Mircea Geoană: „aşa cum domnul Iliescu nu a putut să-i ierte lui Ceauşescu nişte lucruri din tinereţe, şi ştim cum s-a terminat meciul respectiv (crima), pe mine nu a putut să mă ierte pentru momentul aprilie 2005

Exclus din PSD şi revocat de la şefia Senatului, Mircea Geoană l-a atacat pe preşedintele de onoare al social-democraţilor. „Eu m-am educat în Occident, el la Răsărit”, a acuzat Mircea Geoană, la Realitatea TV. Marţi la şedinţă, Iliescu ne-a vorbit de partidul lui, FSN, a dezvăluit din culise Geoană. Acesta a relatat şi episodul în care Iliescu l-a făcut prostănac în 2005. Geoană a spus că bănuieşte că l-a înjurat în gând atunci pe Ion Iliescu.„M-a făcut prostănac în 2005. Bănuiesc că da (l-am înjurat, n.red.) în gând. Atunci când eşti supus unor invective, faţă de un om de 50 de ani, unul de 80 de ani, mă întreb cine trebuie să se lase. Cred că nu mai merită să comentăm ceea ce spune domnul Iliescu. Suntem din alt serial. Vin dintr-un alt orizont, vine dintr-un alt orizont. M-am educat în Occident, s-a educat la Răsărit. Când cineva la nivel de fost preşedinte se leagă de cineva mai tânăr, la câteva luni, când alura de fost preşedinte este înlocuită de un jargon… este o diferenţă enormă de viziune între mine şi domnul Iliescu. Este marcat emoţional de Revoluţie. Aşa cum lui Ceauşescu nu a putut să-i ierte nişte lucruri din tinereţe, şi ştim cum s-a terminat meciul respectiv, nu a putut să mă ierte pentru momentul aprilie 2005”, a declarat Mircea Geoană, la Realitatea TV.

Traian Băsescu: România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern – 09 Martie 2009 – Crin Antonescu guvernul care a incheiat acordul cu FMI, trebuie sa-si asume responsabilitatea – practic nu sunt bani de finantare pentru pensii si salarii

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat, după o întâlnire cu delegaţiile FMI, CE şi BM, că aceste instituţii au anunţat că nu pot elibera tranşele de bani dacă până la jumătatea lui decembrie nu se rezolvă chestiuni precum adoptarea Legii pensiilor şi salarizării unice sau un buget cu deficit de 5,9%.

„Domniile lor ne-au făcut cunoscută poziţia pe care o au şi care e una foarte tranşantă: fie într-un timp foarte scurt, până spre jumătatea lunii decembrie se rezolvă câteva chestiuni pe care le-au convenit cu fostul Guvern şi anume un buget, un proiect de buget care să aibă deficit de 5,9 %, adoptarea Legii pensiilor, Legii responsabilităţii fiscale, Legii unice a salarizării în acest timp, fie revin în ianuarie după ce situaţia politică din România se presupune a se aşeza. Însă în aceste condiţii nici FMI – care acum ar putea elibera o tranşă – şi evident nici celelalte două instituţii nu vor da bani României”, a detaliat Antonescu concluziile întâlnirii.

Antonescu a declarat că a spus reprezentanţilor FMI că partidul său nu a încheiat acordul, că nici nu îl cunoaşte şi nici nu a împiedicat fostul guvern să îşi asume responsabilitatea acestuia.

Din punctul de vedere al lui Antonescu această misiunea ar trebui să constate că există un consens al clasei politice. Preşedintele PNL a anunţat că îşi doreşte încă o întâlnire cu reprezentanţii FMI în care liberalii să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce este de făcut pe viitor.

„E clar că punctele noastre de vedere diferă în mai multe privinţe, un exemplu este Legea pensiilor, dar şi unele aspecte din Legea salarizării. Nu noi suntem de vină că nu avem un guvern care să aibă calitatea de a veni cu un proiect de buget. Noi am construit încă de acum o lună o majoritate guvernamentală, care să poată veni cu un buget, care să poată discuta cu puteri depline cu FMI. Nu noi putem schimba situaţia că CCR a amânat luarea unei decizii în legătură cu mai multe pachete de legi. Am arătat căceea ce depinde de noi, suntem gata să facem cu condiţia de a nu renunţa la programul nostru care cuprinde o serie de reduceri de taxe”, a adăugat Crin Antonescu.

Mojica incompetenta din Plescoi minte ca o tarfa

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Ludovic Orban, preşedintele comisiei de anchetă în cazul Udrea, a spus că au început să sosească la comisie documentele solictate. Din punctul său de vedere, asta înseamnă că ministrul Turismului a minţit când a spus a trimis toate documentele solicitate.
Orban a anunţat că marţea viitoare vor fi prezentate primele proiecte de raport final, se vor finaliza expertizele IT şi de achiziţii publice şi va fi supusă votului propunerea sa de începere a urmăririi penale.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Orban a mai spus că dosarele de achiziţii nu aveau pusă viza de legalitate care trebuie spusă de un consilier juridic „care are capacitate deplină de a exercita această profesie”. „Am constatat din actele analizate că Ministerul Turismului nu a beneficiat de reprezentare juridică din cauza faptului că nu avea angajaţi consilieri juridici. Astfel nu a avut cine să reprezinte instituţia, nu a avut cine să pună vizele de legalitate. Fie suntem în situaţia asta, fie în motivarea dinnota de necesitate făcută pentru a justifica realizarea contractului de consultanţă cu o firmă de avocatură externă este falsă. În motivarea respectivă scrie că cele patru posturi de consilier juridic nu sunt ocupate şi este făcută la data de 28 martie”, a spus Orban care a amintit de punctul de vedere al consiliului consilierilor juridici conform căruia o instituţie publică nu poate beneficia de contract de consultanţă cu firme de avocatură.

Orban a vorbit şi de fişele de post ale unor angajaţi ai MT care au fost semnate la data de 6 august. Potrivit lui Orban, asta înseamnă că de la înfiinţarea instituţiei până la 6 august, angajaţii respectivi nu aveau atribuţii de serviciu stabilite, erau funcţionari publici care nu aveau competenţele definite.

StireaPress – Verdict: cheltuieli ilegale Finanţele o pun la zid pe Udrea

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Elena Udrea a susţinut că legea răspunderii ministeriale, conform căreia refuzul nejustificat al unui ministru de a prezenta Parlamentului informaţii sau documente solicitate se poate pedepsi cu închisoare de la 3 la 6 ani, nu se aplică în cazul său. Ea a precizat că legea o obligă să se prezinte doar în faţa comisiilor permanente şi nu a comisiilor de anchetă.
Ce spune legea

Potrivit art. 8, alin 2) din legea răspunderii ministeriale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului.

Udrea nu a menţionat însă faptul că, la art. 23, se stabileşte că regulile de procedură prevăzute în prezenta lege se completează cu cele cuprinse în regulamentele celor două Camere
ale Parlamentului şi în Codul de procedură penală. Or, în Regulamentul Camerei Deputaţilor, obligaţia de a se prezenta la comisie este prevăzută şi în cazul comisiilor de anchetă.

Acest document cuprinde raportările făcute către Ministerul Finanţelor până la 14 august de Ministerul Turismului, deci cele mai recente.
Ele au stat la baza informaţiilor şi precizărilor făcute de instituţia Fiscului către Comisia Udrea care investighează cheltuielile făcute din bani publici de Ministerul Turismului.

Surse bine informate din Ministerul Finanţelor ne-au dezvăluit că redactarea raportului către Parlament a declanşat o furtună internă care a pus la grea încercare conştiinţa profesională a funcţionarilor din instituţia condusă de PD-L. Nimeni din conducerea Direcţiilor nu a vrut să îşi asume răspunderea unui document care ar fi „legalizat” cheltuielile făcute de Elena Udrea la adăpostul unor capitole bugetare modificate special pentru a îi permite să facă achiziţii directe de publicitate.

Aşa se explică probabil şi acţiunea în forţă de decredibilizare a Comisiei Udrea începută în ziua de sâmbătă seara de o celulă de criză din interiorul PD-L, cu sprijinul unei grupări informative. Audierea funcţionarilor Ministerului Turismului s-ar fi făcut în lumina acestui document emis de Ministerul Finanţelor şi ca atare greu de combătut. Lucrările Comisiei Udrea se desfăşoară în continuare pe o pistă mult mai clară având suportul acestei informaţii cheie livrate de Ministerul Finanţelor.

Romania a devenit mai saraca decat Republica Moldova – Cabinetul Basescu -Boc a distrus tara – Guvernul plateste salariile si pensiile pe datorie!

România este în pragul falimentului. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost de acord să finanţeze cheltuielile Guvernului. Acum trei luni, politicienii ne amăgeau că împrumutul va fi o „centură de siguranţă” pentru susţinerea leului şi pentru investiţii. Minciuna a ieşit la lumină: cele 1,75 miliarde de euro, tranşa a doua, vor finanţa plata pensiilor şi a salariilor. Aceşti bani nu sunt, însă, decât un soi de respiraţie artificială „gură la gură” făcută mortului. Pentru că nu ne ajung nici până la alegeri. Ministerul Finanţelor e nevoit să mai caute şi-n alte părţi, emiţând eurobonduri şi împrumutând de la bănci. Dacă FMI şi-a călcat pe inimă pentru a finanţa deficitul bugetar, asta înseamnă că situaţia este proastă din cale-afară. Recesiunea de 8,5% trădează, la rândul său, o economie în picaj. În aceste condiţii, Guvernul a predat manşa, iar Palatul Victoria se poate numi, pentru o bună bucată de vreme, filiala Bucureşti a FMI. Intrarea pe pilot automat e într-un fel confortabilă pentru un Executiv incapabil să găsească el însuşi soluţii. Pe de altă parte, dacă preţul reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB va fi disponibilizarea a 150.000 de angajaţi din sectorul public, şlagărul toamnei pe malurile Dâmboviţei va fi „Veeeşnica Pomeniiire!”.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

Urmează Marea Concediere. Banii FMI ajung doar o lună. Soluţia Guvernului: să ne împrumutăm în continuare
Cifrele FMI arată dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul să reducă 10% din angajaţii de la stat, adică 150.000 de oameni. Potrivit aceloraşi surse cifra era scrisă negru pe alb în draftul raportului primit de Guvern săptămâna trecută. PSD s-a opus însă, insistând ca în document să fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB

Indiferent de cifra care va fi prezentată, situaţia României este mai mult decât îngrijorătoare. Fondul propune ca îngheţarea salariilor şi pensiilor să continue în 2010, dar, şi ca toţi angajaţii de la stat să îşi ia concediu fără plată timp de 2-3 săptămâni în perioada septembrie-noiembrie. Chiar şi cu banii de la Fondul Monetar Internaţional, România nu scapă de probleme. Astfel, potrivit unor calcule făcute de Gândul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma să intre în bugetul ministerului de Finanţe ar ajunge pentru salarii, pensii şi asigurări sociale mai puţin de o lună. De unde vor face guvernanţii rost de bani? O întrebare la care am încercat să obţinem un răspuns de la ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. În fugă, oficialul ne-a lăsat să înţelegem că planul de rezervă al Guvernului este să se împrumute şi mai mult. „Ministerul Finanţelor are la îndemână toate instrumentele să găsească cele mai bune soluţii de împrumut astfel încât costurile şi riscurile valutare să fie mai mici şi le vom spune după ce discutăm la momentul respectiv. Este şi asta o variantă“.

