Preotul Dimitrie Jura: Monica Iacob Ridzi, n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver.

Monica Iacob RidzI

Pe şoseaua Prelungirea Ghencea, hala tipografiei Kruger Brent, aparţinînd firmei Sothis Print, e cam jumătate din sala uriaşă în care deputaţii discută cazul Ridzi.

Gheorghe Nicolae este directorul tipografiei. “Da, am tipărit trei feluri de afişe pentru MTS, de fapt pentru firma Artisan”, spune şeful firmei. Omul e deschis, deşi nu-i fericit că-i apare numele companiei. Furnizează tirajele şi preţurile.
Contracte pe 22, afişe pe 24
Grafica şi conţinutul primului poster erau deja gata pe 24 aprilie, la ora 15:10, după cum rezultă din mailurile dintre Kruger şi Artisan. La foarte scurt timp după semnarea contractelor între MTS şi Artisan, încheiate pe 22 aprilie.

Pliantul care o conţine pe Monica Ridzi a avut tirajul cel mai mare. 46.500 de exemplare, faţă de cele 3.000 de exemplare cît cumulează celelate două postere.

Toate cele trei lucrări s-au tipărit mai tîrziu.

46.500 de pliante cu Ridzi de 2 Mai
Calendare pentru EBA
La această tipografie s-au tipărit, mai apoi, calendare pentru campania electorală a Elenei Băsescu. Gazeta nu a putut intra în posesia răspunsului la întrebarea “Cine le-a comandat şi cine le-a plătit?”.

După trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit fi rmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.

Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.

Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcon­tractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.

Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Pro­babil în jur de 100.000 de euro.

Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.

Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.

Iesirea din scena
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu de­­ge­­tul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.

Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.

Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!

“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile

Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.

Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizeaza.

Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”
Dănuţ Bugnariu a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.

Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.

Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chi­riţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.

Iată mostre de dialog:

1. — Credeţi că e normal ca oa­­menii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
­— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
­— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
­— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.

“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu

“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu

2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?
­— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
­— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!

3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
­— Nu am ştiut acest lucru!
­— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
­— N-am ştiut.

Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.

“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu

Monica Iacob RidziMonica Iacob Ridzi provine dintr-o familie de negustori bogaţi şi este depozitara unui capital crescând de antipatie în Petroşani.

În ultimii 12 ani, Monica Iacob Ridzi a parcurs drumul de la o tânără introvertită, care combina dansurile populare cu ucenicia la organizaţia de tineret a PD, la un politician cu sânge rece, în stare să opună întrebărilor a zeci de jurnalişti şi parlamentari o indiferenţă totală şi nici un răspuns.
Monica Iacob Ridzi

Au fost ani în care actualul ministru a lucrat la magazinele familiei sale, a salahorit la „celulele” locale de partid, şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe şi a triumfat în adevărate maratoane electorale. S-a maturizat în timp ce Valea Jiului îi trimitea Capitalei ultimele mineriade, iar Com pania Naţională a Huilei (CNH) cădea victimă unor delapidări de pro porţii. Acestea din urmă, devenite legende, par să pună miza financiară a scandalului „2 Mai” întro lumină ridicolă. Fără să-i impresioneze, dezvăluirile gazetăreşti din ultima lună doar le-au confirmat localnicilor ceea ce ei începuseră să observe mai de mult: între petroşăneanca lor şi simţul comun s-a produs o ruptură dramatică.

Reporterii EVZ au fost în oraşul care i-a mai dat României pe Miron Cozma şi Raj Tunaru şi au încercat să recompună portretul Monicăi Iacob Ridzi din mărturiile concetăţenilor şi ale apropiaţilor ei. Deşi (în ciuda strădaniilor repetate) nu au reuşit să stea de vorbă cu ministrul sau cu soţul său, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Pe troşanilor, ziariştilor EVZ li s-a transmis că, „în compensaţie”, au fost ei înşişi filmaţi şi fotografiaţi!

Micul oraş este azi un viespar de suspiciune, în care bârfele circulă cu viteza luminii iar presa locală, intrată pe o pantă inflaţionistă, e citită la toate colţurile de stradă.

Pe lângă cazul „2 Mai”, oamenilor li se întâmplă să discute despre intenţia autorităţilor de a transforma localitatea în staţiune turistică. Unii o fac cu încredere, alţii, nostalgici ai mineritului, cu reticenţă.

