Evenimentul Zilei: „Potrivit surselor noastre Elena Udrea, chiar si dupa demisie, vine in fiecare zi, la ora 10.00 dimineata, la Cotroceni, si pleaca de acolo tarziu in noapte. Sta multa vreme in biroul sefului statului, iar cat timp e acolo nimeni nu are voie sa intre la Traian Basescu”

Duminică, 13 Noiembrie 2005 Evenimentul Zilei Operatiunea „Udrea – Cocos” (Lica Manolache)

Operatiunea „Udrea – Cocos”

Articolele publicate de „Evenimentul zilei” au declansat scandalul politic al anului.
„A, nu, stati linistit. Cu treburile astea ale mele, personale, ma descurc si singur. Sunt baiat istet. Am un singur defect: sunt usor balbait, dar se rezolva si asta”.
Acesta este unul dintre cele mai frumoase refuzuri de a se lasa mituit, ale unui reporter de teren, care s-au rostit in istoria presei din Romania. Cuvintele impleticite ale lui Mihai Munteanu, jurnalistul de 27 de ani, cu care-l trimite la plimbare pe omul de afaceri Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, spala multe dintre pacatele breslei.

Barbatul inalt si tuns la chelie poate va fi stanjenit de aceste cuvinte, dar refuzul lui a mai dat o sansa jurnalismului din Romania, care si-a pierdut busola in mijlocul confruntarilor dintre afaceri si politica.
Mihai Munteanu a inceput sa lucreze in presa in anul 2002. A fost reporter de investigatii pentru „Gardianul”, „Jurnalul National”, „Cotidianul” si, in prezent, „Evenimentul zilei”. A absolvit Scoala Superioara de Jurnalistica in anul 2002.
„Ideea de a scrie despre Cocos ne-a venit intamplator. Totul a pornit de la asocierile de afaceri neobisnuite. De exemplu, am descoperit o firma in care erau asociati Ion Tiriac, Dan Voiculescu, Fatih Taher si George Constantin Paunescu. Pe Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, l-am gasit ca fiind asociat cu Alexandru Bittner si Adrian Petrache.

Ultimii doi au fost numiti de Traian Basescu, in timpul campaniei electorale, drept „sefii mafiei personale a lui Adrian Nastase”. Ni s-a parut interesant ca sotul celei care conducea Cancelaria Presedintelui era asociat cu acesti oameni”, povesteste Emilia Sercan, coordonatoarea Departamentului de investigatie a „Evenimentului zilei”.Povestea unei demisii blonde

„Evenimentul zilei” va prezinta cum a fost realizata seria de articole care au dus la demisia sefei Cancelariei Presedintelui, Elena Udrea.
Primul articol pe aceasta tema a fost publicat in data de 15 august, cu titlul „Cocosul dintre Basescu si Nastase”. „eu eram la munte, in vacanta. Imi amintesc ca am editat prima serie de texte pe laptop. Tineam legatura in permanenta cu Mihai”, isi aminteste Emilia Sercan.

„Elena Udrea aparuse din neant in politica, la Cotroceni, in anturajul presedintelui. Trebuia sa explicam publicului cum se intamplase acest lucru”, spune Emilia. „In plus, toate afacerile acestor trei indivizi, Cocos, Petrache, Bittner, au o rezultanta comuna, tranzactii cu statul?, adauga Mihai Munteanu.
„Evenimentul zilei” continua sa publice o serie de articole scrise de Mihai Munteanu:
„Acesti oameni mari si lumea lor mica”, 16 august; „Tandemul Cocos – Bittner: Conexiunea elvetiana”, 17 august; „Autostrada Golden Blitz”, 27 august; „Bulevardele Golden Blitz”, 1 septembrie, si „Reteaua Teodorescu – Cocos”, 12 octombrie.

Pe data de 12 octombrie, la noua dimineata, pe Mihai Munteanu il suna Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea. „Cu un ton foarte jovial, ca si cum am fi fost vechi prieteni, imi propune sa ne cunoastem. Dorea sa ne vedem la hotelul lui, Eurohotels. Imediat am anuntat-o pe Emilia, care mi-a spus sa ma duc la intalnire. Am ajuns la el si l-am rugat sa-mi dea un interviu. I-am explicat ca e o posibilitate pentru el de a clarifica informatiile aparute in „Evenimentul zilei”. A fost de acord. La sfarsitul interviului mi-am strans lucrurile si am vrut sa bag reportofonul in buzunar, dar nu am mai apucat. Cocos l-a luat in mana, s-a asigurat ca aparatul e inchis, si a inceput sa-mi faca oferte. A pus si o conditie. Sa vada interviul inainte de publicare. I-am zis ca e O.K. si l-am asigurat ca nu o sa schimb nimic din ce mi-a zis. A doua zi trebuia sa-i arat interviul”, isi aminteste Mihai Munteanu.

Momentul inregistrarii tentativei de spaga„De data aceasta m-am pregatit. Aveam un reportofon lipit pe piele. Din el pornea un microfon detasabil. Mi-am gaurit buzunarul camasii prin interior si am introdus microfonul. Sincer, ma asteptam sa reia oferta. In ziua precedenta, dupa ce a vazut ca il refuz, mi-a zis inainte de plecare: „Hai, mai gandeste-te! Vorbim maine.?”, isi aminteste Mihai Munteanu.

Si intr-adevar, in data de 13 octombrie, Mihai Munteanu se intalneste cu Dorin Cocos si are loc celebra incercare de mituire a jurnalistului: „Auzi, stai putin. Deci am luat si eu o sticla de coniac, si mai e ceva aici. Un parfum, o asta…”, incerca sotul Elenei Udrea sa-l induplece pe reporterul EVZ.
„A avut loc si o a treia intalnire, ceruta de noi. Am vrut sa realizam o reconstituire a momentului intalnirii dintre Mihai Munteanu si Dorin Cocos si sa facem o fotografie cand ies amandoi din hotel”, povesteste editorul Emilia Sercan.
Din pacate, momentul a fost ratat. Masina fotoreporterului era parcata pe strada, vizavi de hotel. Jurnalistul Mihai Munteanu a iesit din hotel impreuna cu proprietarul parcarilor Dalli, care-l tinea dupa umar. Intre fotoreporter si cei doi s-a interpus un autobuz.
In urma sedintei de redactie, in care s-a dezbatut problema inregistrarii convorbirii fara instiintarea lui Dorin Cocos, conducerea „Evenimentului zilei” i-a permis lui Mihai Munteanu sa apeleze la aceasta metoda, chiar daca nu este o practica specifica ziarului nostru. Astfel, intrucat era vorba despre o informatie de interes public (darea de mita) si nu putea fi probata intr-o alta maniera decat prin flagrant, Mihai a actionat intr-un mod cu totul exceptional inregistrand tentatiile cu care a fost ademenit pe un suport digital.
„Dupa realizarea inregistrarii stiam doar ca avem un articol de prima pagina. Am asteptat un moment propice pentru a-l publica. Articolul nu a fost pregatit si tinut in sertar. L-am amanat din doua motive. In primul rand, se confirmase existenta virusului de gripa aviara, iar toata presa si opinia publica era concentrata pe acest eveniment, iar in al doilea rand, Traian Basescu si Elena Udrea se aflau in saptamana respectiva in Coreea de Sud. Era normal sa ne dorim sa avem reactia ei in momentul in care se publica dezvaluirea”, povesteste editorul Emilia Sercan.
A mai existat un al treilea motiv pentru care articolul a fost amanat, in prima faza: „Am luat decizia sa-l publicam dupa prezentarea Raportului de tara. Nu voiam sa se spuna ca umbrim un Raport pozitiv prin prezentarea unui tentative de mituire a unui jurnalist roman de catre sotul sefei Cancelariei Presedintelui”, spune Emilia Sercan.

Vestea demisieiVineri, 21 octombrie, intr-o sedinta care s-a tinut la pranz, s-a luat decizia ca articolul sa fie publicat luni, 24 octombrie, fara a se mai astepta Raportul de tara, ce urma sa fie prezentat miercuri.

„Vineri, pe la sapte seara, ma pregateam sa plec acasa cand Laurentiu Ciocazanu, editorul coordonator, ma anunta ca Elena Udrea si-a dat demisia. Nu mi-a venit sa cred. In prima faza am crezut ca e o gluma?, isi aminteste Emilia Sercan.

„Am fost frustrat. Mi-as fi dorit sa publicam dezvaluirea despre tentativa de mituire a lui Cocos inainte ca Elena Udrea sa-si dea demisia. Orice jurnalist isi doreste ca articolele sale sa aiba efecte de acest gen. Iar demisia ar fi fost un efect mai special, intr-un context special”, spune Mihai Munteanu.