FMI plăteşte pensii şi salarii

Aşadar FMI plăteşte pensiile şi salariile în România. Problema este însă că banii nu ajung decât pentru o singură lună. În timp ce statul cheltuieşte, în medie, aproape un miliard de euro pe lună pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, şi încă 1,2 miliarde de euro pe asistenţă socială, tranşa de la FMI deturnată de la Banca Naţională la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.

Guvernul a reuşit să convingă Fondul, după cum a declarat recent Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ca a doua tranşă, de circa 1,9 miliarde de euro din împrumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro în total, să ajungă de fapt în vistieria statului şi nu a Băncii Naţionale.

De ce? În limbaj economic “pentru a finanţa deficitul bugetar”, adică pentru a onora obligaţiile statului în condiţiile în care cheltuieşte bani pe care nu îi are. Pe înţelesul tuturor, însă, măsura a fost explicată chiar de preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat de altfel, în premieră, această măsură.

Întrebat dacă destinaţia „bugetul de stat” înseamnă bani pentru salarii, preşedintele a declarat că „Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii…”.

Motivul invocat de şeful statului a fost întărit şi de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării, care a adăugat şi el cuvântul „investiţii” după „salarii” şi „pensii” într-o declaraţie privind destinaţia celor aproape două miliarde de euro după ce intră în vistieria Finanţelor. Blaga a explicat că actualul Guvern şi-a luat angajamentul de a plăti pensiile şi salariile, uitând însă că acest lucru nu este angajamentul, ci obligaţia statului.

Venirea crizei a prins economia României total nepregătită. Modelul de creştere economică bazată pe consum, încurajată de creşteri salariale peste aprecierea productivităţii şi de o creditare dublată an de an, totul pe fondul lipsei de investiţii în infrastructură, s-a dovedit aproape falimentar.

Dacă la acestea adăugăm un aparat de stat care cheltuieşte foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante şi un leu care părea pradă uşoară pentru investitorii străini, România nu avea cum să scape uşor din cea mai mare criză economică mondială a ultimor zeci de ani.

Acordul cu FMI, gura de oxigen dozată greşit

În aceste condiţii, acordul financiar semnat în mai cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde de euro, luaţi la o dobândă de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie România. La acesta s-au adăugat alte aproape şapte miliarde de euro disponibile, tot ca împrumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Simplul anunţ că România a semnat acest acord a întărit leul şi apoi a stabilizat cursul în jurul valorii de 4,2 lei/euro şi a întărit încrederea, câtă mai era, a investitorilor străini în economia locală. Iniţial banii au fost luaţi atât pentru a putea plăti pensiile şi salariile dar în special, dacă nu integral, pentru investiţii, adică motorul de repornire a economiei. „Nu poţi lua împrumutul ca să-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, înainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. El a adăugat atunci că „nimic” din împrumutul de la UE nu se duce în salarii şi pensii. Cifrele oficiale însă, tot ale Finanţelor, infirmă, fără echivoc, aceste afirmaţii. După primele şase luni de mandat ale „Guvernului investiţiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decât atât, dacă se exclud banii administraţiilor locale şi fondurile UE, investiţia propriu-zisă a statului în economie este de numai 880 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

A luat 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile

Prima tranşă din acordul de cinci miliarde de euro semnat de România şi Comisia Europeană, de un miliard şi jumătate de euro, intrată în seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picătură de apă într-un lac. Nici nu s-a simţit. Dovada este că după numai câteva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau să ajungă la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru întărirea leului şi reluarea creditării.

Măsura de a apela la banii destinaţi unui leu mai puternic pentru a plăti pensiile şi salariile subliniează cu atât mai mult sărăcia statului, cu cât, în ultimele săptămâni, statul a mai beneficiat atât de miliardul de euro luat de la opt bănci din România, la o dobândă de circa 5% cât şi de prima tranşă, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Adăugând şi cele două miliarde de la FMI reiese că statul a primit în total circa 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile.

1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra în conturile Ministerului de

Alina Gorghiu: Cerem premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului M. Ridzi şi începerea urmăririi penale

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

„Îi solicităm premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului Monica Iacob Ridzi cerem începerea urmăririi penale pentru că s-a constatat că la MTS s-au cheltuit nejustificat sume de bani pentru evenimentele dedicate Zilei Tineretului”, a anunţat astăzi Alina Gorghiu, care a dat citire în urmă cu câteva minute raportului comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunţat că rezultatul final al raportului comisiei parlamentare de anchetă va fi înmânat Camerei Deputaţilor.

„Considerăm că modul în care s-au cheltuit sumele la Ministerului Tineretului şi Sportului intră ca încadrare juridică la delapidare, pentru că Monica Iacob Ridzi a folosit fără justificare sume din bugetul public”, a declarat Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu a anunţat că membrii Comisiei au ajuns la concluzia că au existat o serie de încălcări ale legii care angreneză responsabilitatea ministrului Monica Iacob Ridzi. În aceste condiţii, Raportul propune sesizarea Curţii de Conturi, Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi a ANAF, pentru efectuarea de anchete la Ministerul Tineretului şi la firmele care au organizat „Zilele Tineretului”.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat preşedintele comisiei de anchetă.

Raportul Comisiei va fi înaintat Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor în vederea unui raport care să recomande Plenului începerea urmăririi penale.

Deputatul PNL a menţionat că membrii PD-L au dorit prelungirea comisiei de anchetă. „Membrii PD-L au solicitat prelungirea funcţionării comisiei pentru că ei consideră că probatoriul adus nu este suficient pentru luarea unei decizii. Trebuie precizat că comisia parlamentară de anchetă nu a dat verdict în acest caz, ci doar a făcut o propunere către instituţiile abilitate”, a spus Alina Gorghiu.

Ministrul Ridzi riscă închisoarea – da click

Preotul Dimitrie Jura: Monica Iacob Ridzi, n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver.

Pe şoseaua Prelungirea Ghencea, hala tipografiei Kruger Brent, aparţinînd firmei Sothis Print, e cam jumătate din sala uriaşă în care deputaţii discută cazul Ridzi.

Gheorghe Nicolae este directorul tipografiei. “Da, am tipărit trei feluri de afişe pentru MTS, de fapt pentru firma Artisan”, spune şeful firmei. Omul e deschis, deşi nu-i fericit că-i apare numele companiei. Furnizează tirajele şi preţurile.
Contracte pe 22, afişe pe 24
Grafica şi conţinutul primului poster erau deja gata pe 24 aprilie, la ora 15:10, după cum rezultă din mailurile dintre Kruger şi Artisan. La foarte scurt timp după semnarea contractelor între MTS şi Artisan, încheiate pe 22 aprilie.

Pliantul care o conţine pe Monica Ridzi a avut tirajul cel mai mare. 46.500 de exemplare, faţă de cele 3.000 de exemplare cît cumulează celelate două postere.

Toate cele trei lucrări s-au tipărit mai tîrziu.

46.500 de pliante cu Ridzi de 2 Mai
Calendare pentru EBA
La această tipografie s-au tipărit, mai apoi, calendare pentru campania electorală a Elenei Băsescu. Gazeta nu a putut intra în posesia răspunsului la întrebarea “Cine le-a comandat şi cine le-a plătit?”.

După trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit fi rmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.

Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.

Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcon­tractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.

Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Pro­babil în jur de 100.000 de euro.

Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.

Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.

Iesirea din scena
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu de­­ge­­tul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.

Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.

Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!

“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile

Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.

Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizeaza.

Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”
Dănuţ Bugnariu a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.

Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.

Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chi­riţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.

Iată mostre de dialog:

1. — Credeţi că e normal ca oa­­menii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
­— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
­— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
­— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.

“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu

“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu

2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?
­— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
­— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!

3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
­— Nu am ştiut acest lucru!
­— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
­— N-am ştiut.

Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.

“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu

Monica Iacob Ridzi provine dintr-o familie de negustori bogaţi şi este depozitara unui capital crescând de antipatie în Petroşani.

În ultimii 12 ani, Monica Iacob Ridzi a parcurs drumul de la o tânără introvertită, care combina dansurile populare cu ucenicia la organizaţia de tineret a PD, la un politician cu sânge rece, în stare să opună întrebărilor a zeci de jurnalişti şi parlamentari o indiferenţă totală şi nici un răspuns.

Au fost ani în care actualul ministru a lucrat la magazinele familiei sale, a salahorit la „celulele” locale de partid, şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe şi a triumfat în adevărate maratoane electorale. S-a maturizat în timp ce Valea Jiului îi trimitea Capitalei ultimele mineriade, iar Com pania Naţională a Huilei (CNH) cădea victimă unor delapidări de pro porţii. Acestea din urmă, devenite legende, par să pună miza financiară a scandalului „2 Mai” întro lumină ridicolă. Fără să-i impresioneze, dezvăluirile gazetăreşti din ultima lună doar le-au confirmat localnicilor ceea ce ei începuseră să observe mai de mult: între petroşăneanca lor şi simţul comun s-a produs o ruptură dramatică.

Reporterii EVZ au fost în oraşul care i-a mai dat României pe Miron Cozma şi Raj Tunaru şi au încercat să recompună portretul Monicăi Iacob Ridzi din mărturiile concetăţenilor şi ale apropiaţilor ei. Deşi (în ciuda strădaniilor repetate) nu au reuşit să stea de vorbă cu ministrul sau cu soţul său, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Pe troşanilor, ziariştilor EVZ li s-a transmis că, „în compensaţie”, au fost ei înşişi filmaţi şi fotografiaţi!

Micul oraş este azi un viespar de suspiciune, în care bârfele circulă cu viteza luminii iar presa locală, intrată pe o pantă inflaţionistă, e citită la toate colţurile de stradă.

Pe lângă cazul „2 Mai”, oamenilor li se întâmplă să discute despre intenţia autorităţilor de a transforma localitatea în staţiune turistică. Unii o fac cu încredere, alţii, nostalgici ai mineritului, cu reticenţă.

Trei într-un bloc

Familia Iacob Ridzi locuieşte pe o scară cu opt apartamente, unde zugrăveala n-a mai fost de mult înnoită, cutiile poştale sunt scâlciate, iar la avizier se lipesc anunţuri pentru vânzarea buteli ilor cu gaz. Din opt apartamente, vecinii spun că trei sunt ale lor: la etajul întâi stă cuplul Monica-Tiberiu, la doi – mama Monicăi, iar la patru, depărtându-se puţin de familie, fratele Monicăi. Pe uşi nu-s trecute numele locatarilor, iar afară, în spatele blocului, într-un ţarc de sârmă, cineva adună apara te electrice scoase din uz. Parterul blocului e tot al lor: spaţii în care încă funcţionează magazinele familiei Ridzi, Euro-Riva, sau care au fost închiriate.

Sabotate de supermarketurile deschise în ultimii ani, prăvăliile Euro-Riva sunt rămăşiţe ale unui mic imperiu comercial, care făcea legea pe piaţa alimentelor în vremea când Valea Jiului se înspumega şi-şi vărsa ortacii asupra Bucureştiului.

„Cine venea la Petroşani după cumpărături la Riva se oprea. Aici se găseau de toate”, îşi aminteşte Siminel Iordache, care, în acele timpuri, vindea adidaşi în aer liber, înşirându-i pe fierul unei tarabe. Chiar şi aşa, în regres, Euro-Riva tot are rulaje anuale de 3,5 milioane de euro.