Trei într-un bloc

Familia Iacob Ridzi locuieşte pe o scară cu opt apartamente, unde zugrăveala n-a mai fost de mult înnoită, cutiile poştale sunt scâlciate, iar la avizier se lipesc anunţuri pentru vânzarea buteli ilor cu gaz. Din opt apartamente, vecinii spun că trei sunt ale lor: la etajul întâi stă cuplul Monica-Tiberiu, la doi – mama Monicăi, iar la patru, depărtându-se puţin de familie, fratele Monicăi. Pe uşi nu-s trecute numele locatarilor, iar afară, în spatele blocului, într-un ţarc de sârmă, cineva adună apara te electrice scoase din uz. Parterul blocului e tot al lor: spaţii în care încă funcţionează magazinele familiei Ridzi, Euro-Riva, sau care au fost închiriate.

Sabotate de supermarketurile deschise în ultimii ani, prăvăliile Euro-Riva sunt rămăşiţe ale unui mic imperiu comercial, care făcea legea pe piaţa alimentelor în vremea când Valea Jiului se înspumega şi-şi vărsa ortacii asupra Bucureştiului.

„Cine venea la Petroşani după cumpărături la Riva se oprea. Aici se găseau de toate”, îşi aminteşte Siminel Iordache, care, în acele timpuri, vindea adidaşi în aer liber, înşirându-i pe fierul unei tarabe. Chiar şi aşa, în regres, Euro-Riva tot are rulaje anuale de 3,5 milioane de euro.

Monica Ridzi a lucrat la magazinele familiei încă din timpul facultăţii. A fost contabil, director de dezvoltare şi director general. De-aici a venit direct în parlament. Tiberiu a fost şi el băiat muncitor, a lucrat ca telefonist înainte de a-şi termina studiile şi a se angaja la Mina Livezeni.

Dansând la „Parângul”

Magazinele Euro-Riva fuseseră deschise de tatăl Monicăi şi, prin banii pe care-i produceau, au reprezentat unul dintre argumentele forte pentru care fiica negustorului a fost bine-venită în viaţa politică. Celelalte erau seriozitatea şi tenacitatea ei, care-i dădeau curajul să pună la punct şi-un bărbat. Unul dintre apropiaţii ei de-atunci strâmbă din nas când aude zvonul cum că ar fi fost dansatoare la bară, într-o discotecă: „Monica era fată serioasă. Nu era fată de discoteci. Asta e o minciună gogonată”.

Că îşi repede bărbatul e adevărat, autoritatea femeii reiese şi din faptul că Tiberiu Iacob a plecat de la biroul stării civile nu doar cu un certificat de căsătorie, ci şi cu numele nevestei agăţat de-al său. S-au cununat în 2001, când el avea 30 de ani, iar ea – 24.

Cu patru ani mai devreme, in traseră deodată în PD şi, tot pe-atunci, se duseseră împreună la ansamblul de dansuri populare „Parângul”, al Casei Studenţeşti din Petroşani. Cam pe toate le-au făcut împreună… Când unul a mers după a doua licenţă la Facultatea de Drept din Alba-Iulia, l-a urmat şi celălalt. Şi în doctorate s-au ţinut unul după altul: Monica şi l-a luat în 2007, Tiberiu – în 2008. Cum au devenit ei doi doctori în ştiinţe inginereşti în acei ani, în care numai de lupte politice s-au ţinut, doar ei şi rectorul Universităţii din Petroşani ar putea explica.

 

3,5 milioane de euro
este cifra de afaceri a magazinelor Euro-Riva

PRIETENIA CU EBA

Elena Băsescu şi videoclipul trupei Voltaj

În 2007 şi 2008, familia Iacob Ridzi a trecut prin cinci campanii electorale. De două ori pentru alegerea lui Tiberiu, de alte două ori pentru alegerea Monicăi şi încă o dată la referendumul pentru demiterea preşedintelui. În aceste campanii, chiar în timpul uneia de-a lui Tiberiu, au văzut-o petroşenenii prima oară pe Elena Băsescu la ei în oraş. Monica se împrietenise cu mezina preşedintelui la organizaţia de tineret a partidului şi, în afară de dorinţa ei de a se pune bine cu tatăl Elenei, e greu de ghicit ce le-a apropiat pe cele două.

Prima avea o expresie sobră, cumpănea două-trei fraze înainte de a începe să vorbească şi, de dansat, dansase în costumele populare de la „Parângul”. A doua îşi primenea fizionomia cu silicon, umplea reportofoanele de greşeli gramaticale ori de câte ori deschidea gura şi era nelipsită din cluburile sclipicioase ale Bucureştiului.

„Doar o coincidenţă”, susţine viceprimarul Cornea

Petroşenenii s-au trezit cu EBA în vizită şi pe 9 mai, anul ăsta, când primăria a sărbătorit Ziua Europei, bugetând 90.000 de lei pentru eveniment. Tocmai atunci începea campania electorală a europarlamentarelor. La petrecere a fost adusă trupa Voltaj, care, pe un ecran lateral scenei, a proiectat un videoclip în care apărea mezina preşedintelui. „Doar o coinciden ţă”, susţine viceprimarul PDL, Claudiu Cornea.