Inregistrare

Dorin Cocos: Ce va propun eu acum: hai, dom’le, sa ne mai intalnim asa, macar o data pe luna! Mai stam de vorba, mai schimbam o parere, poate-mi spuneti si mie asa, una, alta…
Mihai Munteanu: Ce informatii va pot spune eu? Tot ce stiu dau in ziar…
Dorin Cocos: Sau imi spuneti „eu am auzit ceva!”. Cum sa-ti spun, ne servim reciproc. Si poate pot sa te ajut…
Mihai Munteanu: A, nu, stati linistit, cu treburile astea ale mele, personale, ma descurc singur. Sunt baiat istet. Am un singur defect: sunt usor balbait, dar se rezolva si asta.
Dorin Cocos: Si eu am… (Rade)
Mihai Munteanu: Glumesc. Nu va mai retin, pentru ca stiu ca sunteti invitat la o petrecere…
Dorin Cocos: Auzi, stai putin. Deci, am luat si eu o sticla de coniac, si mai e ceva aici. Un parfum, o asta…
Mihai Munteanu: Nu, nu, va multumesc.

Viata femeii care a incins Romania

Desi a ajuns una dintre cele mai cunoscute figuri de pe scena politica romaneasca, fostul consilier prezidential, Elena Udrea, nu a reusit sa se intipareasca in memoria fostilor ei profesori de liceu

(Elena Stanescu elena.stanescu@evz.ro, Doru Gheorghiade doru.gheorghiade@evz.ro)Sunt putine lucruri care se stiu despre viata personala a fostului consilier prezidential.

Potrivit surselor noastre Elena Udrea, chiar si dupa demisie, vine in fiecare zi, la ora 10.00 dimineata, la Cotroceni, si pleaca de acolo tarziu in noapte. Sta multa vreme in biroul sefului statului, iar cat timp e acolo nimeni nu are voie sa intre la Traian Basescu.

Femeia, care a reusit sa invrajbeasca cele doua partide din Alianta, a copilarit in Plescoi, o comuna mica din judetul Buzau. La cei 32 de ani ai sai, Elena Udrea a urcat rapid pe scara sociala si a ajuns dintr-o adolescenta stearsa una dintre cele mai cunoscute figuri din politica romaneasca.
Clasa a XII-a a terminat-o in 1993, la Colegiul „B.P. Hasdeu”, cel mai apreciat liceu din Buzau. Elena Udrea a terminat la clasa de filologie-istorie.
Profesorul de fizica, Iacob Nicolau, spune ca nu-si aminteste de Elena Udrea. „Nu-mi amintesc de fata asta. Am auzit si eu de la cineva ca mi-a fost eleva, ca a invatat la Hasdeu, dar, realmente, nu-mi aduc aminte de ea. De clasa imi aduc aminte, dar de Elena Udrea, nu?, ne-a spus profesorul.

„Cauta sa iasa in evidenta”

Daca fostii profesori au uitat-o, vecinii din blocul 23, al cartierului Micro V din Buzau, locul unde si-a petrecut adolescenta tanara Udrea, au amintiri placute in ceea ce o priveste pe fosta consiliera de la Cotroceni. Desi parintii Elenei Udrea, Nicolae si Maria Udrea, s-au mutat din Buzau in Bucuresti acum patru ani, vecinii isi mai aduc aminte de ei. „Eu stiam ca Elena invata foarte bine. Tatal ei era sofer pe autobuz, iar maica-sa incasatoare. Ea era o fata buna, cuminte si respectuoasa”, isi aminteste Eleonora Vulpe, vecina familiei Udrea. O alta vecina de bloc, Victoria Gadea, o cunoaste pe Elena Udrea inca de cand fosta consiliera prezidentiala avea cinci ani. „Familia ei s-a mutat la noi in bloc cand Elena avea vreo cinci anisori. Era o fata zburdalnica, o iubeam mult, era o brunetica frumoasa, cred ca invata bine”, povesteste Victoria.

Fostii colegi sunt mult mai transanti cand vine vorba de Elena Udrea. Antonela Marin, colega de liceu cu Udrea, isi aminteste ca „era o tipa sexy, cauta sa iasa in evidenta prin vestimentatie”. „Provenea dintr-o familie modesta si incerca sa se remarce, dar nu facea nota discordanta, in sensul ca nu se imbraca altfel decat colegele ei. Totusi in clasa a XII-a se imbraca mereu cu haine noi, pe care noi ceilalti nu ni le permiteam. Nu avea prieteni la Hasdeu. In rest, era mediocra, n-a excelat la nicio materie”, se destainuie Antonela.

Punguta cu doi bani

Elena Gabriela Udrea a absolvit, in 1996, o facultate particulara, Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative, din cadrul Universitatii „Dimitrie Cantemir” din Bucuresti. Desi in curriculum vitae Udrea a afirmat ca are un cabinet propriu de avocatura inca din anul 1997, in realitate, ea si-a luat definitivatul doi ani mai tarziu. Aceasta pentru ca, in ’97, Elena abia incepea primul an de stagiatura la Societatea de avocati „Valcu, Varzaru si Muler”.
Fostul consilier de stat si-a deschis cabinetul in acelasi an in care l-a cunoscut pe actualul ei sot, Dorin Cocos, 1999. In 2003, Udrea a infiintat Fundatia ProEuropa, iar Dorin Cocos a cerut-o in casatorie. Casatorie care a avut loc pe 26 decembrie, chiar de ziua ei. Cea mai cunoscuta ancheta jurnalistica a tuturor timpurilor ramane „Afacerea Watergate”, care a dus la demisia presedintelui Statelor Unite Richard Nixon. In 1972, doi jurnalisti ai cotidianului american „Washington Post”, Bob Woodward si Carl Bernstein, au demarat investigatiile pentru a dovedi faptul ca presedintele in exercitiu a ordonat spargerea sediului Partidului Democrat.
Scandalul „Watergate” a continuat pana in anul 1974, timp in care cei doi jurnalisti au adus in fata opiniei publice o serie de dezvaluiri socante, indicand si toti apropiatii lui Nixon care au incalcat legea. „Washington Post” a relevat metodele prin care administratia Nixon submina opozitia care ducea o politica impotriva razboiului din Vietnam.
Richard Nixon si-a prezentat demisia pe 9 august 1974. „Afacerea Watergate” a avut efect pe termen lung, iar in plan legislativ a fost folosita pentru realizarea amendamentelor facute la Legea liberei circulatii a informatiei din 1986. (Lica Manolache)

Citiţi mai mult: Operatiunea „Udrea – Cocos” > EVZ.ro 

Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, a fost asociat cu oamenii de casa ai liderului PSDCocosul dintre Traian Basescu si Adrian Nastase de Mihai Munteanu Evenimentul Zilei Luni, 15 august 2005, 0:00

Elena Udrea si Dorin Cocos

„Din mafia personala lui Adrian Nastase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blanculescu si Gabriel Oprea, oameni care sunt condusi in umbra de cuplul Bittner-Petrache!”

Aceasta declaratie incendiara ii apartine lui Traian Basescu si a fost rostita in septembrie anul trecut, in debutul campaniei electorale pentru alegerile generale.

Dupa numai cateva luni de la aceasta afirmatie, Traian Basescu, ajuns intre timp presedinte, si-a ales drept consilier o persoana ale carei afaceri de familie sunt legate ombilical de cele ale „cuplului” Bittner-Petrache, incriminat chiar de el.

Este vorba de Elena Udrea, consilier de stat si sef al cancelariei prezidentiale, sotia omului de afaceri Dorin Cocos.

Interesele financiare si de afaceri ale sotului Elenei Udrea se identifica, practic, cu cele ale lui Alexandu Bittner, cel despre care insusi Basescu sustinea sus si tare ca patroneaza „mafia personala a lui Adrian Nastase”.

Astfel, incepe sa iasa la iveala apropierea dintre doua grupuri politice ce pareau a fi despartite de ideologii, scopuri si mesaje politice, dar care in fapt sunt legate prin oamenii de afaceri influenti si interese financiare puternice.Operatiunea „Paravanul”

Numele lui Alexandru Bittner a devenit notoriu in vremea guvernarii PSD, cand presa a dezvaluit prietenia dintre acesta si fostul prim-ministru, Adrian Nastase.

Relatia de prietenie a fost, de altfel, recunoscuta public chiar de Nastase. Mai mult, presa a dezvaluit ca Bittner este finul fostului premier, iar sotia acestuia, Dana Nastase, a facut afaceri cu Sherry Bittner, sotia lui Alexandru Bittner.

De altfel, in perioada 2000-2004, in care Nastase si-a exercitat mandatul de premier PSD, afacerile lui Alexandru Bittner practic au explodat. In plus, succesele financiare ale finului sau au avut la acea vreme o anumita constanta: tranzactiile cu statul.

Apropierea lui Bittner de Nastase le-a adus amandurora o expunere deranjanta, fapt care l-a determinat pe Bittner sa-si plaseze afacerile in mana unui grup de persoane fidele si in trei companii off-shore, cu radacini in paradisurile fiscale britanice. Aceste tipuri de transferuri apar obsesiv in toate firmele infiintate de Alexandru Bittner, care avea sa intre in topul celor mai bogati romani.

Foto: Adrian Nastase impreuna cu Elena Udrea
 

Iese Bittner, intra oamenii lui Bittner

Un exemplu este firma Silverado Com SRL, infiintata de Dana Nastase si de Sherry Bittner, despre care sotia fostului premier PSD povestea nevinovat ca a fost doar „o incercare esuata de comert cu antichitati”, iar societatea s-a inchis din cauza mediului neprietenos de afaceri.

In realitate, Silverado Com SRL nu s-a dizolvat, ci functioneaza bine mersi. Singura schimbare s-a produs la nivelul actionariatului, cele doua doamne fiind brusc inlocuite de Petre Ion si Gheorghe Negrea.

