instanta suprema, din decembrie 2005 si pana in prezent, constituie un aspect ocolit cu grija de inspectorii CSM care au „anchetat” Sectia I.

Sursa : ZIUA