Monica Ridzi a lucrat la magazinele familiei încă din timpul facultăţii. A fost contabil, director de dezvoltare şi director general. De-aici a venit direct în parlament. Tiberiu a fost şi el băiat muncitor, a lucrat ca telefonist înainte de a-şi termina studiile şi a se angaja la Mina Livezeni.

Dansând la „Parângul”

Magazinele Euro-Riva fuseseră deschise de tatăl Monicăi şi, prin banii pe care-i produceau, au reprezentat unul dintre argumentele forte pentru care fiica negustorului a fost bine-venită în viaţa politică. Celelalte erau seriozitatea şi tenacitatea ei, care-i dădeau curajul să pună la punct şi-un bărbat. Unul dintre apropiaţii ei de-atunci strâmbă din nas când aude zvonul cum că ar fi fost dansatoare la bară, într-o discotecă: „Monica era fată serioasă. Nu era fată de discoteci. Asta e o minciună gogonată”.

Că îşi repede bărbatul e adevărat, autoritatea femeii reiese şi din faptul că Tiberiu Iacob a plecat de la biroul stării civile nu doar cu un certificat de căsătorie, ci şi cu numele nevestei agăţat de-al său. S-au cununat în 2001, când el avea 30 de ani, iar ea – 24.

Cu patru ani mai devreme, in traseră deodată în PD şi, tot pe-atunci, se duseseră împreună la ansamblul de dansuri populare „Parângul”, al Casei Studenţeşti din Petroşani. Cam pe toate le-au făcut împreună… Când unul a mers după a doua licenţă la Facultatea de Drept din Alba-Iulia, l-a urmat şi celălalt. Şi în doctorate s-au ţinut unul după altul: Monica şi l-a luat în 2007, Tiberiu – în 2008. Cum au devenit ei doi doctori în ştiinţe inginereşti în acei ani, în care numai de lupte politice s-au ţinut, doar ei şi rectorul Universităţii din Petroşani ar putea explica.

 

3,5 milioane de euro
este cifra de afaceri a magazinelor Euro-Riva

PRIETENIA CU EBA

Elena Băsescu şi videoclipul trupei Voltaj

În 2007 şi 2008, familia Iacob Ridzi a trecut prin cinci campanii electorale. De două ori pentru alegerea lui Tiberiu, de alte două ori pentru alegerea Monicăi şi încă o dată la referendumul pentru demiterea preşedintelui. În aceste campanii, chiar în timpul uneia de-a lui Tiberiu, au văzut-o petroşenenii prima oară pe Elena Băsescu la ei în oraş. Monica se împrietenise cu mezina preşedintelui la organizaţia de tineret a partidului şi, în afară de dorinţa ei de a se pune bine cu tatăl Elenei, e greu de ghicit ce le-a apropiat pe cele două.

Prima avea o expresie sobră, cumpănea două-trei fraze înainte de a începe să vorbească şi, de dansat, dansase în costumele populare de la „Parângul”. A doua îşi primenea fizionomia cu silicon, umplea reportofoanele de greşeli gramaticale ori de câte ori deschidea gura şi era nelipsită din cluburile sclipicioase ale Bucureştiului.

„Doar o coincidenţă”, susţine viceprimarul Cornea

Petroşenenii s-au trezit cu EBA în vizită şi pe 9 mai, anul ăsta, când primăria a sărbătorit Ziua Europei, bugetând 90.000 de lei pentru eveniment. Tocmai atunci începea campania electorală a europarlamentarelor. La petrecere a fost adusă trupa Voltaj, care, pe un ecran lateral scenei, a proiectat un videoclip în care apărea mezina preşedintelui. „Doar o coinciden ţă”, susţine viceprimarul PDL, Claudiu Cornea.

 

REPETENT

Ionuţ, cu absenţele nemotivate

Cicatricele meciurilor electorale din 2007 şi 2008 continuă să apară şi azi. Ionuţ Bulai, junior al PDL, a dat, recent, o declaraţie scrisă în care spune că a rămas repetent din cauza absenţelor adunate în timpul campaniilor de acum un an. Susţine că Monica şi Tiberiu s-ar fi angajat să-i motiveze chiulurile din catalog după terminarea alegerilor, dar că, imediat ce campania s-a încheiat, şi-au uitat promisiunile.

Ce-i drept, declaraţia băiatului e plină de cuvinte în care cratima a fost pusă anapoda, dar, în absenţa altor declaraţii din care să reiasă cât de alfabetizaţi sunt ceilalţi copii din şcoală, mărturia tânărului agitator politic tot mai rămâne cu un picior de sprijin. În Petroşani, foşti membri ai PDL vorbesc că, în noiembrie 2008, activiştii partidului aveau sarcină ca, pe lângă ruperea afişelor lipite de opoziţie, să le rupă şi pe cele ale lui Gheorghe Barbu.
 
Şef al PDL Hunedoara, acesta candida la Senat şi, dacă ar fi devenit parlamentar, ar fi avut pretenţii la un minister. Or, aceeaşi demnitate era dorită şi de Monica. Barbu a eşuat în alegeri şi astăzi nu doreşte să spună mai mult de-o frază despre ministrul Iacob Ridzi: „În partid, a evoluat ca orice tânăr care şi-a făcut treaba din punct de vedere politic”.

 

DECLARAŢIE. Un elev a dat vina pe cuplul Iacob Ridzi pentru că a repetat clasa

 UN MOMÂRLAN VORBEŞTE DESPRE METAMORFOZA MONICĂI

Preotul Dimitrie Jura: „L-ar fi împuşcat pe Tolontan”

Transformarea tinerei politiciene s-a petrecut sub privirile tot mai uimite ale alegătorilor. În opinia lor, dintr-o prezenţă amabilă, care îi elibera de complexe, a ajuns un produs tipic al vieţii de partid: a învăţat să-şi încalce făgăduielile, să acţioneze cinic şi să vorbească mult fără să spună nimic.

Dimitrie Jura, preot paroh într-o comunitate vârstnică de momârlani (comunitate din Parâng), crede că politicianul Monica Ridzi l-a devorat demult pe omul Monica Ridzi, lăsând în urmă un schelet de piatră, în stare să-ţi spună în faţă ce vrei să auzi şi să te dea uitării imediat ce ţi-a întors spatele. În campania din noiembrie, părintele a reuşit să-i smulgă promisiunea că o să se ocupe de cei care distrug albiile Jieţului şi ale Maleiei, extrăgând prundiş sub pretextul regularizării râurilor. Numai că, după ce Monica Ridzi a ajuns ministru, n-a mai fost chip s-o vadă la ochi.
 
„O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi”

Aşa se face că buldozerele râmă în continuare pe fundul gârlelor, schimbând definitiv cursul apelor care le trec momârlanilor prin bătătură. Într-atât de crudă a ajuns părintele Jura să o bănuiască pe Ridzi, încât e gata să bage mâna în foc că, atunci când era încolţită de Cătălin Tolontan, în studioul Realitatea TV, ministrul n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver. Poate că imaginaţia preotului s-a aprins de la cea a enoriaşilor săi.

Disperaţi că proiectul noii staţiuni alpine va traversa vetrele lor, sătenii îi ameninţă pe cei care plănuiesc să le fure terenurile de sub picioare: „O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi şi-acolo o să-i lăsăm să se zvârcolească. Ştiţi ce-i ăla un cep de brad?”, întreabă Aurel Moruş, momârlan cu braţe de fier şi voce capabilă să culce iarba la pământ. „E ciotul rămas de la o cracă ruptă”. Resentimentele faţă de ministru au trecut şi dincolo de Valea Jieţului. O femeie din Petroşani îşi dă cuvântul că a auzit-o pe Monica vorbindu-i urât pe mineri la coafor, iar un pensionar, ieşit să joace rummy (un leu partida) întrun parc din centrul oraşului, o dispreţuieşte pentru că, de 9 mai, i-a făcut campanie Elenei Băsescu din banii comunităţii.
 
Oportunistă, opoziţia a exploatat ciuda crescută a localnicilor: săptămâna trecută, Petroşaniul a fost umplut de ma nifeste care strigau că, din cauza scandalui „2 Mai”, ministrul a acoperit Valea Jiului cu o ruşine comparabilă celei din urma mine riadelor. Nimic din toate astea nu l-a influenţat pe Valeriu Botulescu. Epigramist şi dramaturg petroşănean, fost şef al PDL Hunedoara, el continuă să o considere pe Monica drept cea mai valoroasă achiziţie a partidului din tot ce-a reuşit să strângă organizaţia PDL de la înfiinţare şi până azi.

PERSONAJE TRASEIST POLITIC

Mârza, amicul lui Adriean Videanu

Oameni de afaceri şi inşi dubioşi ai tranziţiei s-au strâns în jurul cuplului Iacob Ridzi, asigurându-i dominaţia în cel mai mare oraş al Văii Jiului.
 
Mulţi dintre cei care vor astăzi să smulgă Petroşaniul din braţele trecutului său minier şi săl aşeze pe orbita turismului de iarnă sunt miliardari cu averi crescute din afacerile cu statul sau din mărunta bişniţă transfrontalieră. Declară cu elocvenţă că turismul e singura şansă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului, dar omit să spună că s-au numărat printre beneficiarii vremurilor când zona se dezvolta „nedurabil”, din minerit. EVZ vă prezintă câţiva dintre susţinătorii de pe plan local ai familiei Iacob Ridzi. Au interese în turism, sunt contributori la campaniile electorale ale PDL, rude ale cuplului primar- ministru ori personaje din aceleaşi cercuri de interese.

Gărdean – contracte de milioane de euro cu CNH

Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie.

Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a pro iectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a „imperiului Găr dean”. Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni.

Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel. Astăzi, manageriază Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar „bun şi curajos”, pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Florin Mârza este membru PDL în Consiliul Local Petroşani şi consilier personal pe probleme de energie al ministrului Adriean Videanu. Numit în martie 2009 în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Transelectrica. Din acelaşi CA mai fac parte cumnatul lui Mircea Geoană şi cumătrul lui Traian Băsescu. Spune: „Îl ştiu pe Tiberiu Iacob de când era student. A trecut prin toate funcţiile partidului”. Despre Videanu afirmă: „Suntem într-o relaţie foarte bună. Ne ştim de mult timp. Are încredere în mine şi în experienţa pe care am arătat-o în mediul privat (n.r. – la Enel)”. În timpul guvernării PSD (2001-2004), Mârza a trecut la PSD pentru a-şi păstra funcţia de şef la Electrica Deva.

 

 

44 de ani are Adrian Gărdean, socotit cel mai bogat din Valea Jiului 

PIONIERUL COMERŢULUI CU ADIDAŞI

Simi le-a dat copiilor acadele cu Elena Băsescu

Siminel Iordache (35 de ani), zis „Simi”. Deţine cel mai mare club din oraş – Keops -, magazine de pantofi şi haine, un salon de coafură şi spaţii comerciale date în chirie. Simi povesteşte că a intrat în lumea afacerilor făcând bişniţă cu adidaşi pe care-i aducea din Ungaria: „Plecasem din ţară să muncesc. La fiecare revenire, mă întorceam şi cu câteva perechi de «pume» pe care le vindeam”.