Aceste doua nume, anonime si misterioase totodata, se regasesc constant, alaturi de alte cateva, in toate firmele care poarta amprenta lui Bittner, precum si in combinatiile de afaceri ale acestuia cu Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, sefa cancelariei prezidentiale a lui Traian Basescu.

Omul lui Nastase si oamenii lui Basescu

Dupa ce a trait ani intregi in Statele Unite, Alexandru Bittner a revenit dupa Revolutie in Romania, unde s-a pus pe infiintat firme.

Asa au aparut, de pilda, printre altele, Telemedica SA si Centrul de Asistenta Medicala SA, ambele infiintate in aceeasi zi si profilate pe activitati de asistenta medicala ambulatorie.

In afara de Bittner – „parintele” lor – cele doua societati mai au ceva in comun: in ambele a fost cenzor Eugen Bejinariu, fostul secretar general al guvernului Nastase si fost premier interimar inainte de alegerile de la finele anului trecut. Sau, altfel spus, acelasi Bejinariu pe care Basescu l-a identificat ca facand parte din „mafia personala a lui Adrian Nastase”.

Strategia lui Bittner, de a nu aparea „in fata” in afacerile derulate in perioada guvernarii Nastase, a fost aplicata si in cazul celor doua companii.

Asa ca, in prezent, in Centrul de Asistenta Sociala SA, un pachet important de actiuni, 30%, este detinut de Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea.

Alte 31 de procente sunt controlate de Petre Ion (cel care a intrat in firma doamnelor Bittner si Nastase – Silverado Com), omul lui Bittner. Lui Cocos si Petre Ion li se alatura, cu 30%, Olimpia Ulrich, un alt personaj care a luat-o pe urmele lui Bittner in afaceri.

In Telemedica SA, Dorin Cocos controleaza un procent de 29%, alaturi de prietenul sau si al lui Bittner, Spiridon Cristu. Administratorul firmei este acelasi omniprezent Petre Ion.

Bejinariu: „Sunt prieten cu Cocos si Bittner”

Bilanturile contabile ale firmelor Telemedica SA si Centrul de Asistenta Medicala SA arata cifre de afaceri serioase in ultimii ani. In 2002, Centrul de Asistenta Medicala SA a inregistrat un profit de 20,5 miliarde de lei. Telemedica SA s-a miscat ceva mai modest, dar a progresat de la an la an, obtinand, in 2003, castiguri de aproape doua miliarde de lei.

Eugen Bejinariu, fostul cenzor al celor doua firme, recunoaste: „Eu sunt in relatii de prietenie cu Dorin Cocos si nu de ieri, de azi, ci din anii ‘90. La fel si cu Bittner”.

Elena Udrea, prezenta in schema

Oamenii lui Alexandru Bittner, prietenul lui Nastase, mai fac casa buna in alte doua societati cu Dorin Cocos, sotul consilierei presedintelui Basescu.

In prima firma, Centrul de Expertiza Medicala a Fortei de Munca SA, „triada” Petre Ion-Olimpia Ulrich-Dorin Cocos pastoreste 91 la suta din actiuni. Aceasta firma a fost infiintata la sfarsitul anului 2002, iar in mai putin de un an a avut un profit de 60,4 miliarde de lei.

A doua firma este Elan Grup SRL si activeaza in industria restaurantelor. Sereleul are patru patroni, dintre care cea mai importanta participare o are chiar sefa cancelariei prezidentiale, Elena Udrea, care detine 50 la suta. Sotul sau controleaza 20 la suta, iar restul actiunilor se imparte intre oamenii lui Bittner.

Petrache-Cocos, un vechi parteneriat

Dorin Cocos apare inca de acum 10 ani in grupurile de afaceri ale cuplului Bittner-Petrache, cel despre care Basescu a afirmat ca e parte a „mafiei personale” controlate de Adrian Nastase.

Interesele lor comune au devenit oficiale in Dalli Exim SA, firma cunoscuta de majoritatea soferilor bucuresteni pentru administrarea parcarilor Capitalei.

Primaria Generala a Capitalei a concesionat catre Dalli Exim toate spatiile de parcare din centrul Bucurestiului, in urma unei licitatii obscure, organizata de administratia Crin Halaicu, in 1995. Contractul a fost incheiat pentru zece ani, urmand sa expire la sfarsitul acestui an.

In toata aceasta perioada, concesiunea firmei Dalli Exim a crescut de la 500 de locuri de parcare, castigate la licitatie, pana la 3.000 de locuri la suprafata, doua pasaje subterane in centrul Capitalei si mai multe garaje, fara a se mai organiza o alta licitatie.

Dalli Exim SA a fost infiintata in 1993, printre fondatori figurand Dorin Cocos, apropiat acum, prin sotia sa, Elena Udrea, de presedintele Basescu si Adrian Petrache, unul dintre cei carora Traian Basescu le-a atribuit eticheta de membri-cheie ai „mafiei personale” a lui Adrian Nastase.

Petrache este prietenul si partenerul de afaceri al lui Alexandru Bittner, fiind socotit, la randul lui, „om de casa” al lui Adrian Nastase.

Pe langa grupul „Cocos„, in actionariatul Dalli Exim si-a facut loc si Bittner, prin intermediul lui Radu Jianu si Gabriel Mihnea Lucov. Cei doi, ca si enigmaticul Petre Ion, apar impreuna sau separat in toate societatile infiintate de Alexandru Bittner, cum ar fi Lipsca 2000 SA, Hotel Venetia Co SA, Midas Construct SA, Minion House SA, s.a.m.d.Cocos, asociat cu „regii asfaltului” din Capitala

In reteaua de firme in care este implicat Dorin Cocos se numara si West Tour 98 SRL, profilata pe transporturi de persoane. Aici, Cocos este asociat cu Dan Besciu si Sorin Vulpescu, patronii restaurantului bucurestean Golden Blitz, unde Elena Udrea a fost surprinsa de paparazzi la o cina tarzie cu presedintele Basescu.

In ultimii ani, Besciu si Vulpescu au scos profituri „grase” prin firma Euroconstruct Trading 98 SRL, careia Primaria Municipiului Bucuresti i-a incredintat zeci de contracte de reabilitare a strazilor.

Oamenii lui Bittner, Petre Ion si Gabriel Mihnea Lucov, se regasesc si ei, alaturi de Cocos, in actionariatul West Tour 98 SRL. Totusi, cea mai spectaculoasa aparitie este cel de-al saselea asociat, Sergiu Vladimir Ionescu, fost consilier al ministrului transporturilor, Miron Mitrea,
pe probleme legate de transporturile rutiere.

Referindu-se la participarea sa in firma West Tour, Dorin Cocos a comentat amuzat: „Domne’, aceasta firma nu a functionat nici macar o zi. N-a incasat un leu. Eu i-am si spus lui Dan (Besciu – n.r.): „Inchide-o, mai, Dane, nu vezi ca aparem prin ziare?” Iar el mi-a zis: „Ma, nu-i gasesc nici macar actele ca sa pot s-o inchid”.

Stiu ca Euroconstruct Trading a luat multe contracte de la Primaria Capitalei, dar eu ce vina am? Besciu si Vulpescu sunt prietenii mei”.

Elena Udrea, sefa cancelariei prezidentiale, sotia lui Dorin Cocos: „Eu nu am negat niciodata ca sotul meu il cunoaste pe Bittner sau pe Petrache. Insa acum stiu ca relatiile lor s-au deteriorat. Dar, OK, sotul meu a facut afaceri cu Petrache si Bittner… dar, pana la urma, cine este Bittner? Ce a facut? A furat? A nenorocit?”

Dorin Cocos: „Pe Adrian Petrache il cunosc de dinainte de ‘89, suntem prieteni. Pe Alexandru Bittner il stiu din 1996 si nu prea ne-am simpatizat. Acum nu am nici o afacere cu el. Drumurile noastre s-au despartit.”

Adriana Saftoiu: „Presedintia nu poate comenta oficial daca Elena Udrea si sotul sau, Dorin Cocos, fac parte dintr-un anumit grup de interese. Este o chestiune delicata, si nu suntem noi in masura sa va raspundem. De aceea va rugam sa-i contactati personal.”

Mircea Geoană: „aşa cum domnul Iliescu nu a putut să-i ierte lui Ceauşescu nişte lucruri din tinereţe, şi ştim cum s-a terminat meciul respectiv (crima), pe mine nu a putut să mă ierte pentru momentul aprilie 2005

Exclus din PSD şi revocat de la şefia Senatului, Mircea Geoană l-a atacat pe preşedintele de onoare al social-democraţilor. „Eu m-am educat în Occident, el la Răsărit”, a acuzat Mircea Geoană, la Realitatea TV. Marţi la şedinţă, Iliescu ne-a vorbit de partidul lui, FSN, a dezvăluit din culise Geoană. Acesta a relatat şi episodul în care Iliescu l-a făcut prostănac în 2005. Geoană a spus că bănuieşte că l-a înjurat în gând atunci pe Ion Iliescu.„M-a făcut prostănac în 2005. Bănuiesc că da (l-am înjurat, n.red.) în gând. Atunci când eşti supus unor invective, faţă de un om de 50 de ani, unul de 80 de ani, mă întreb cine trebuie să se lase. Cred că nu mai merită să comentăm ceea ce spune domnul Iliescu. Suntem din alt serial. Vin dintr-un alt orizont, vine dintr-un alt orizont. M-am educat în Occident, s-a educat la Răsărit. Când cineva la nivel de fost preşedinte se leagă de cineva mai tânăr, la câteva luni, când alura de fost preşedinte este înlocuită de un jargon… este o diferenţă enormă de viziune între mine şi domnul Iliescu. Este marcat emoţional de Revoluţie. Aşa cum lui Ceauşescu nu a putut să-i ierte nişte lucruri din tinereţe, şi ştim cum s-a terminat meciul respectiv, nu a putut să mă ierte pentru momentul aprilie 2005”, a declarat Mircea Geoană, la Realitatea TV.

Traian Băsescu: România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern – 09 Martie 2009 – Crin Antonescu guvernul care a incheiat acordul cu FMI, trebuie sa-si asume responsabilitatea – practic nu sunt bani de finantare pentru pensii si salarii

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat, după o întâlnire cu delegaţiile FMI, CE şi BM, că aceste instituţii au anunţat că nu pot elibera tranşele de bani dacă până la jumătatea lui decembrie nu se rezolvă chestiuni precum adoptarea Legii pensiilor şi salarizării unice sau un buget cu deficit de 5,9%.

„Domniile lor ne-au făcut cunoscută poziţia pe care o au şi care e una foarte tranşantă: fie într-un timp foarte scurt, până spre jumătatea lunii decembrie se rezolvă câteva chestiuni pe care le-au convenit cu fostul Guvern şi anume un buget, un proiect de buget care să aibă deficit de 5,9 %, adoptarea Legii pensiilor, Legii responsabilităţii fiscale, Legii unice a salarizării în acest timp, fie revin în ianuarie după ce situaţia politică din România se presupune a se aşeza. Însă în aceste condiţii nici FMI – care acum ar putea elibera o tranşă – şi evident nici celelalte două instituţii nu vor da bani României”, a detaliat Antonescu concluziile întâlnirii.

Antonescu a declarat că a spus reprezentanţilor FMI că partidul său nu a încheiat acordul, că nici nu îl cunoaşte şi nici nu a împiedicat fostul guvern să îşi asume responsabilitatea acestuia.

Din punctul de vedere al lui Antonescu această misiunea ar trebui să constate că există un consens al clasei politice. Preşedintele PNL a anunţat că îşi doreşte încă o întâlnire cu reprezentanţii FMI în care liberalii să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce este de făcut pe viitor.

„E clar că punctele noastre de vedere diferă în mai multe privinţe, un exemplu este Legea pensiilor, dar şi unele aspecte din Legea salarizării. Nu noi suntem de vină că nu avem un guvern care să aibă calitatea de a veni cu un proiect de buget. Noi am construit încă de acum o lună o majoritate guvernamentală, care să poată veni cu un buget, care să poată discuta cu puteri depline cu FMI. Nu noi putem schimba situaţia că CCR a amânat luarea unei decizii în legătură cu mai multe pachete de legi. Am arătat căceea ce depinde de noi, suntem gata să facem cu condiţia de a nu renunţa la programul nostru care cuprinde o serie de reduceri de taxe”, a adăugat Crin Antonescu.

Mojica incompetenta din Plescoi minte ca o tarfa

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Ludovic Orban, preşedintele comisiei de anchetă în cazul Udrea, a spus că au început să sosească la comisie documentele solictate. Din punctul său de vedere, asta înseamnă că ministrul Turismului a minţit când a spus a trimis toate documentele solicitate.
Orban a anunţat că marţea viitoare vor fi prezentate primele proiecte de raport final, se vor finaliza expertizele IT şi de achiziţii publice şi va fi supusă votului propunerea sa de începere a urmăririi penale.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Orban a mai spus că dosarele de achiziţii nu aveau pusă viza de legalitate care trebuie spusă de un consilier juridic „care are capacitate deplină de a exercita această profesie”. „Am constatat din actele analizate că Ministerul Turismului nu a beneficiat de reprezentare juridică din cauza faptului că nu avea angajaţi consilieri juridici. Astfel nu a avut cine să reprezinte instituţia, nu a avut cine să pună vizele de legalitate. Fie suntem în situaţia asta, fie în motivarea dinnota de necesitate făcută pentru a justifica realizarea contractului de consultanţă cu o firmă de avocatură externă este falsă. În motivarea respectivă scrie că cele patru posturi de consilier juridic nu sunt ocupate şi este făcută la data de 28 martie”, a spus Orban care a amintit de punctul de vedere al consiliului consilierilor juridici conform căruia o instituţie publică nu poate beneficia de contract de consultanţă cu firme de avocatură.

Orban a vorbit şi de fişele de post ale unor angajaţi ai MT care au fost semnate la data de 6 august. Potrivit lui Orban, asta înseamnă că de la înfiinţarea instituţiei până la 6 august, angajaţii respectivi nu aveau atribuţii de serviciu stabilite, erau funcţionari publici care nu aveau competenţele definite.

StireaPress – Verdict: cheltuieli ilegale Finanţele o pun la zid pe Udrea

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Elena Udrea a susţinut că legea răspunderii ministeriale, conform căreia refuzul nejustificat al unui ministru de a prezenta Parlamentului informaţii sau documente solicitate se poate pedepsi cu închisoare de la 3 la 6 ani, nu se aplică în cazul său. Ea a precizat că legea o obligă să se prezinte doar în faţa comisiilor permanente şi nu a comisiilor de anchetă.
Ce spune legea

Potrivit art. 8, alin 2) din legea răspunderii ministeriale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului.

Udrea nu a menţionat însă faptul că, la art. 23, se stabileşte că regulile de procedură prevăzute în prezenta lege se completează cu cele cuprinse în regulamentele celor două Camere
ale Parlamentului şi în Codul de procedură penală. Or, în Regulamentul Camerei Deputaţilor, obligaţia de a se prezenta la comisie este prevăzută şi în cazul comisiilor de anchetă.

Acest document cuprinde raportările făcute către Ministerul Finanţelor până la 14 august de Ministerul Turismului, deci cele mai recente.
Ele au stat la baza informaţiilor şi precizărilor făcute de instituţia Fiscului către Comisia Udrea care investighează cheltuielile făcute din bani publici de Ministerul Turismului.
DOCUMENT

DOCUMENTM
Surse bine informate din Ministerul Finanţelor ne-au dezvăluit că redactarea raportului către Parlament a declanşat o furtună internă care a pus la grea încercare conştiinţa profesională a funcţionarilor din instituţia condusă de PD-L. Nimeni din conducerea Direcţiilor nu a vrut să îşi asume răspunderea unui document care ar fi „legalizat” cheltuielile făcute de Elena Udrea la adăpostul unor capitole bugetare modificate special pentru a îi permite să facă achiziţii directe de publicitate.

Aşa se explică probabil şi acţiunea în forţă de decredibilizare a Comisiei Udrea începută în ziua de sâmbătă seara de o celulă de criză din interiorul PD-L, cu sprijinul unei grupări informative. Audierea funcţionarilor Ministerului Turismului s-ar fi făcut în lumina acestui document emis de Ministerul Finanţelor şi ca atare greu de combătut. Lucrările Comisiei Udrea se desfăşoară în continuare pe o pistă mult mai clară având suportul acestei informaţii cheie livrate de Ministerul Finanţelor.

Romania a devenit mai saraca decat Republica Moldova – Cabinetul Basescu -Boc a distrus tara – Guvernul plateste salariile si pensiile pe datorie!

Nicolae Ceausescu Regina Elisabeta

România este în pragul falimentului. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost de acord să finanţeze cheltuielile Guvernului. Acum trei luni, politicienii ne amăgeau că împrumutul va fi o „centură de siguranţă” pentru susţinerea leului şi pentru investiţii. Minciuna a ieşit la lumină: cele 1,75 miliarde de euro, tranşa a doua, vor finanţa plata pensiilor şi a salariilor. Aceşti bani nu sunt, însă, decât un soi de respiraţie artificială „gură la gură” făcută mortului. Pentru că nu ne ajung nici până la alegeri. Ministerul Finanţelor e nevoit să mai caute şi-n alte părţi, emiţând eurobonduri şi împrumutând de la bănci. Dacă FMI şi-a călcat pe inimă pentru a finanţa deficitul bugetar, asta înseamnă că situaţia este proastă din cale-afară. Recesiunea de 8,5% trădează, la rândul său, o economie în picaj. În aceste condiţii, Guvernul a predat manşa, iar Palatul Victoria se poate numi, pentru o bună bucată de vreme, filiala Bucureşti a FMI. Intrarea pe pilot automat e într-un fel confortabilă pentru un Executiv incapabil să găsească el însuşi soluţii. Pe de altă parte, dacă preţul reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB va fi disponibilizarea a 150.000 de angajaţi din sectorul public, şlagărul toamnei pe malurile Dâmboviţei va fi „Veeeşnica Pomeniiire!”.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