De la negoţul de tarabă, Siminel Iordache a ajuns, în timp, proprietarul a peste 7.000 de metri pătraţi în centrul Petroşanilor: ansamblul Keops stă pe un teren şi un iaz folosite odinioară de un club şcolar de acvamodelism. O clădire din curtea clubului Keops a găzduit sediul de campanie al Elenei Băsescu.

„Am susţinut-o pe Elena fiindcă îmi plac tinerii”

Simi povesteşte că, implicându- se în campania fiicei preşedintelui, n-a făcut decât să răspundă pozitiv unei rugăminţi de-a primarului Tiberiu Iacob Ridzi: „Într-o seară, la masă, primarul a întrebat cine ar putea să o ajute pe Elena Băsescu să-şi facă un sediu de campanie. M-am oferit eu, fiindcă îmi plac tinerii”. Pionierul comerţului cu adidaşi nu ezită să admită că a supravegheat personal lipirea afişelor cu EBA şi spune că, în completare, le-a dat copiilor acadele „cu EBA”, iar pensionarilor – mere, şosete şi pulovere, ambalate în sacoşe care purtau numele tinerei politiciene.

„Ideea a fost bună! Veneau copiii la secţiile de vot şi le spuneau părinţilor să o ştampileze pe EBA.” Adversarii politici îi pun lui Simi în spate doi ani de puşcărie ispăşiţi în Ungaria, pe vremea când pleca acolo după marfă. Patronul de la Keops zice că zeghea în care s-ar fi plimbat prin penitenciarele maghiare este o pură invenţie de-a opoziţiei. Întenţionează să ridice un hotel cu 40 de locuri în curtea clubului său.

PLANURILE FINULUI

Două hoteluri

Emil Bercea (37 de ani). Deţine depozite de materiale de construcţii, o fabrică de mobilă şi afaceri incipiente în turism. Fin al cuplului Monica şi Tiberiu Iacob Ridzi, şi-a deschis de puţină vreme un hotel cu 60 de locuri. În curând va începe ridicarea altuia, cu 120 de locuri. Ambele, în apropierea staţiei de plecare a viitoarei telegondole. Bercea afirmă că Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care i-a propus să-l cunune. Se răzgândeşte brusc: „Nu scrieţi asta! Eu m-am dus la el şi i-am cerut să-mi fie naş. Îl ştiam pe Tibi de la tenis, îi place sportul”.

Finul familiei Ridzi declară că nu îl interesează contractele cu bani publici. Evidenţele îl contrazic. Tocmai a participat la o licitaţie pentru reabilitarea termică a 11 blocuri din Petrila. Anul trecut i-a vândut mobilier Primăriei Vulcan, repetând ceea ce presa locală a dezvăluit că ar fi făcut şi la Primăria Petroşani. Când vine vorba despre naşul Tiberiu, lui Bercea nu-i ia mult să pronunţe un verdict: „Categoric, este cel mai bun primar pe care l-am avut vreodată”.

ÎN FAMILIE. Finul Emil Bercea, alături de naşa Monica

Emil Constantinescu: “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale.

La stanga Traian Basescu, Ion Iliescu .

•Constantinescu cere societăţii civile să-şi asume eşecul moral al alegerii lui Băsescu, ca o consecinţă a principiului “răului cel mic” şi propune alternativa Crin Antonescu, un om “format în Piaţa Universităţii”

•Într-o intervenţie publică de o vehemenţă fără precedent, fostul preşedinte găseşte acum la foştii săi prieteni intelectuali “elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej”
Invitat la Interviurile Gândul, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, le pune un diagnostic politico-psihiatric “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale. Constantinescu se referă la Traian Ungureanu şi la Horia Roman Patapievici, două exemple dintr-un cerc de intelectuali care se “umilesc cu fervoare” la uşa actualului preşedinte. “Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna”. Fostul preşedinte anunţă fără echivoc că se va lupta pentru alegerea lui Crin Antonescu – care ar fi un produs al fenomenului Piaţa Universităţii – şi le cere intelectualilor anticomunişti să-i urmeze exemplul. Iată, în continuare, câteva fragmente din interviul pe care-l puteţi citi, în varianta integrală, pe ediţia online a ziarului Gândul.

-(…) Principiul alegerii “răului cel mic”, impus şi susţinut, potrivit spuselor dumneavoastră, de o parte a societăţii civile, a creat un impas pentru societate, domnule preşedinte Constantinescu?

-Impasul în care ne aflăm, derapajul acesta, a început în 2000 şi 2004. Atunci, o parte a elitei a formulat şi construit, iniţial ca teorie, aplicând-o apoi, principiul “răului cel mic”. Alina Mungiu are, între ghilimele, un merit pentru acest fapt. “Dacă nu putem să alegem binele, atunci să alegem răul cel mai mic!” s-a spus în turul doi al prezidenţialelor din 2000, în care o parte a intelectualităţii anticomuniste şi antiiliesciene a votat pentru Ion Iliescu, întrucât se afla în opoziţie cu Vadim Tudor. Acest proiect a fost rafinat în perioada 2001 – 2004. Mai întâi, o parte a acestor elite s-a lăsat cumpărată, după cum ştiţi, ca şi o parte a presei, de către guvernul Năstase sau de către primarul Capitalei din acea perioadă, Traian Băsescu. A urmat momentul revelaţiei – arestarea lui Mugur Ciuvică –, în care intelectualii – aceşti oameni care s-au inclus într-o parte pozitivă a societăţii româneşti, şi care în anii ‘90 s-au opus transformării României într-o ţară neocomunistă de tip oligarhic – au văzut ce poate urma. S-au trezit din pumni şi, nefiind capabili şi neavând forţa să mai imagineze un proiect corect democratic, au ales, prin aşa-numita teorie a “răului cel mic”, o persoană despre care ei ştiau foarte bine şi că a fost un colaborator permanent, toată viaţa, al fostei Securităţi, şi că a făcut parte din nomenclatură, repet, din nomenclatură. Nu dintre cei patru milioane de membri, ci dintre cei 2400 de membri ai nomenclaturii, dintre primii 1600, pentru care semna Elena Ceauşescu. O persoană care, în mod evident, era acuzată de corupţie, nu în presă, ci în justiţie, pentru el cercetarea fiind finalizată de procurori, cu rechizitoriu. Persoana care avea cel mai mare dosar de corupţie din istoria României, la CSJ. Deci, pentru care candidatura însemna blocarea judecării şi a condamnării sale. Toate acestea le-au ştiut, pentru că nu puteau să nu le ştie… Imediat după asta, în ianuarie 2005, eu am spus că ar trebui ca doamna Mungiu, şi toţi ceilalţi din acest grup, să-şi asume succesul politic din 2000 – pe care şi eu îl recunosc în mod deschis -, iar după asumarea acelui succes politic, să-şi asume şi eşecul moral al principiului. În baza asumări eşecului moral al teoriei “răului cel mic”, să construim în cei cinci ani care urmează o alternativă a binelui. Acest avertisment pe care l-am repetat mereu, nu a fost urmat aproape de nimeni. Pentru că, între timp, o parte a acestor intelectuali au descoperit beneficiile oportunismului, care înseamnă posturi, nu neapărat bine plătite, dar generatoare de avantaje în zona respectivă.

-Despre cine vorbiţi?

-Dacă îmi cereţi exemple, atunci vă spun că este vorba de Traian Ungureanu, de cei care ocupă posturi de ambasadori, apoi de parlamentari, este vorba de conducerea unor institute, cum ar fi Institutul Cultural Român, care generează sfere de influenţă, şi care permit apoi construirea unor grupuri de influenţă în societate, stabilirea de ierarhii…

-Vorbiţi aici despre domnul Patapievici?

-… Sunt lucruri cunoscute. Le cunosc toţi foarte bine, nu trebuie să le numesc. Este vorba şi de diferite alte posturi, fie în anturajul prezidenţial, fie în alte zone politice. Ei bine, am constatat că la stimă şi respect, pentru unii, trebuie să mai adaugi şi o serie de avantaje. Sigur, în România lucrurile le înţelegi mai bine nu printr-o analiză politică sau sociologică, ci printr-una psihologică, uneori psihiatrică. Vorbim despre aspecte precum “fascinaţia bădăranului”, care este prezentă în zonele intelectuale româneşti de multă vreme; redeşteptarea unei forme aberante de cult al propriei umiliri în slujba unei personalităţi cu o fervoare care, pe mine unul, mă cutremură. Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna.
………………….

-Aveţi în vedere un anumit portret robot al viitorului preşedinte?

-Da, şi ar trebui să ţină cont de noile condiţii politice, precum şi de cele constituţionale. Preşedintele nu are cum să fie un jucător. El trebuie să joace rolul unei personalităţi vizionare – alături de un grup de înţelepţi pe care ar fi trebuit să şi-i aducă aproape prin autoritatea sa morală, intelectuală şi profesională. Problema e că România este în afara jocului, întrucât tocmai preşedintele este cel care ar fi trebuit să construiască un sistem subtil de relaţii personale, discrete, care într-un moment sau altul să promoveze interesele României.

-Regăsim aceste trăsături la vreunul dintre prezidenţiabili?

-Eu spun că da, dar dacă nu mai putem identifica binele, atunci să identificăm răul. Dacă mai există o responsabilitate intelectuală şi morală ar trebui, ca ieşire de urgenţă, să nu ne mai concentrăm pe răul cel mic, ci pe eliminarea răului. Răul absolut, pe care, în acest moment, îl reprezintă Traian Băsescu.

-Pe cine veţi susţine în alegeri?

-Voi lupta pentru Crin Antonescu, în aceeaşi măsură în care consider că participarea alteţei sale, Radu Duda, este benefică întrucât creează ideea că în România există o alternativă. Opţiunea mea pentru Crin Antonescu se bazează pe diferenţierea de modelul negativ de care vorbeam. România are nevoie de o persoană care să nu fie implicată în niciun fel în vreun act de corupţie. Este un avantaj extraordinar pentru ţară. Apoi – aici este un punct de vedere personal –, Antonescu s-a format în Piaţa Universităţii. Îl ştiu de când era tânăr şi l-am propus ministru al Tineretului pentru că, din punctul meu de vedere, reprezenta acel suflu nou de care era nevoie. Spre deosebire de alţii care, în timp, m-au dezamăgit, el nu s-a compromis în toţi aceşti ani.

Tăriceanu, despre „calităţile” lui Băsescu……..

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, la Târgu Mureş, că preşedintele Traian Băsescu este un om „instabil, incoerent, arţăgos, mitocan, pus pe şmecherie tot timpul, ipocrit şi neserios”, care a discreditat România, susţinând că a venit momentul pentru înlăturarea acestuia.

„Cred că a venit momentul să înlăturăm un preşedinte care are foarte multe calităţiť. Un om instabil, incoerent, arţăgos, mitocan, pus pe şmecherie tot timpul, ipocrit, neserios, agresiv, îngâmfat, autosuficient, care a discreditat România şi, în final, cu ceea ce îl caracterizează cel mai bine, populist şi demagog. Acesta este, din păcate, preşedintele României de astăzi. Cred că în atare condiţii se impune o schimbare, o schimbare care să însemne un preşedinte nou”, a declarat la Conferinţa Judeţenă Mureş a PNL, Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu a insistat că se impune o schimbare, printr-un preşedinte nou, care să respecte oamenii, drepturile şi libertăţile lor, precum şi instituţiile statului şi care „să încerce să unească şi nu să dezbine, aşa cum face actualul preşedinte”.