Urmează Marea Concediere. Banii FMI ajung doar o lună. Soluţia Guvernului: să ne împrumutăm în continuare
Cifrele FMI arată dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul să reducă 10% din angajaţii de la stat, adică 150.000 de oameni. Potrivit aceloraşi surse cifra era scrisă negru pe alb în draftul raportului primit de Guvern săptămâna trecută. PSD s-a opus însă, insistând ca în document să fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB

Elena Udrea Basescu

Indiferent de cifra care va fi prezentată, situaţia României este mai mult decât îngrijorătoare. Fondul propune ca îngheţarea salariilor şi pensiilor să continue în 2010, dar, şi ca toţi angajaţii de la stat să îşi ia concediu fără plată timp de 2-3 săptămâni în perioada septembrie-noiembrie. Chiar şi cu banii de la Fondul Monetar Internaţional, România nu scapă de probleme. Astfel, potrivit unor calcule făcute de Gândul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma să intre în bugetul ministerului de Finanţe ar ajunge pentru salarii, pensii şi asigurări sociale mai puţin de o lună. De unde vor face guvernanţii rost de bani? O întrebare la care am încercat să obţinem un răspuns de la ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. În fugă, oficialul ne-a lăsat să înţelegem că planul de rezervă al Guvernului este să se împrumute şi mai mult. „Ministerul Finanţelor are la îndemână toate instrumentele să găsească cele mai bune soluţii de împrumut astfel încât costurile şi riscurile valutare să fie mai mici şi le vom spune după ce discutăm la momentul respectiv. Este şi asta o variantă“.

ElenaUdrea121

FMI plăteşte pensii şi salarii

Aşadar FMI plăteşte pensiile şi salariile în România. Problema este însă că banii nu ajung decât pentru o singură lună. În timp ce statul cheltuieşte, în medie, aproape un miliard de euro pe lună pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, şi încă 1,2 miliarde de euro pe asistenţă socială, tranşa de la FMI deturnată de la Banca Naţională la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.

Guvernul a reuşit să convingă Fondul, după cum a declarat recent Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ca a doua tranşă, de circa 1,9 miliarde de euro din împrumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro în total, să ajungă de fapt în vistieria statului şi nu a Băncii Naţionale.

De ce? În limbaj economic “pentru a finanţa deficitul bugetar”, adică pentru a onora obligaţiile statului în condiţiile în care cheltuieşte bani pe care nu îi are. Pe înţelesul tuturor, însă, măsura a fost explicată chiar de preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat de altfel, în premieră, această măsură.

Întrebat dacă destinaţia „bugetul de stat” înseamnă bani pentru salarii, preşedintele a declarat că „Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii…”.

Motivul invocat de şeful statului a fost întărit şi de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării, care a adăugat şi el cuvântul „investiţii” după „salarii” şi „pensii” într-o declaraţie privind destinaţia celor aproape două miliarde de euro după ce intră în vistieria Finanţelor. Blaga a explicat că actualul Guvern şi-a luat angajamentul de a plăti pensiile şi salariile, uitând însă că acest lucru nu este angajamentul, ci obligaţia statului.

Venirea crizei a prins economia României total nepregătită. Modelul de creştere economică bazată pe consum, încurajată de creşteri salariale peste aprecierea productivităţii şi de o creditare dublată an de an, totul pe fondul lipsei de investiţii în infrastructură, s-a dovedit aproape falimentar.

Dacă la acestea adăugăm un aparat de stat care cheltuieşte foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante şi un leu care părea pradă uşoară pentru investitorii străini, România nu avea cum să scape uşor din cea mai mare criză economică mondială a ultimor zeci de ani.

Acordul cu FMI, gura de oxigen dozată greşit

În aceste condiţii, acordul financiar semnat în mai cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde de euro, luaţi la o dobândă de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie România. La acesta s-au adăugat alte aproape şapte miliarde de euro disponibile, tot ca împrumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Simplul anunţ că România a semnat acest acord a întărit leul şi apoi a stabilizat cursul în jurul valorii de 4,2 lei/euro şi a întărit încrederea, câtă mai era, a investitorilor străini în economia locală. Iniţial banii au fost luaţi atât pentru a putea plăti pensiile şi salariile dar în special, dacă nu integral, pentru investiţii, adică motorul de repornire a economiei. „Nu poţi lua împrumutul ca să-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, înainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. El a adăugat atunci că „nimic” din împrumutul de la UE nu se duce în salarii şi pensii. Cifrele oficiale însă, tot ale Finanţelor, infirmă, fără echivoc, aceste afirmaţii. După primele şase luni de mandat ale „Guvernului investiţiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decât atât, dacă se exclud banii administraţiilor locale şi fondurile UE, investiţia propriu-zisă a statului în economie este de numai 880 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

A luat 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile

Prima tranşă din acordul de cinci miliarde de euro semnat de România şi Comisia Europeană, de un miliard şi jumătate de euro, intrată în seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picătură de apă într-un lac. Nici nu s-a simţit. Dovada este că după numai câteva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau să ajungă la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru întărirea leului şi reluarea creditării.

Măsura de a apela la banii destinaţi unui leu mai puternic pentru a plăti pensiile şi salariile subliniează cu atât mai mult sărăcia statului, cu cât, în ultimele săptămâni, statul a mai beneficiat atât de miliardul de euro luat de la opt bănci din România, la o dobândă de circa 5% cât şi de prima tranşă, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Adăugând şi cele două miliarde de la FMI reiese că statul a primit în total circa 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile.

1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra în conturile Ministerului de

ElenaUdreaBase1

Alina Gorghiu: Cerem premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului M. Ridzi şi începerea urmăririi penale

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Alina Gorghiu„Îi solicităm premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului Monica Iacob Ridzi cerem începerea urmăririi penale pentru că s-a constatat că la MTS s-au cheltuit nejustificat sume de bani pentru evenimentele dedicate Zilei Tineretului”, a anunţat astăzi Alina Gorghiu, care a dat citire în urmă cu câteva minute raportului comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunţat că rezultatul final al raportului comisiei parlamentare de anchetă va fi înmânat Camerei Deputaţilor.

„Considerăm că modul în care s-au cheltuit sumele la Ministerului Tineretului şi Sportului intră ca încadrare juridică la delapidare, pentru că Monica Iacob Ridzi a folosit fără justificare sume din bugetul public”, a declarat Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu a anunţat că membrii Comisiei au ajuns la concluzia că au existat o serie de încălcări ale legii care angreneză responsabilitatea ministrului Monica Iacob Ridzi. În aceste condiţii, Raportul propune sesizarea Curţii de Conturi, Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi a ANAF, pentru efectuarea de anchete la Ministerul Tineretului şi la firmele care au organizat „Zilele Tineretului”.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat preşedintele comisiei de anchetă.

Raportul Comisiei va fi înaintat Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor în vederea unui raport care să recomande Plenului începerea urmăririi penale.

Deputatul PNL a menţionat că membrii PD-L au dorit prelungirea comisiei de anchetă. „Membrii PD-L au solicitat prelungirea funcţionării comisiei pentru că ei consideră că probatoriul adus nu este suficient pentru luarea unei decizii. Trebuie precizat că comisia parlamentară de anchetă nu a dat verdict în acest caz, ci doar a făcut o propunere către instituţiile abilitate”, a spus Alina Gorghiu.

Ministrul Ridzi riscă închisoarea – da click

Preotul Dimitrie Jura: Monica Iacob Ridzi, n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver.

Monica Iacob RidzI

Pe şoseaua Prelungirea Ghencea, hala tipografiei Kruger Brent, aparţinînd firmei Sothis Print, e cam jumătate din sala uriaşă în care deputaţii discută cazul Ridzi.

Gheorghe Nicolae este directorul tipografiei. “Da, am tipărit trei feluri de afişe pentru MTS, de fapt pentru firma Artisan”, spune şeful firmei. Omul e deschis, deşi nu-i fericit că-i apare numele companiei. Furnizează tirajele şi preţurile.
Contracte pe 22, afişe pe 24
Grafica şi conţinutul primului poster erau deja gata pe 24 aprilie, la ora 15:10, după cum rezultă din mailurile dintre Kruger şi Artisan. La foarte scurt timp după semnarea contractelor între MTS şi Artisan, încheiate pe 22 aprilie.

Pliantul care o conţine pe Monica Ridzi a avut tirajul cel mai mare. 46.500 de exemplare, faţă de cele 3.000 de exemplare cît cumulează celelate două postere.

Toate cele trei lucrări s-au tipărit mai tîrziu.

46.500 de pliante cu Ridzi de 2 Mai
Calendare pentru EBA
La această tipografie s-au tipărit, mai apoi, calendare pentru campania electorală a Elenei Băsescu. Gazeta nu a putut intra în posesia răspunsului la întrebarea “Cine le-a comandat şi cine le-a plătit?”.

După trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit fi rmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.

Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.

Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcon­tractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.

Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Pro­babil în jur de 100.000 de euro.

Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.

Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.

Iesirea din scena
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu de­­ge­­tul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.

Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.

Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!

“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile

Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.

Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizeaza.

Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”
Dănuţ Bugnariu a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.

Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.

Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chi­riţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.

Iată mostre de dialog:

1. — Credeţi că e normal ca oa­­menii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
­— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
­— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
­— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.

“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu

“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu

2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?
­— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
­— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!

3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
­— Nu am ştiut acest lucru!
­— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
­— N-am ştiut.

Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.

“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu

Monica Iacob RidziMonica Iacob Ridzi provine dintr-o familie de negustori bogaţi şi este depozitara unui capital crescând de antipatie în Petroşani.

În ultimii 12 ani, Monica Iacob Ridzi a parcurs drumul de la o tânără introvertită, care combina dansurile populare cu ucenicia la organizaţia de tineret a PD, la un politician cu sânge rece, în stare să opună întrebărilor a zeci de jurnalişti şi parlamentari o indiferenţă totală şi nici un răspuns.
Monica Iacob Ridzi

Au fost ani în care actualul ministru a lucrat la magazinele familiei sale, a salahorit la „celulele” locale de partid, şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe şi a triumfat în adevărate maratoane electorale. S-a maturizat în timp ce Valea Jiului îi trimitea Capitalei ultimele mineriade, iar Com pania Naţională a Huilei (CNH) cădea victimă unor delapidări de pro porţii. Acestea din urmă, devenite legende, par să pună miza financiară a scandalului „2 Mai” întro lumină ridicolă. Fără să-i impresioneze, dezvăluirile gazetăreşti din ultima lună doar le-au confirmat localnicilor ceea ce ei începuseră să observe mai de mult: între petroşăneanca lor şi simţul comun s-a produs o ruptură dramatică.

Reporterii EVZ au fost în oraşul care i-a mai dat României pe Miron Cozma şi Raj Tunaru şi au încercat să recompună portretul Monicăi Iacob Ridzi din mărturiile concetăţenilor şi ale apropiaţilor ei. Deşi (în ciuda strădaniilor repetate) nu au reuşit să stea de vorbă cu ministrul sau cu soţul său, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Pe troşanilor, ziariştilor EVZ li s-a transmis că, „în compensaţie”, au fost ei înşişi filmaţi şi fotografiaţi!

Micul oraş este azi un viespar de suspiciune, în care bârfele circulă cu viteza luminii iar presa locală, intrată pe o pantă inflaţionistă, e citită la toate colţurile de stradă.

Pe lângă cazul „2 Mai”, oamenilor li se întâmplă să discute despre intenţia autorităţilor de a transforma localitatea în staţiune turistică. Unii o fac cu încredere, alţii, nostalgici ai mineritului, cu reticenţă.

Trei într-un bloc

Familia Iacob Ridzi locuieşte pe o scară cu opt apartamente, unde zugrăveala n-a mai fost de mult înnoită, cutiile poştale sunt scâlciate, iar la avizier se lipesc anunţuri pentru vânzarea buteli ilor cu gaz. Din opt apartamente, vecinii spun că trei sunt ale lor: la etajul întâi stă cuplul Monica-Tiberiu, la doi – mama Monicăi, iar la patru, depărtându-se puţin de familie, fratele Monicăi. Pe uşi nu-s trecute numele locatarilor, iar afară, în spatele blocului, într-un ţarc de sârmă, cineva adună apara te electrice scoase din uz. Parterul blocului e tot al lor: spaţii în care încă funcţionează magazinele familiei Ridzi, Euro-Riva, sau care au fost închiriate.

Sabotate de supermarketurile deschise în ultimii ani, prăvăliile Euro-Riva sunt rămăşiţe ale unui mic imperiu comercial, care făcea legea pe piaţa alimentelor în vremea când Valea Jiului se înspumega şi-şi vărsa ortacii asupra Bucureştiului.

„Cine venea la Petroşani după cumpărături la Riva se oprea. Aici se găseau de toate”, îşi aminteşte Siminel Iordache, care, în acele timpuri, vindea adidaşi în aer liber, înşirându-i pe fierul unei tarabe. Chiar şi aşa, în regres, Euro-Riva tot are rulaje anuale de 3,5 milioane de euro.

Monica Ridzi a lucrat la magazinele familiei încă din timpul facultăţii. A fost contabil, director de dezvoltare şi director general. De-aici a venit direct în parlament. Tiberiu a fost şi el băiat muncitor, a lucrat ca telefonist înainte de a-şi termina studiile şi a se angaja la Mina Livezeni.

Dansând la „Parângul”

Magazinele Euro-Riva fuseseră deschise de tatăl Monicăi şi, prin banii pe care-i produceau, au reprezentat unul dintre argumentele forte pentru care fiica negustorului a fost bine-venită în viaţa politică. Celelalte erau seriozitatea şi tenacitatea ei, care-i dădeau curajul să pună la punct şi-un bărbat. Unul dintre apropiaţii ei de-atunci strâmbă din nas când aude zvonul cum că ar fi fost dansatoare la bară, într-o discotecă: „Monica era fată serioasă. Nu era fată de discoteci. Asta e o minciună gogonată”.

Că îşi repede bărbatul e adevărat, autoritatea femeii reiese şi din faptul că Tiberiu Iacob a plecat de la biroul stării civile nu doar cu un certificat de căsătorie, ci şi cu numele nevestei agăţat de-al său. S-au cununat în 2001, când el avea 30 de ani, iar ea – 24.

Cu patru ani mai devreme, in traseră deodată în PD şi, tot pe-atunci, se duseseră împreună la ansamblul de dansuri populare „Parângul”, al Casei Studenţeşti din Petroşani. Cam pe toate le-au făcut împreună… Când unul a mers după a doua licenţă la Facultatea de Drept din Alba-Iulia, l-a urmat şi celălalt. Şi în doctorate s-au ţinut unul după altul: Monica şi l-a luat în 2007, Tiberiu – în 2008. Cum au devenit ei doi doctori în ştiinţe inginereşti în acei ani, în care numai de lupte politice s-au ţinut, doar ei şi rectorul Universităţii din Petroşani ar putea explica.

 

3,5 milioane de euro
este cifra de afaceri a magazinelor Euro-Riva

PRIETENIA CU EBA

Elena Băsescu şi videoclipul trupei Voltaj

În 2007 şi 2008, familia Iacob Ridzi a trecut prin cinci campanii electorale. De două ori pentru alegerea lui Tiberiu, de alte două ori pentru alegerea Monicăi şi încă o dată la referendumul pentru demiterea preşedintelui. În aceste campanii, chiar în timpul uneia de-a lui Tiberiu, au văzut-o petroşenenii prima oară pe Elena Băsescu la ei în oraş. Monica se împrietenise cu mezina preşedintelui la organizaţia de tineret a partidului şi, în afară de dorinţa ei de a se pune bine cu tatăl Elenei, e greu de ghicit ce le-a apropiat pe cele două.

Prima avea o expresie sobră, cumpănea două-trei fraze înainte de a începe să vorbească şi, de dansat, dansase în costumele populare de la „Parângul”. A doua îşi primenea fizionomia cu silicon, umplea reportofoanele de greşeli gramaticale ori de câte ori deschidea gura şi era nelipsită din cluburile sclipicioase ale Bucureştiului.

„Doar o coincidenţă”, susţine viceprimarul Cornea

Petroşenenii s-au trezit cu EBA în vizită şi pe 9 mai, anul ăsta, când primăria a sărbătorit Ziua Europei, bugetând 90.000 de lei pentru eveniment. Tocmai atunci începea campania electorală a europarlamentarelor. La petrecere a fost adusă trupa Voltaj, care, pe un ecran lateral scenei, a proiectat un videoclip în care apărea mezina preşedintelui. „Doar o coinciden ţă”, susţine viceprimarul PDL, Claudiu Cornea.

 

REPETENT

Ionuţ, cu absenţele nemotivate

Cicatricele meciurilor electorale din 2007 şi 2008 continuă să apară şi azi. Ionuţ Bulai, junior al PDL, a dat, recent, o declaraţie scrisă în care spune că a rămas repetent din cauza absenţelor adunate în timpul campaniilor de acum un an. Susţine că Monica şi Tiberiu s-ar fi angajat să-i motiveze chiulurile din catalog după terminarea alegerilor, dar că, imediat ce campania s-a încheiat, şi-au uitat promisiunile.

Ce-i drept, declaraţia băiatului e plină de cuvinte în care cratima a fost pusă anapoda, dar, în absenţa altor declaraţii din care să reiasă cât de alfabetizaţi sunt ceilalţi copii din şcoală, mărturia tânărului agitator politic tot mai rămâne cu un picior de sprijin. În Petroşani, foşti membri ai PDL vorbesc că, în noiembrie 2008, activiştii partidului aveau sarcină ca, pe lângă ruperea afişelor lipite de opoziţie, să le rupă şi pe cele ale lui Gheorghe Barbu.
 
Şef al PDL Hunedoara, acesta candida la Senat şi, dacă ar fi devenit parlamentar, ar fi avut pretenţii la un minister. Or, aceeaşi demnitate era dorită şi de Monica. Barbu a eşuat în alegeri şi astăzi nu doreşte să spună mai mult de-o frază despre ministrul Iacob Ridzi: „În partid, a evoluat ca orice tânăr care şi-a făcut treaba din punct de vedere politic”.
Declaratie

 

DECLARAŢIE. Un elev a dat vina pe cuplul Iacob Ridzi pentru că a repetat clasa

 UN MOMÂRLAN VORBEŞTE DESPRE METAMORFOZA MONICĂI

Preotul Dimitrie Jura: „L-ar fi împuşcat pe Tolontan”

Transformarea tinerei politiciene s-a petrecut sub privirile tot mai uimite ale alegătorilor. În opinia lor, dintr-o prezenţă amabilă, care îi elibera de complexe, a ajuns un produs tipic al vieţii de partid: a învăţat să-şi încalce făgăduielile, să acţioneze cinic şi să vorbească mult fără să spună nimic.