Totodată, el şi-a exprimat încrederea că actualul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, este la înălţimea aşteptărilor românilor.

„Viitorul preşedinte va trebui să fie un coagulant al societăţii româneşti, un om care să potenţeze valorile şi energia acestui popor, nu să tragă ţara înapoi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Un om care să fie capabil să promoveze România în lume, care să susţină interesele să lupte pentru ele, să aibă relaţii bune cu vecinii, nu aşa cum s-a întâmplat cu Ungaria şi Ucraina. Avem nevoie de un preşedinte care să creadă în el şi în oameni şi în calităţile lor. Am încredere că actualul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, este la înălţimea aşteptărilor noastre şi la înălţimea aşteptărilor românilor şi de aceea nutresc speranţa şi convingerea că vom avea la sfârşitul acestui an primul preşedinte liberal al României”, a conchis Tăriceanu.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost prezent la Conferinţa Judeţeană de alegeri a PNL Mureş.

Antena3.rocrin a

Traian Băsescu: „Cred că e momentul să îi răspund lui Adrian Năstase care afirmă de trei ani că i-am făcut dosarul”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Traian Băsescu i-a răspuns astăzi lui Adrian Năstase cu privire la acuzaţiile legate de dosare. Conform preşedintelui, Adrian Năstase ar fi fost turnat de colegii din PSD şi de cunoscuţi.

„Cred că e momentul să îi răspund lui Adrian Năstase care afirmă de trei ani că i-am făcut dosarul. Dosarul lui Năstase a fost oferit presei chiar de către turnătorii din partidul său, cum ar fi domnul Sechelariu. Şi dacă vă întrebaţi de unde ştiu asta, e pentru că acele dosare au fost pe masa mea pentru a primi avizul”, a afirmat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a mai declarat că nu mai poate tolera ca „un om care nu recunoaşte că a fost turnat” de colegii de partid să arunce vina pe preşedintele României.

„Resping orice insinuare, orice încercare de a spune că în spatele acţiunilor instituţiilor statului stă preşedintele României”, a răspuns Traian Băsescu.

În replică, Adrian Năstase neagă toate aceste afirmaţii.

„Ceea ce a spus Băsescu este neadevărat pentru că fiecare dintre noi îşi aduce aminte că în 2004 sesizarea DNA-ului a fost făcută de către Mona Muscă, în legătură cu construcţia din Zambaccian. Au venit cu antetul de la Alianţa DA şi este clar că ea a fost pornită ca o acţiune politică”, a declarat Năstase.

Care e crima lui Gigi Becali

Autor: Victor Roncea 

Costel Iancu, PDL: trafic de carne vie, sclavie, rapiri, sechestrari de persoane, torturi, umiliri inimaginabile, arme: cercetat si judecat in stare de libertate.Gigi Becali isi face singur dreptate in fata clanurilor tiganesti, aflate de cele mai multe ori mana in mana cu mafia din Ministerul de Interne: arestat si inchis.

„Dupa ce mi-a aplicat multiple lovituri si m-a lasat jos, Iancu Constantin a mers la autoturismul sau si a adus mai multe lanturi si lacate cu care m-a legat, atat de gat, cat si de un gard. M-a dezbracat in pielea goala si a adus o bucata de carton pe care m-a obligat sa scriu cateva cuvinte cu privire la faptul ca as fi o zdreanta si am gresit fata de el. Dupa ce am fost legat cu lantul si dezbracat in pielea goala, Iancu Constantin a urinat pe mine, a incercat sa ma … si chiar… … . Precizez faptul ca eu am fost legat in spatele imobilului in care locuisem, de gardul acelui imobil si am fost tinut in lant si in pozitia umilitoare pe care am expus-o anterior o perioada de mai multe zile, fiind tinut dezbracat, pe timp de ploaie si vant”.

Este doar o parte din declaratia uneia dintre victimele lui „don Costel” Iancu, fostul presedinte al Administratiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare al Guvernarii PDL, recomandat si „garantat” de ministrul Radu Berceanu. Ministru care, desi e tartorul judetului Dolj, afirma senin ca habar nu avea de trecutul interlop al alesului PDL. Daca el nu avea timp si resurse sa afle, ce credeti, politia ar fi putut? Sigur ca da. Drept dovada, Costel Iancu a devenit partener de afaceri si cu Costel Tulitu, fostul sef al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Dolj, actual primar in orasul Bechet, din partea PDL. Conform Registrului Comertului, Iancu si Tulitu au fost parteneri de afaceri in firma „Inteligent Service” SRL, care se ocupa cu „activitati de investigatie si protectie”. Mai clar: cand hotii isi dau mana cu politistii si-si mai fac si o armata personala de infractori. Sa zicem ca nici politistul, ca si Berceanu, nu a fost in stare sa afle trecutul interlop al activistului PDL. Atunci, poate un membru al serviciilor secrete ar fi mai indicat? Pai da! Pentru ca afacerea celor doi a fost administrata de Gelu Simescu, fost locotenent-colonel in Directia de Protectie si Siguranta Militara din MApN. Adica filiera se extinde in toate sferele si putem constata existenta si dezvoltarea statului mafiot. Un al doilea primar asociat cu Iancu si „serviciile” sale „inteligente” este Ion Dabuleanu, primar in comuna Gighera din judetul Dolj, informeaza presa. Un al treilea primar asociat al lui Costel Iancu este Andrei Marius Danut, ales edil in primavara lui 2008 in localitatea Dranic, din judetul Dolj, tot din partea PDL. Cei doi sunt parteneri de afaceri in firma Centro Trans Corporation SRL, singura societate in care Costel Iancu mai figureaza acum ca asociat. Dupa ce, la rugaminte a premierului Emil Boc, si-a dat demisia de la ANIF, distinsul Costel Iancu, fostul coleg al „justitiarei europene” Monica Macovei, acuzat, intr-un caz instrumentat de DIICOT trei ani, de, repet, rapiri, sechestrari, trafic de carne vie, sclavie umana, tortura, posesie de arme este, si acum, liber si bine-mersi, judecat in stare de libertate.

In schimb, „pericolul social” Gigi Becali, este incatusat si inchis, pentru ca si-a facut singur dreptate, fara a fi dovedita vreo vinovatie a sa, pentru ca „este si formator de opinie”. Mai ramane sa fim arestati si noi, din acelasi motiv, alaturi, poate, si de romanii care si-au facut singuri pod la Marginea, dupa un an de asteptari zadarnice!

Arestarea celui mai cunoscut roman, un roman paradoxal, dar debordant in acte de binefacere, care a reusit sa redea viata unui sat intreg, dupa ce Guvernul nu a facut nimic la inundatii, este cea mai mare greseala a asa-zisei Justitii romanesti. In acest caz sunt implicate insa, ca si in afacerile lui „Don Costel de PDL”, servicii secrete cu ramificatiile de rigoare in toate structurile statului. Un caz revoltator, care il transforma pe haiducul rebel Gigi Becali intr-un erou a carui popularitate o va depasi, sigur, pe cea a presedintelui Traian Basescu. Presedinte care, ciudat, nu se mai pronunta ca si in cazul Popoviciu cu cate o intrebare, naiva, cum ar fi: „Care e crima lui Gigi Becali?”. Autor: Victor Roncea 

Sursa: www.zuia.ro

Libertatea a aflat cel mai păzit secret al actualului premier al Romaniei, Emil Boc: in perioada 26 septembrie 1985 – 28 iunie1986, Bocuţ – aşa cum ii spuneau pe atunci colegii – a efectuat stagiul militar obligatoriu la UM 0412 Feteşti, Ialomiţa, unitate destinată instruirii militarilor in termen din trupele de Securitate!

În toamna anului 1985, actualul premier al României, Emil Boc, trecea prin emoţiile depunerii jurământului militar. Şi nu oriunde, ci la o unitate a Securităţii, serviciul secret al comuniştilor, devenit, după revoluţia din 1989, cea mai hulită structură a sistemului din acele vremuri.

 

Probabil din dorinţa de a ţine cât mai ascuns de presă acest episod, Emil Boc a evitat mereu să spună unde a efectuat stagiul militar. La finele lui 2006, de exemplu, el declara că, după ce a absolvit liceul şi nu a luat examenul la Facultatea de Drept, ar fi fost nevoit să lucreze un an la CAP pentru a nu fi încorporat în armată: “M-a marcat foarte mult acel moment când trebuia să merg în armată. Auzisem că acolo te prosteşti şi uiţi”.

În faţa pericolului iminent, actuala mână dreaptă a preşedintelui Traian Băsescu a ales munca la sapă, lucrând un an la CAP-ul din comuna natală, cot la cot cu familia. “Am mers pe câmp, am strâns baloţi de fân, de paie”, a mărturisit Boc. El a explicat că, în decursul anului în care a fost CAP-ist, a învăţat din manualele de istorie şi de filosofie, numai că hazardul a făcut ca programa să se schimbe, iar actualul premier să constate că materiile învăţate nu aveau legătură cu examenul de la Drept. Cum armata îl pândea iar, Boc a ales să se înscrie la Facultatea de Istorie şi Filosofie, alegând specializarea Filosofie, după ce a dat cu banul.

Ulterior, Boc a recunoscut că “într-adevăr am făcut un an la CAP, dar după aceea am făcut şi armata nouă luni, nu un an şi şase luni. A fost plăcut la CAP, dar am făcut şi armată”. Şi de această dată, a omis să precizeze că a efectuat armata la Securitate, el depunând jurământul pe 27 octombrie 1985.

«Nu era prost, dar avea un defect: vorbea mult»

Colegii săi de arme nu l-au uitat însă: “Noi eram TR-iştii (n.r. – studenţii la facultate care făceau armata doar nouă luni. TR = termen redus). Majoritatea eram braşoveni, dar printre noi era şi un grup de şase băieţi, parcă din Cluj. El era ca şi acum. Micuţ, şters, vai de el. Nu era prost deloc, dar avea un defect: vorbea mult de tot. Ne înnebunea seara cu poveştile, nu aveai nici o şansă să-l întrerupi. Ştia istorie foarte bine. Porecla lui era Bocuţ. Era haios, aşa. Plinuţ şi cu ochelarii ăia…”.

Comandantul plutonului era locotenentul Danilov, personaj care a rămas în memoria tuturor din cauza răutăţii sale. “De fiecare dată când primeam pachet de-acasă, ce era mai bun oprea Danilov. «Salamul ăsta e pentru ăla micu’» era replica lui favorită atunci când ne lua din alimente. Ştiu că avea, în acea perioadă, un copil mic. Îl hrănea cu alimentele noastre”, a povestit pentru Libertatea unul dintre colegii de-atunci ai lui Emil Boc, care a revenit apoi la păţaniile actualului premier: “Bocuţ era «criminal» la trageri. Nu nimerea ţinta aia deloc. Nici tuburile de la cartuşe nu le mai găsea… Adică nu că nu le găsea, nu le vedea. În schimb, era foarte ascultător când era vorba de sectoare sau de plantoane. Le executa fără să comenteze”.