Dimitrie Jura, preot paroh într-o comunitate vârstnică de momârlani (comunitate din Parâng), crede că politicianul Monica Ridzi l-a devorat demult pe omul Monica Ridzi, lăsând în urmă un schelet de piatră, în stare să-ţi spună în faţă ce vrei să auzi şi să te dea uitării imediat ce ţi-a întors spatele. În campania din noiembrie, părintele a reuşit să-i smulgă promisiunea că o să se ocupe de cei care distrug albiile Jieţului şi ale Maleiei, extrăgând prundiş sub pretextul regularizării râurilor. Numai că, după ce Monica Ridzi a ajuns ministru, n-a mai fost chip s-o vadă la ochi.
 
„O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi”

Aşa se face că buldozerele râmă în continuare pe fundul gârlelor, schimbând definitiv cursul apelor care le trec momârlanilor prin bătătură. Într-atât de crudă a ajuns părintele Jura să o bănuiască pe Ridzi, încât e gata să bage mâna în foc că, atunci când era încolţită de Cătălin Tolontan, în studioul Realitatea TV, ministrul n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver. Poate că imaginaţia preotului s-a aprins de la cea a enoriaşilor săi.

Disperaţi că proiectul noii staţiuni alpine va traversa vetrele lor, sătenii îi ameninţă pe cei care plănuiesc să le fure terenurile de sub picioare: „O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi şi-acolo o să-i lăsăm să se zvârcolească. Ştiţi ce-i ăla un cep de brad?”, întreabă Aurel Moruş, momârlan cu braţe de fier şi voce capabilă să culce iarba la pământ. „E ciotul rămas de la o cracă ruptă”. Resentimentele faţă de ministru au trecut şi dincolo de Valea Jieţului. O femeie din Petroşani îşi dă cuvântul că a auzit-o pe Monica vorbindu-i urât pe mineri la coafor, iar un pensionar, ieşit să joace rummy (un leu partida) întrun parc din centrul oraşului, o dispreţuieşte pentru că, de 9 mai, i-a făcut campanie Elenei Băsescu din banii comunităţii.
 
Oportunistă, opoziţia a exploatat ciuda crescută a localnicilor: săptămâna trecută, Petroşaniul a fost umplut de ma nifeste care strigau că, din cauza scandalui „2 Mai”, ministrul a acoperit Valea Jiului cu o ruşine comparabilă celei din urma mine riadelor. Nimic din toate astea nu l-a influenţat pe Valeriu Botulescu. Epigramist şi dramaturg petroşănean, fost şef al PDL Hunedoara, el continuă să o considere pe Monica drept cea mai valoroasă achiziţie a partidului din tot ce-a reuşit să strângă organizaţia PDL de la înfiinţare şi până azi.

PERSONAJE TRASEIST POLITIC

Mârza, amicul lui Adriean Videanu

Oameni de afaceri şi inşi dubioşi ai tranziţiei s-au strâns în jurul cuplului Iacob Ridzi, asigurându-i dominaţia în cel mai mare oraş al Văii Jiului.
 
Mulţi dintre cei care vor astăzi să smulgă Petroşaniul din braţele trecutului său minier şi săl aşeze pe orbita turismului de iarnă sunt miliardari cu averi crescute din afacerile cu statul sau din mărunta bişniţă transfrontalieră. Declară cu elocvenţă că turismul e singura şansă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului, dar omit să spună că s-au numărat printre beneficiarii vremurilor când zona se dezvolta „nedurabil”, din minerit. EVZ vă prezintă câţiva dintre susţinătorii de pe plan local ai familiei Iacob Ridzi. Au interese în turism, sunt contributori la campaniile electorale ale PDL, rude ale cuplului primar- ministru ori personaje din aceleaşi cercuri de interese.

Gărdean – contracte de milioane de euro cu CNH

Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie.

Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a pro iectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a „imperiului Găr dean”. Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni.

Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel. Astăzi, manageriază Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar „bun şi curajos”, pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Florin Mârza este membru PDL în Consiliul Local Petroşani şi consilier personal pe probleme de energie al ministrului Adriean Videanu. Numit în martie 2009 în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Transelectrica. Din acelaşi CA mai fac parte cumnatul lui Mircea Geoană şi cumătrul lui Traian Băsescu. Spune: „Îl ştiu pe Tiberiu Iacob de când era student. A trecut prin toate funcţiile partidului”. Despre Videanu afirmă: „Suntem într-o relaţie foarte bună. Ne ştim de mult timp. Are încredere în mine şi în experienţa pe care am arătat-o în mediul privat (n.r. – la Enel)”. În timpul guvernării PSD (2001-2004), Mârza a trecut la PSD pentru a-şi păstra funcţia de şef la Electrica Deva.

 

 

44 de ani are Adrian Gărdean, socotit cel mai bogat din Valea Jiului 

PIONIERUL COMERŢULUI CU ADIDAŞI

Simi le-a dat copiilor acadele cu Elena Băsescu

Siminel Iordache (35 de ani), zis „Simi”. Deţine cel mai mare club din oraş – Keops -, magazine de pantofi şi haine, un salon de coafură şi spaţii comerciale date în chirie. Simi povesteşte că a intrat în lumea afacerilor făcând bişniţă cu adidaşi pe care-i aducea din Ungaria: „Plecasem din ţară să muncesc. La fiecare revenire, mă întorceam şi cu câteva perechi de «pume» pe care le vindeam”.

De la negoţul de tarabă, Siminel Iordache a ajuns, în timp, proprietarul a peste 7.000 de metri pătraţi în centrul Petroşanilor: ansamblul Keops stă pe un teren şi un iaz folosite odinioară de un club şcolar de acvamodelism. O clădire din curtea clubului Keops a găzduit sediul de campanie al Elenei Băsescu.

„Am susţinut-o pe Elena fiindcă îmi plac tinerii”

Simi povesteşte că, implicându- se în campania fiicei preşedintelui, n-a făcut decât să răspundă pozitiv unei rugăminţi de-a primarului Tiberiu Iacob Ridzi: „Într-o seară, la masă, primarul a întrebat cine ar putea să o ajute pe Elena Băsescu să-şi facă un sediu de campanie. M-am oferit eu, fiindcă îmi plac tinerii”. Pionierul comerţului cu adidaşi nu ezită să admită că a supravegheat personal lipirea afişelor cu EBA şi spune că, în completare, le-a dat copiilor acadele „cu EBA”, iar pensionarilor – mere, şosete şi pulovere, ambalate în sacoşe care purtau numele tinerei politiciene.

„Ideea a fost bună! Veneau copiii la secţiile de vot şi le spuneau părinţilor să o ştampileze pe EBA.” Adversarii politici îi pun lui Simi în spate doi ani de puşcărie ispăşiţi în Ungaria, pe vremea când pleca acolo după marfă. Patronul de la Keops zice că zeghea în care s-ar fi plimbat prin penitenciarele maghiare este o pură invenţie de-a opoziţiei. Întenţionează să ridice un hotel cu 40 de locuri în curtea clubului său.

PLANURILE FINULUI

Două hoteluri

Emil Bercea (37 de ani). Deţine depozite de materiale de construcţii, o fabrică de mobilă şi afaceri incipiente în turism. Fin al cuplului Monica şi Tiberiu Iacob Ridzi, şi-a deschis de puţină vreme un hotel cu 60 de locuri. În curând va începe ridicarea altuia, cu 120 de locuri. Ambele, în apropierea staţiei de plecare a viitoarei telegondole. Bercea afirmă că Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care i-a propus să-l cunune. Se răzgândeşte brusc: „Nu scrieţi asta! Eu m-am dus la el şi i-am cerut să-mi fie naş. Îl ştiam pe Tibi de la tenis, îi place sportul”.

Finul familiei Ridzi declară că nu îl interesează contractele cu bani publici. Evidenţele îl contrazic. Tocmai a participat la o licitaţie pentru reabilitarea termică a 11 blocuri din Petrila. Anul trecut i-a vândut mobilier Primăriei Vulcan, repetând ceea ce presa locală a dezvăluit că ar fi făcut şi la Primăria Petroşani. Când vine vorba despre naşul Tiberiu, lui Bercea nu-i ia mult să pronunţe un verdict: „Categoric, este cel mai bun primar pe care l-am avut vreodată”.
Monica Iacob Ridzi Keops

ÎN FAMILIE. Finul Emil Bercea, alături de naşa Monica

Emil Constantinescu: “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale.

Ion Iliescu alaturi de Traian Basescu

La stanga Traian Basescu, Ion Iliescu .