«Dimineaţa, la duş, venea cu chiloţii pe el»

Dolofan şi mic de statură, Boc se ferea de colegi să apară gol. “Dimineaţa, la duş, venea cu chiloţii pe el. Era foarte pudic. Noi nu aveam treabă, dar el, nu. Chiar şi la duşuri când mergeam, avea grijă să îşi aleagă mereu un colţ, ca să fie cât mai ferit de ochii noştri. Aaa.. dar cea mai mare problemă a lui era legată de somn. Se trezea greu de tot. Mereu era ultimul care se echipa”, povesteşte colegul său de dormitor. “Toată armata a dormit în patul de jos. L-au lăsat băieţii pentru că, fiind mic şi dolofan, îi era aproape imposibil să urce la patul de sus. Bine, el avea o problemă şi la instrucţie, la exerciţiile la bară. Nu se putea ridica sub nici o formă. Mi-aduc aminte că a şi leşinat în armată. Era într-una din zile când eram echipaţi de război. I-a venit rău şi a căzut. Nu stătea deloc bine cu condiţia fizică”.

“Cred că părinţii l-au cocoloşit mult când era copil. Era destul de mofturos cu mâncarea, dar un adevărat profesionist la curăţatul cartofilor. Era profesor şi la curăţatul verzei. Şi foarte, foarte bun la scris. Scrisorile lui aveau toate peste cinci pagini. Primea destul de des pachete de la părinţii lui. Mi-aduc aminte că-i trimiteau o şunculiţă, mmm”, a declarat, în exclusivitate pentru Libertatea, unul dintre colegii premierului României, Emil Boc.

UM 0412 din Feteşti era, pe vremuri, unitatea unde se pregăteau trupele Securităţii

Unitatea militară 0412, din Feteşti, Ialomiţa, unde Emil Boc a făcut armata, aparţine în acest moment de Jandarmeria Română. Situată pe şoseaua Feteşti – Călăraşi, la kilometrul 17, UM 0412  a fost mutată sub aripa Ministerului de Interne începând cu anul 1963, prin transfer de la Ministerul Forţelor Armate, aşa cum se numea la acea dată Ministerul Apărării.

Potrivit site-ului Jandarmeriei Ialomiţa, unitatea a fost destinată instruirii militarilor în termen din trupele de Securitate până în anul 1989. Este ştiut faptul că, la acea vreme, pentru a putea fi repartizat la o asemenea structură, trebuia să ai un dosar impecabil.

Totul trebuia să fie perfect: de la notele luate la şcoală, la situaţia familiei din care proveneai, adică nu trebuia să ai rude fugite din ţară ori apropiaţi care să fi deranjat în vreun fel regimul comunist. Uneori, pentru a face armata la Securitate era de ajuns să fii fiul unui fost soldat în cadrul aceleiaşi structuri.

Boc se ruşina de colegi la baie

Oricat de tare ai incerca să păstrezi un secret in politică, la un moment dat tot se află. Pare-se că şi primul ministru, clujeanul Emil Boc, se inscrie in panoplia celor care au încercat să îşi îngroape trecutul. Motivul: pe la 20 de ani făcea armata la Securitate şi, în plus, conform unor surse, era şeful studenţilor comunişti.

Elena Basescu „topaie fudula” pe podium – Elena Basescu prances down the catwalk, goes clubbing until the wee hours and mangles her grammar. Merge pe podiumuri la defilări de modă, petrece în cluburi până la primele ore ale dimineţii şi are unele probleme cu limba română „agramata” – este Elena Băsescu, fiica preşedintelui României.

La 28 de ani, Elena Băsescu nu se încadrează în profilul politicianului tipic. Însă cu buzele cărnoase, parcă înţepate de o albină, cu părul lung până la mijloc şi cu hainele trendy, ea are parte de la fel de multă mediatizare ca şi tatăl său.

„Nu este experimentată şi că are mari probleme în folosirea limbii materne, pe care nu o stăpâneşte suficient de bine”.

Nu are parte însă doar de susţinători. Observatorii susţin că este lipsită de experienţă şi nu are un discurs cursiv. Potrivit acestora candidatura Elenei Băsescu este doar o manevră pentru a aduce voturi pentru PD-L.

„A fost propusă de persoane care vor să dea bine pe lângă Băsescu”, a declarat miercuri pentru AP, Vasile Matei, un profesor de istorie din Dej. „O păpuşă Barbie nu poate apăra interesele României”, a mai spus acesta.
„She was proposed by people who wanted to suck up to Basescu,”

„Romania can’t fight for its interests with a Barbie doll.”

Elena Basescu si marirea buzelor

*”Nu este foarte sigur că fata îşi ia de una singură deciziile” – AP
Elena Băsescu – „păpuşa Barbie” care vrea în Parlamentul European, scrie AP

Ironia poate fi observată chiar din titlul ales de AP, „Strălucitoarea fiică a preşedintelui României caută un loc în Parlamentul European”. Descrierile pline de dispreţ continuă: „Elena Băsescu ţopăie podiumuri, merge în cluburi până la orele dimineţii şi mutilează gramatica. Aşadar, este ea un om de care are nevoie Parlamentul European?”.

AP notează că, datorită buzelor, părului „până la talie” şi hainelor „trendy”, fiica are parte de o mediatizare asemănătoare celei de care se bucură tatăl ei.

„Elenei Băsescu îi trebuie un proiect, nu o candidatură”,

Merge pe podiumuri la defilări de modă, petrece în cluburi până la primele ore ale dimineţii şi are unele probleme cu limba română – este Elena Băsescu, fiica preşedintelui României. Însă este Elena Băsescu omul de care Parlamentul European are nevoie?, se întreabă corespondenta agenţiei Associated Press, Alison Mutler.

La cei 28 de ani, Elena Băsescu nu este un politician tipic. Dar buzele sale pline, părul lung cu breton modern şi vestimentaţia trendy îi asigură apariţii în mass-media aproape la fel de dese ca şi în cazul tatălui său. Acum, tânăra membră a Partidului Democrat Liberal candidează pentru un loc în PE, chiar dacă unii dintre criticii săi nu o consideră decât o păpuşă Barbie. Se bucură de o grămadă de apariţii în presa, însă nu toate îi sunt favorabile, remarcă AP.

Criticii spun că nu este experimentată şi că are mari probleme în folosirea limbii materne, pe care nu o stăpâneşte suficient de bine. Candidatura sa ar fi fost anunţată doar pentru a câştiga voturi în favoarea Partidului Democrat Liberal, pe care l-a condus tatăl său până la un moment dat, aminteşte AP.

„A fost propusă pentru PE de oameni care au dorit să-i facă pe plac lui Băsescu. România nu se poate lupta pentru interesele sale cu o păpuşă Barbie”, este de părere Vasile Matei, un profesor de istorie din Dej, intervievat de AP. Profesorul este convins că în cele din urmă partidul va retrage candidatura fiicei preşedintelui.

Într-un interviu acordat recent, Traian Băsescu a evitat să-şi exprime sprijinul pentru candidatura fiicei sale, declarând în schimb că va vorbi cu ea pe marginea acestui subiect, aminteşte Associated Press. Oricum, nu este chiar sigur că fata preşedintelui îşi ia singură toate deciziile. În decembrie, Elena Băsescu s-a despărţit de prietenul ei, Andrei Hrebenciuc, fiul unui rival al tatălui ei. „Ar fi trebuit să îl ascult pe tata. Are întotdeauna dreptate”, a spus la acea vreme Elena Băsescu. Şi l-ar putea asculta din nou, foarte curând, comentează AP.
––––

Elena Basescu prances down the catwalk, goes clubbing until the wee hours and mangles her grammar.

So is she just what the European Parliament needs? She’s running for a seat, though one critic has dismissed her as a Barbie doll.

Basescu’s father happens to be Romanian President Traian Basescu. And Romanians are riveted by the daughter’s dive into politics.

At 28, Elena Basescu is no typical politician. But with her bee-stung lips, waist-length hair and trendy clothes, she gets almost as much coverage as her father.

Not all the attention is favorable. Observers say she lacks experience and stumbles when she speaks. Her candidacy has been derided as a ploy to win votes for the Democratic Liberal Party, which her father used to run.

„She was proposed by people who wanted to suck up to Basescu,” Vasile Matei, a history professor in the city of Dej, said Wednesday. „Romania can’t fight for its interests with a Barbie doll.”

Messages seeking comment from Elena Basescu were not returned.

Matei predicted her candidacy would be withdrawn. Others hope he’s right: Alina Mungiu Pippidi, a sober intellectual, said she would not run for the European Parliament if Basescu was on the same slate.

„Save Elena Basescu!” ran a column in the Evenimentul Zilei daily newspaper Tuesday. „Elena Basescu needs a project, not a seat in Parliament.”

Traian Ungureanu, a former BBC Romanian Service journalist, was kinder. But he praised Basescu not for what she was but for what she wasn’t: She’s not corrupt, he said, nor is she a protegee of Romanian oligarchs.

Nor is it certain that she makes all her own decisions. In December she broke up with her boyfriend, Andrei Hrebenciuc — the son of one of her father’s rivals.

„I should have listened to my father,” Basescu said. „He’s always right.”

She might be listening to him again soon. In an interview this week, the president failed to express support for her candidacy, saying instead he would speak to her about it.

„Whatever I say, it will be nicely,” he said.

Guvernul Pilelor, Cunoştinţelor şi Relaţiilor

de Monica Iordache Apostol , Lavinia Dimancea

Guvernul năşit de Traian Băsescu este plin de pilele, cunoştinţele şi apropiaţii baronilor locali din PD-L şi PSD. Lor li se alătură prietenii, colaboratorii şi rudele premierului Boc, dar şi ale liderilor PSD, PD-L şi şefului statului.

Performanţele obţinute de fostul utecist Boc Emil de pe urma cunoaşterii tezelor PCR au lăsat urme în mentalitatea premierului de azi Emil Boc. Uns şef al Guvernului României, el a folosit acelaşi sistem de pile-cunoştinţe-relaţii folosit  de ştabii comunişti în administraţia locală şi centrală. Boc a numit fără să clipească în posturi grase clientela politică a baronilor locali şi a mai-marilor PD-L şi PSD, chiar dacă mulţi dintre reprezentanţii “noului val” stăteau la coadă la DNA sau “bunul renume” nu este bun deloc. Un loc aparte le-a fost păstrat şi rubedeniilor, căci nimic nu e mai sigur decât un loc de muncă plătit de la stat. Înverşunarea lui Boc împotriva clientelismului şi nepotismului a dispărut brusc când a fost vorba despre prea tânăra lui nepoată Mihaela Boc sau despre şoferul personal, Marius Buzea, care l-a tot ajutat să facă naveta Modrogan – aeroport, blagoslovindu-i cu câte o funcţie de consilier la Palatul Victoria. Nu a putut închide ochii nici la persoanele livrate din deal, de la Cotroceni, pentru că, deşi ajuns mare şef la Victoria, Emil Boc este totuşi prea mic să muşte mâna celui care l-a hrănit. Aşadar, Guvernul PSD-PD-L năşit de Traian Băsescu s-a umplut de pilele şi de apropiaţii baronilor locali ai celor două partide. Marian Oprişan, de la Vrancea, Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Radu Mazăre, de la Constanţa, Gheorghe Nichita, de la Iaşi. Toţi şi-au impus fără probleme oamenii în structurile Guvernului. Nici pedeliştii nu şi-au uitat vechii prieteni şi parteneri de afaceri după ce au intrat la guvernare. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ultimul găsindu-i un loc de secretar de stat unui personaj controversat: Marin Anton. Şi apropiaţii şefului statului au profitat de uşile deschise ale instituţiilor publice, după ce PD-L a ajuns la guvernare: Elena Udrea, ministru al Turismului, fost consilier de stat la Cotroceni; Gabriela Andreescu, secretar general al Guvernului, fost consilier de stat la Cotroceni; Silvian Ionescu, şef al Gărzii de Mediu, fost ofiţer de Securitate. De-o soartă bună au avut parte şi colaboratorii lui Theodor Stolojan.