•Constantinescu cere societăţii civile să-şi asume eşecul moral al alegerii lui Băsescu, ca o consecinţă a principiului “răului cel mic” şi propune alternativa Crin Antonescu, un om “format în Piaţa Universităţii”

•Într-o intervenţie publică de o vehemenţă fără precedent, fostul preşedinte găseşte acum la foştii săi prieteni intelectuali “elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej”
Invitat la Interviurile Gândul, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, le pune un diagnostic politico-psihiatric “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale. Constantinescu se referă la Traian Ungureanu şi la Horia Roman Patapievici, două exemple dintr-un cerc de intelectuali care se “umilesc cu fervoare” la uşa actualului preşedinte. “Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna”. Fostul preşedinte anunţă fără echivoc că se va lupta pentru alegerea lui Crin Antonescu – care ar fi un produs al fenomenului Piaţa Universităţii – şi le cere intelectualilor anticomunişti să-i urmeze exemplul. Iată, în continuare, câteva fragmente din interviul pe care-l puteţi citi, în varianta integrală, pe ediţia online a ziarului Gândul.

-(…) Principiul alegerii “răului cel mic”, impus şi susţinut, potrivit spuselor dumneavoastră, de o parte a societăţii civile, a creat un impas pentru societate, domnule preşedinte Constantinescu?

-Impasul în care ne aflăm, derapajul acesta, a început în 2000 şi 2004. Atunci, o parte a elitei a formulat şi construit, iniţial ca teorie, aplicând-o apoi, principiul “răului cel mic”. Alina Mungiu are, între ghilimele, un merit pentru acest fapt. “Dacă nu putem să alegem binele, atunci să alegem răul cel mai mic!” s-a spus în turul doi al prezidenţialelor din 2000, în care o parte a intelectualităţii anticomuniste şi antiiliesciene a votat pentru Ion Iliescu, întrucât se afla în opoziţie cu Vadim Tudor. Acest proiect a fost rafinat în perioada 2001 – 2004. Mai întâi, o parte a acestor elite s-a lăsat cumpărată, după cum ştiţi, ca şi o parte a presei, de către guvernul Năstase sau de către primarul Capitalei din acea perioadă, Traian Băsescu. A urmat momentul revelaţiei – arestarea lui Mugur Ciuvică –, în care intelectualii – aceşti oameni care s-au inclus într-o parte pozitivă a societăţii româneşti, şi care în anii ‘90 s-au opus transformării României într-o ţară neocomunistă de tip oligarhic – au văzut ce poate urma. S-au trezit din pumni şi, nefiind capabili şi neavând forţa să mai imagineze un proiect corect democratic, au ales, prin aşa-numita teorie a “răului cel mic”, o persoană despre care ei ştiau foarte bine şi că a fost un colaborator permanent, toată viaţa, al fostei Securităţi, şi că a făcut parte din nomenclatură, repet, din nomenclatură. Nu dintre cei patru milioane de membri, ci dintre cei 2400 de membri ai nomenclaturii, dintre primii 1600, pentru care semna Elena Ceauşescu. O persoană care, în mod evident, era acuzată de corupţie, nu în presă, ci în justiţie, pentru el cercetarea fiind finalizată de procurori, cu rechizitoriu. Persoana care avea cel mai mare dosar de corupţie din istoria României, la CSJ. Deci, pentru care candidatura însemna blocarea judecării şi a condamnării sale. Toate acestea le-au ştiut, pentru că nu puteau să nu le ştie… Imediat după asta, în ianuarie 2005, eu am spus că ar trebui ca doamna Mungiu, şi toţi ceilalţi din acest grup, să-şi asume succesul politic din 2000 – pe care şi eu îl recunosc în mod deschis -, iar după asumarea acelui succes politic, să-şi asume şi eşecul moral al principiului. În baza asumări eşecului moral al teoriei “răului cel mic”, să construim în cei cinci ani care urmează o alternativă a binelui. Acest avertisment pe care l-am repetat mereu, nu a fost urmat aproape de nimeni. Pentru că, între timp, o parte a acestor intelectuali au descoperit beneficiile oportunismului, care înseamnă posturi, nu neapărat bine plătite, dar generatoare de avantaje în zona respectivă.

-Despre cine vorbiţi?

-Dacă îmi cereţi exemple, atunci vă spun că este vorba de Traian Ungureanu, de cei care ocupă posturi de ambasadori, apoi de parlamentari, este vorba de conducerea unor institute, cum ar fi Institutul Cultural Român, care generează sfere de influenţă, şi care permit apoi construirea unor grupuri de influenţă în societate, stabilirea de ierarhii…

-Vorbiţi aici despre domnul Patapievici?

-… Sunt lucruri cunoscute. Le cunosc toţi foarte bine, nu trebuie să le numesc. Este vorba şi de diferite alte posturi, fie în anturajul prezidenţial, fie în alte zone politice. Ei bine, am constatat că la stimă şi respect, pentru unii, trebuie să mai adaugi şi o serie de avantaje. Sigur, în România lucrurile le înţelegi mai bine nu printr-o analiză politică sau sociologică, ci printr-una psihologică, uneori psihiatrică. Vorbim despre aspecte precum “fascinaţia bădăranului”, care este prezentă în zonele intelectuale româneşti de multă vreme; redeşteptarea unei forme aberante de cult al propriei umiliri în slujba unei personalităţi cu o fervoare care, pe mine unul, mă cutremură. Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna.
………………….

-Aveţi în vedere un anumit portret robot al viitorului preşedinte?

-Da, şi ar trebui să ţină cont de noile condiţii politice, precum şi de cele constituţionale. Preşedintele nu are cum să fie un jucător. El trebuie să joace rolul unei personalităţi vizionare – alături de un grup de înţelepţi pe care ar fi trebuit să şi-i aducă aproape prin autoritatea sa morală, intelectuală şi profesională. Problema e că România este în afara jocului, întrucât tocmai preşedintele este cel care ar fi trebuit să construiască un sistem subtil de relaţii personale, discrete, care într-un moment sau altul să promoveze interesele României.

-Regăsim aceste trăsături la vreunul dintre prezidenţiabili?

-Eu spun că da, dar dacă nu mai putem identifica binele, atunci să identificăm răul. Dacă mai există o responsabilitate intelectuală şi morală ar trebui, ca ieşire de urgenţă, să nu ne mai concentrăm pe răul cel mic, ci pe eliminarea răului. Răul absolut, pe care, în acest moment, îl reprezintă Traian Băsescu.

-Pe cine veţi susţine în alegeri?

-Voi lupta pentru Crin Antonescu, în aceeaşi măsură în care consider că participarea alteţei sale, Radu Duda, este benefică întrucât creează ideea că în România există o alternativă. Opţiunea mea pentru Crin Antonescu se bazează pe diferenţierea de modelul negativ de care vorbeam. România are nevoie de o persoană care să nu fie implicată în niciun fel în vreun act de corupţie. Este un avantaj extraordinar pentru ţară. Apoi – aici este un punct de vedere personal –, Antonescu s-a format în Piaţa Universităţii. Îl ştiu de când era tânăr şi l-am propus ministru al Tineretului pentru că, din punctul meu de vedere, reprezenta acel suflu nou de care era nevoie. Spre deosebire de alţii care, în timp, m-au dezamăgit, el nu s-a compromis în toţi aceşti ani.

Tăriceanu, despre „calităţile” lui Băsescu……..

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, la Târgu Mureş, că preşedintele Traian Băsescu este un om „instabil, incoerent, arţăgos, mitocan, pus pe şmecherie tot timpul, ipocrit şi neserios”, care a discreditat România, susţinând că a venit momentul pentru înlăturarea acestuia.

„Cred că a venit momentul să înlăturăm un preşedinte care are foarte multe calităţiť. Un om instabil, incoerent, arţăgos, mitocan, pus pe şmecherie tot timpul, ipocrit, neserios, agresiv, îngâmfat, autosuficient, care a discreditat România şi, în final, cu ceea ce îl caracterizează cel mai bine, populist şi demagog. Acesta este, din păcate, preşedintele României de astăzi. Cred că în atare condiţii se impune o schimbare, o schimbare care să însemne un preşedinte nou”, a declarat la Conferinţa Judeţenă Mureş a PNL, Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu a insistat că se impune o schimbare, printr-un preşedinte nou, care să respecte oamenii, drepturile şi libertăţile lor, precum şi instituţiile statului şi care „să încerce să unească şi nu să dezbine, aşa cum face actualul preşedinte”.

Totodată, el şi-a exprimat încrederea că actualul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, este la înălţimea aşteptărilor românilor.

„Viitorul preşedinte va trebui să fie un coagulant al societăţii româneşti, un om care să potenţeze valorile şi energia acestui popor, nu să tragă ţara înapoi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Un om care să fie capabil să promoveze România în lume, care să susţină interesele să lupte pentru ele, să aibă relaţii bune cu vecinii, nu aşa cum s-a întâmplat cu Ungaria şi Ucraina. Avem nevoie de un preşedinte care să creadă în el şi în oameni şi în calităţile lor. Am încredere că actualul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, este la înălţimea aşteptărilor noastre şi la înălţimea aşteptărilor românilor şi de aceea nutresc speranţa şi convingerea că vom avea la sfârşitul acestui an primul preşedinte liberal al României”, a conchis Tăriceanu.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost prezent la Conferinţa Judeţeană de alegeri a PNL Mureş.

Antena3.rocrin a