Pesediştii sunt adevăraţi campioni la numirea rudelor sau prietenilor în funcţiile guvernamentale de rangul doi. Lista începe cu însuşi liderul partidului, Mircea Geoană, care şi-a promovat în posturi de conducere doi dintre consilieri. Unul dintre ei este Ancuţa Gianina Opre, o tânără de 30 de ani, care a fost recompensată cu funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, după ce a pierdut scaunul de deputat într-un colegiu din Giurgiu la alegerile parlamentare de anul trecut. Cel de-al doilea este Marius Lazăr, fin al liderului PSD. Propulsat nu demult ca şef de filială, la Arad, consilierul politic al liderului PSD a fost cocoţat acum pe o poziţie de demnitate publică, fiind numit secretar de stat în Ministerul Muncii. Pe lângă colaboratori, cumnatul celui de-al doilea om în stat, Ionuţ Costea, a beneficiat şi el de o numire. Recent Costea a devenit preşedinte al Eximbank, anterior el fiind preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.

OAMENII BARONILOR LOCALI
Guvernul năşit de Traian Băsescu este plin şi de pilele şi apropiaţii baronilor locali din PSD. Marian Oprişan de la Vrancea, care mai mult a stat la Bucureşti decât acasă cât s-au negociat posturile, a obţinut pentru oamenii lui posturi-cheie în structurile guvernanentale. Graţie acestuia, Cătălin Vrabie, fost director în cadrul Consiliului Judeţean şi ex-prefect de Vrancea, a fost uns secretar de stat în MAI, iar Iulian Matache, şi el director executiv în CJ, la Ministerul Dezvoltării condus de Vasile Blaga. La rândul său, Radu Mazăre de la Constanţa şi-a implantat cu succes oameni în Guvern, el adjudecându-şi, după numirea lui Nemirschi în fruntea Mediului, şi un mult râvnit post în Ministerul Transporturilor. Valentin Preda, fost inspector la Autoritatea Navală Română şi “fost coleg de generaţie” a lui Mazăre, după cum acesta l-a prezentat, a fost numit zilele trecute secretar de stat la ministerul lui Radu Berceanu.

ŞI AI LUI VANGHELIE… ŞI AI LUI HREBENCIUC…
Devenit unul dintre pesediştii cu greutate în Kiseleff, bucureşteanul Marian Vanghelie şi-a băgat şi el apropiaţii în Guvern, cu toate că a înregistrat un eşec la MAI cu Mincu Silvestru. Fără emoţii însă, primarul de la 5 l-a instalat în fruntea Agenţiei Naţionale pentru Romi pe Robert Laurenţiu Iapornicu, iar pe preşedintele filialei de tineret a PSD Bucureşti, Bogdan Georgescu, ca vicepreşedinte la AVAS. Vanghelie ar fi vrut ca Georgescu să preia preşedinţia Autorităţii, însă funcţia i-a fost suflată pentru Mircea Ursache care a mai deţinut această poziţie şi pe vremea Guvernului Năstase. Ursache ar fi fost susţinut pentru această funcţie de Viorel Hrebenciuc, s-a comentat în interiorul PSD, presa scriind că şi în 2007 negociatorul-şef al PSD a lucrat ca Ursache să fie numit membru şi, ulterior, preşedinte al Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea. Ursache este un personaj foarte controversat, numele său apărând în scandalul “Afacerea Costea” şi în scandalul Hayssam. Pe de altă parte, Hrebenciuc se face responsabil şi de promovarea consilierei sale Silvia Claudia Mihalcea, aceasta fiind numită vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Tot pe filiera Hrebenciuc, a ajuns secretar de stat în MApN Dan Tătaru, fost consilier PSD în CJ Bacău, presa locală scriind despre acesta că este un cunoscut om de afaceri şi un apropiat al lui Hrebenciuc.

ŞI ALŢII…
La Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul condus de Victor Ponta lucrează ca secretar de stat maramureşeanca Ioana Liana Pop. Tânără, frumoasă, blondă, Ioana este fina lui Ponta, potrivit presei locale, şi a fost adusă de acesta la Bucureşti pe un post de demnitate publică după ce şi-a adjudecat în TSD poziţia de vicepreşedinte. Ieşeanul Gheorghe Nichita, vicepreşedinte la nivel naţional al PSD, şi-a impus şi el fără probleme oamenii în structurile Guvernului, directorul de strategii din Primăria municipiului Iaşi, Cosmin Coman, considerat un apropiat al acestuia, fiind numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor, iar “prietenul său din copilărie”, după cum scrie presa locală, Gerard Jităreanu, la Ministerul Educaţiei. Din Dolj, organizaţia lui Geoană, Mihai Viorel Fifor, un protejat al preşedintelui CJ Ion Prioteasa, a fost adus la MAI pentru a ocupa un post de secretar de stat, din acest judeţ provenind şi Andi-Petrişor Gaiu numit în funcţia de vicepreşedinte al AVAS, iar din Olt, fostul consilier judeţean PSD, Radu Stancu, a fost promovat ca secretar de stat tot la Interne.

VIDEANU ŞI DRĂGOI, ÎMPREUNĂ PE COASTA DE AZUR
Nici pedeliştii nu şi-au uitat vechii prieteni şi parteneri de afaceri după ce au intrat la guvernare. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a numit în funcţia de secretar de stat pe Bogdan Drăgoi, care a fost fotografiat alături de familia Videanu în timp ce îşi petreceau concediul pe Coasta de Azur. Între ministru şi Bogdan Drăgoi relaţia este veche: l-a numit secretar de stat în perioada ministeriatului din Cabinetul Tăriceanu I, şi apoi l-a adus cu el director financiar la Primăria Capitalei. Mai mult, Bogdan Alexandru Drăgoi este fiul lui Dan Drăgoi, fost responsabil MapN, care ulterior s-a implicat în afaceri, printre altele, el reprezentând interesele firmei Balli în România după 1990.

STĂNIŞOARĂ ŞI PARTENERUL DE AFACERI
Ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, a adus pe postul de secretar de stat, şef al Departamentului pentru Armamente, pe Aurel Ionel Lascu. Cei doi au fost colegi de an la Politehnica din Timişoara şi parteneri de afaceri. Mai mult, fiul ministrului, Andrei Stănişoară, a devenit, acţionar la SITAS Tehnologia Apei, firmă înfiinţată şi condusă de Lascu până în momentul în care a fost numit secretar de stat. Tânărul Andrei a fost descoperit de tabloide în compania de amuzament a Elenei Băsescu.

Emisarul RAFO, la dreapta lui Berceanu
La Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor şi-a găsit un loc de secretar de stat un alt personaj controversat: Marin Anton, fost manager al RAFO şi finanaţator declarat al PD-L. “Nu exista nici o legătură între faptul că am finanţat partidul lui Stolojan şi faptul că acesta a ajutat RAFO acum câţiva ani”, afirma Anton, în momentul în care presa a decoperit lobby-ul pe care Stolojan l-a făcut pentru RAFO cerând cabinetului Tăriceanu sprijin din partea statului pentru revigorarea rafinăriei. Mai mult, declaraţia de avere a lui Marin Anton arată că acesta are acţiuni la Euroconstruct, celebra firmă de drumari abonaţi la Primăria Capitalei şi la Ministerul Transporturilor.

OAMENII LUI BĂSESCU
Şi apropiaţii şefului statului au profitat de uşile deschise ale instituţiilor publice, după ce PD-L a ajuns la guvernare: Elena Udrea, ministru al Turismului, fost consilier de stat la Cotroceni; Gabriela Andreescu, secretar general al Guvernului, fost consilier de stat la Cotroceni; Silvian Ionescu, şef al Gărzii de Mediu, fost ofiţer de Securitate.

Nici colaboratorii lui Theodor Stolojan n-au fost văduviţi de-o soartă bună. Fostul senator Ionuţ Popescu a devenit consilier al premierului, ca şi Cătălin Vătafu, un alt apropiat al lui Stolojan.

De asemenea, Andreea Vass, fidelă colaboratoare a lui Stolojan, a fost plasată pe postul de consilier personal al premierului, iar Cristina Trăilă a devenit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Tot Clujul s-a mutat la Bucureşti

Premierul Emil Boc este campionul detaşărilor. Şi-a adus la Guvern toţi prietenii, colaboratorii, consilierii, o parte din rude, dar şi şoferul. Acesta din urmă a devenit consilier personal. Marius Buzea era salariat al PD-L şi avea în atribuţie conducerea autovehiculului preşedintelui PD-L. Mihaela Boc, nepoata premierului, e consilier în candrul Cancelariei, iar finul ar fi trebuit să fie purtător de cuvânt. Rareş Niculescu a fost năşit, la prima căsătorie, de actualul premier. Fosta doamnă Niculescu a ajuns ulterior consilier al Monicăi Macovei. Dacă l-a ratat pe fin, Boc a reuşit să pună totuşi în postul de purtător de cuvânt o clujeancă, Ioana Muntean, fost angajat al PRO TV Cluj. Lotul de clujeni este mare: şeful Cancelariei, Cătălin Ovidiu Baba (decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai”), Ştefania Ferencz, fosta şefă de cabinet a lui Boc la Cluj, Cynthia Curt, fosta sa asistentă universitară, Darius Pintilie, fost consilier judeţean, în prezent consilier personal al lui Emil Boc, Peter Pal, secretar personal al premierului, Călin Emilian Hintea şi Dan-Tudor Lazăr, foste cadre didactice la aceeaşi facultate ca Boc, Gabriel Bădescu, şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, şeful catedrei de Ştiinţe Politice la aceeaşi universitate. Singura persoană de la Palatul Victoria care nu face parte din această categorie este şeful Departamentului de Control al Guvernului, avocatul Sorin Alăzăroaie. El face însă parte din aşa-numitul Club al Vinului, în care membri sunt şi omul de afaceri clujean Arpad Paszkany, dar şi Dinu Patriciu şi fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu. Emil Boc a explicat ieri seară la Antena 2, la emisiunea „Vorbe grele” cu Victor Ciutacu (după ce a intervenit în direct), că l-a angajat pe Marius Buzea în postul de consilier personal pentru că este unul dintre cei mai de încredere oameni ai lui, căruia îi poate încredinţa orice document.

Boc a mai arătat că nu a putut să-l angajeze pe Buzea ca şofer, pentru că şoferii premierului sunt angajaţi ai SPP. De aceea, l-a angajat consilier personal, Buzea devenind absolvent, în ultimii cinci ani, de studii superioare (şi-a luat licenţa în ingineria produselor alimentare). Premierul a mai arătat că îşi apreciază persoanele de încredere, oameni care au crescut o dată cu el. Despre nepoata sa, Mihaela Boc, premierul a spus din nou că aceasta nu lucrează şi nu a lucrat cu el direct nici la Primăria Cluj, ci cu actuala sa şefă de cabinet, Ştefania Ferencz. Ulterior, Guvernul dăduse publicităţii un comunicat de presă în care arăta că Marius Buzea şi Peter Pal se ocupă cu pregătirea administrativă a evenimentelor şi deplasărilor lui Boc, precum şi cu pregătirea şedinţelor de Guvern.

“Mii de tineri competenţi nu mai au speranţa că ţara lor mai are nevoie de ei, în timp ce odraslele nomenclaturii PSD se bucură de cele mai bune case şi de cele mai importante funcţii. Nepotismul practicat de Guvernul Adrian Năstase a depăşit orice măsură.”
Emil Boc – martie 2004

Boc a angajat-o pe nepoata Eugenia la Guvern

Mihaela Eugenia Boc, nepoata actualului premier, a fost cooptată în echipa de consilieri personali ai şefului guvernului.

Premierul Emil Boc a angajat-o la propria Cancelarie, instituţie aflată în plin proces de restructurare, pe nepoata sa, Mihaela-Eugenia Boc, aceasta lucrând anterior la Direcţia de Protocol şi Relaţii Externe din Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Adusa de la Cluj, unde a lucrat în cadrul primăriei la Serviciul de Protocol, ea a fost angajată acum în Cancelaria Primului-Ministru, condusă tot de un clujean, Cătălin Baba.

Mihaela Eugenia Boc este membru PD-L şi a fost angajată la cabinetul premierului la începutul lunii februarie.

Cei mai mulţi dintre colaboratorii de la Palatul Victoria ai premierului Emil Boc sunt foşti colaboratori ai săi din Primăria Cluj.

Premierul Emil Boc a decis recent ca numărul de posturi al Cancelariei să fie diminuat de la 304 la 167 locuri, în contextul reducerii cheltuielilor de personal.

Mihaela Boc este fata vărului primar al premierului, Todorel Boc, preotul paroh din satul Răchiţele. Ea este membru PDL ca şi tatăl său, de altfel, care-i reprezintă pe democrat-liberali în consiliul local al comunei Margău, de care aparţine satul în care s-a născut primul-ministru. Toate acestea au fost confirmate chiar de mama actualului şef al guvernului, Ana Boc.
 
Explicaţiile executivului

Deşi este angajată ca şi consilier personal la Cancelaria Primului- Ministru, aşa cum reiese chiar din declaraţia de avere completată de Mihaela Boc, decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial, cum s-a întâmplat în alte cazuri.

Un exemplu ar fi Cătălin Vătafu, numit într-o funcţie similară, pe 6 ianuarie, şi cu decizia publicată în MO pe 7 ianuarie. Guvernul are însă o explicaţie. Mihaela Boc e angajată la cabinetul secretarului de stat Ştefania Ferencz, din Cancelaria premierului, drept urmare decizia de numire nu trebuia să apară în Monitorul Oficial.

„Mihaela Boc este angajată la cabinetul secretarului de stat Ştefania Ferencz, din Cancelaria Primului-Ministru. Mihaela Boc nu este consilier personal al primului-ministru, aşa cum greşit a apărut în mass-media, orice numire a consilierilor personali, respectiv a consilierilor de stat ai primului-ministru fiind publicată în Monitorul Oficial.

Mihaela Boc este rudă de gradul V, în linie colaterală, a şefului executivului”, se precizează într-un comunicat al guvernului.

SCHIMBARE

Cumnatul lui Geoană, şef peste EximBank

În fruntea EximBank a fost uns, la începutul acestei săptămâni, cumnatul lui Mircea Geoană, astfel că preşedinta Carmen Radu a fost înlocuită cu Ionuţ Costea. Schimbarea vine ca o „completare” după ce AVAS i-a schimbat pe toţi cei şase membri ai Consiliului de Administraţie EximBank. Ionuţ Costea a fost preşedintele Emporiki Bank România până în toamna anului trecut, anterior acesta ocupând postul de preşedinte al Băncii pentru Locuinţe Raiffeisen. Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR, consideră că această schimbare la EximBank nu va afecta sub nicio formă protocoalele de colaborare cu exportatorii. Totodată, acesta a cerut AVAS o perioadă de tranziţie de 20 de zile pentru ca noua conducere să prindă „firul afacerilor” pentru a nu putea fi întârziate proiectele în derulare. (Paul Barbu)

Pe 3 octombrie 2007, câţiva lideri din PSD, printre care Liviu Dragnea, Dan Nica, Ilie Sârbu şi Constantin Niţă, au negociat o noapte întreagă cu o echipă PD, condusă de Vasile Blaga, o schemă de guvern, în care fiecare negociator urma să aibă câte un minister. De ieri, schema este completă.

Liviu Dragnea este noul ministru de Interne, după ce Mircea Geoană a primit garanţii că Traian Băsescu nu i se va opune Teroristului – numele de alint cu care i se adresa lui Dragnea pe vremea când acesta era încă în PD.

Ce faci, Teroristule?” i-a râs, anul trecut, Traian Băsescu lui Liviu Dragnea, într-una din vizitele pe care PSD le-a făcut la Administraţia Prezidenţială. Băsescu părea cordial, dar pesediştii erau precauţi. Amabilitatea cu care i se adresa lui Dragnea era un motiv în plus de suspiciune: cei doi se despărţiseseră cu scandal, cearta terminându-se cu demisia lui Dragnea din PD şi dezertarea în tabăra duşmană – la Adrian Năstase şi PDSR.
În ultimele zile, în nominalizarea lui Liviu Dragnea pentru funcţia de ministru de Interne un rol-cheie l-a jucat Traian Băsescu. Pesediştii pur şi simplu n-au ştiut cum va reacţiona preşedintele la această propunere: dacă s-ar fi opus, ar fi aruncat ministerul de Interne într-un scandal şi mai mare decât cel declanşat de plecarea lui Gabriel Oprea. În plus, ar fi fost un nou pericol pentru ruperea alianţei.

De aceea, cei care au făcut cărţile pentru desemnarea noului ministru, au mers pe coji de ouă. Conducerea PSD n-a prezentat oficial niciun nume, preferând să ţină, până duminică noaptea, două variante deschise – Dan Nica sau Liviu Dragnea. Duminică noaptea,Mircea Geoană  a avut o lungă discuţie cu Dragnea, în care, după cum avea să declare a doua zi, l-a „încurajat” să accepte nominalizarea. Apoi Mircea Geoană s-a asigurat că varianta Dragnea este agreată de Traian Băsescu, înainte de a o prezenta spre vot conducerii lărgite a partidului. Potrivit propriilor declaraţii, Geoană l-a sunat pe Băsescu luni la prânz, imediat după şedinţa conducerii restrânse, dar înainte de votul din conducerea mare. Traian Băsescu i-a spus că nu se opune. Geoană l-a sunat şi pe Boc, să-i spună că PSD are un ministru de Interne. În paralel, a plecat spre Guvern şi o scrisoare oficială, în care se făcea propunerea ca Dragnea să preia portofoliul.

Noul principiu: doar civili la Interne

În atari condiţii, votul pesediştilor a fost o formalitate. Mircea Geoană le-a spus că Dragnea este propunerea lui, i-a făcut un laudatio (în care a descris competenţele candidatului, printre care aceea că este „un campion al descentralizării”) iar toată lumea a votat pentru, în unanimitate. În faţa presei, Geoană a subliniat că a găsit, în sfârşit, un om „care are instinctele corecte pentru acest minister”. Tot într-o declaraţie dată presei, Ion Iliescu a precizat că Dragnea are şi haina corectă: una civilă, în condiţiile în care, de acum încolo, „trebuie să respectăm principiul ca, la conducerea ministerului de Interne, să nu mai avem militari”. În fine, noul ministru a spus că priorităţile lui sunt siguranţa în şcoli, siguranţa pe stradă şi descentralizarea.

Cât de sus e steaua lui Dragnea: noul Cozmâncă

Liviu Dragnea este pe val. Chiar dacă e nevoit să părăsească o funcţie sigură (cea de şef al Consiliului Judeţean Teleorman, post pe care stă de trei mandate), Dragnea capătă mult mai multă putere în stat şi în partid. Votarea sa în unanimitate reprezintă, practic, o recunoaştere din partea baronilor locali ai PSD. Buni executaţi, mulţi dintre ei au reclamat, în ultimii ani, vidul de putere de la conducerea partidului, unii fiind chiar nostalgici după mâna forte Octav Cozmâncă. Liviu Dragnea este dintre ei şi are multe prietenii printre cei mai influenţi baroni, precum Radu Mazăre, Marian Oprişan sau Marian Vanghelie. Dragnea doreşte să-i coordoneze pe baroni şi pe linie de partid şi, de aceea, vizează funcţia de secretar general al PSD, rămasă vacantă după demisia lui Titus Corlăţean.

Gândul, 4 octombrie, 2007: „PD şi PSD au negociat toată noaptea pielea ursului din pădure”

Acum mai bine de un an, în noaptea de dinaintea depunerii moţiunii de cenzură a PSD, mai mulţi pesedişti, exasperaţi de faptul că Viorel Hrebenciuc nu reuşeşte să bage PSD la guvernare alături de PNL, au cerut o întâlnire cu democraţii. Negocierile au mers surprinzător de bine şi de repede: Dan Nica, Liviu Dragnea, Constantin Niţă şi Ilie Sârbu au scris, împreună cu delegaţia condusă de Vasile Blaga, un „proiect de guvern”, şi o primă împărţire a ministerelor. Construcţia a fost dinamitată a doua zi de Ion Iliescu: acesta a sabotat moţiunea pesediştilor, dându-i oxigen lui Călin Popescu Tăriceanu să-şi termine mandatul. Ziarul Gândul din 4 octombrie 2007 scris despre această întâlnire. Iată finalul articolului:

„Democraţii şi pesediştii şi-au cerut reciproc garanţii privind votarea moţiunii şi colaborarea la guvernare. Părţile au ajuns să discute despre structura noului guvern, fiecare partid dorind să-şi ia ministerele cele mai importante.

Democraţii au revendicat funcţia de prim-ministru (probabil pentru Vasile Blaga), Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi pe cel al Economiei şi Finanţelor (acest minister este dorit şi de PLD).

Pesediştii au spus că vor şi ei şefia Guvernului şi ministerele „sociale” (Munca, Educaţia şi Sănătatea), precum şi Ministerul de Externe. S-a discutat şi despre o funcţie de vicepremier pentru PSD, iar, în situaţia în care grupul minorităţilor naţionale ar fi cooptat în noul Guvern, s-a avansat numele lui Varujan Pambuccian drept viitor ministru al Comunicaţiilor.

Pesediştii erau, ieri, încântaţi de felul în care negociază cu democraţii, care sunt „oameni cu care se poate discuta”, nu ca liberalii, care „sunt aro¬ganţi”, „au pierdut simţul realităţii” şi „vor sfârşi ca ţărăniştii”.

Şi imaginea social-demo¬craţilor despre Traian Băsescu pare să se fi schimbat în urma ultimelor întrevederi cu PD. „Băsescu s-a schimbat, a înţeles şi el că nu poate să-şi încheie mandatul tot dezbinând, tot cu scandal”, vorbeau ieri doi dintre vicepreşedinţii social-democraţi din echipa de negociatori, încrezători în destinul comun PSD-Traian Băsescu”.
Vezi comentariile Gandul