 

REPETENT

Ionuţ, cu absenţele nemotivate

Cicatricele meciurilor electorale din 2007 şi 2008 continuă să apară şi azi. Ionuţ Bulai, junior al PDL, a dat, recent, o declaraţie scrisă în care spune că a rămas repetent din cauza absenţelor adunate în timpul campaniilor de acum un an. Susţine că Monica şi Tiberiu s-ar fi angajat să-i motiveze chiulurile din catalog după terminarea alegerilor, dar că, imediat ce campania s-a încheiat, şi-au uitat promisiunile.

Ce-i drept, declaraţia băiatului e plină de cuvinte în care cratima a fost pusă anapoda, dar, în absenţa altor declaraţii din care să reiasă cât de alfabetizaţi sunt ceilalţi copii din şcoală, mărturia tânărului agitator politic tot mai rămâne cu un picior de sprijin. În Petroşani, foşti membri ai PDL vorbesc că, în noiembrie 2008, activiştii partidului aveau sarcină ca, pe lângă ruperea afişelor lipite de opoziţie, să le rupă şi pe cele ale lui Gheorghe Barbu.
 
Şef al PDL Hunedoara, acesta candida la Senat şi, dacă ar fi devenit parlamentar, ar fi avut pretenţii la un minister. Or, aceeaşi demnitate era dorită şi de Monica. Barbu a eşuat în alegeri şi astăzi nu doreşte să spună mai mult de-o frază despre ministrul Iacob Ridzi: „În partid, a evoluat ca orice tânăr care şi-a făcut treaba din punct de vedere politic”.
Declaratie

 

DECLARAŢIE. Un elev a dat vina pe cuplul Iacob Ridzi pentru că a repetat clasa

 UN MOMÂRLAN VORBEŞTE DESPRE METAMORFOZA MONICĂI

Preotul Dimitrie Jura: „L-ar fi împuşcat pe Tolontan”

Transformarea tinerei politiciene s-a petrecut sub privirile tot mai uimite ale alegătorilor. În opinia lor, dintr-o prezenţă amabilă, care îi elibera de complexe, a ajuns un produs tipic al vieţii de partid: a învăţat să-şi încalce făgăduielile, să acţioneze cinic şi să vorbească mult fără să spună nimic.

Dimitrie Jura, preot paroh într-o comunitate vârstnică de momârlani (comunitate din Parâng), crede că politicianul Monica Ridzi l-a devorat demult pe omul Monica Ridzi, lăsând în urmă un schelet de piatră, în stare să-ţi spună în faţă ce vrei să auzi şi să te dea uitării imediat ce ţi-a întors spatele. În campania din noiembrie, părintele a reuşit să-i smulgă promisiunea că o să se ocupe de cei care distrug albiile Jieţului şi ale Maleiei, extrăgând prundiş sub pretextul regularizării râurilor. Numai că, după ce Monica Ridzi a ajuns ministru, n-a mai fost chip s-o vadă la ochi.
 
„O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi”

Aşa se face că buldozerele râmă în continuare pe fundul gârlelor, schimbând definitiv cursul apelor care le trec momârlanilor prin bătătură. Într-atât de crudă a ajuns părintele Jura să o bănuiască pe Ridzi, încât e gata să bage mâna în foc că, atunci când era încolţită de Cătălin Tolontan, în studioul Realitatea TV, ministrul n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver. Poate că imaginaţia preotului s-a aprins de la cea a enoriaşilor săi.

Disperaţi că proiectul noii staţiuni alpine va traversa vetrele lor, sătenii îi ameninţă pe cei care plănuiesc să le fure terenurile de sub picioare: „O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi şi-acolo o să-i lăsăm să se zvârcolească. Ştiţi ce-i ăla un cep de brad?”, întreabă Aurel Moruş, momârlan cu braţe de fier şi voce capabilă să culce iarba la pământ. „E ciotul rămas de la o cracă ruptă”. Resentimentele faţă de ministru au trecut şi dincolo de Valea Jieţului. O femeie din Petroşani îşi dă cuvântul că a auzit-o pe Monica vorbindu-i urât pe mineri la coafor, iar un pensionar, ieşit să joace rummy (un leu partida) întrun parc din centrul oraşului, o dispreţuieşte pentru că, de 9 mai, i-a făcut campanie Elenei Băsescu din banii comunităţii.
 
Oportunistă, opoziţia a exploatat ciuda crescută a localnicilor: săptămâna trecută, Petroşaniul a fost umplut de ma nifeste care strigau că, din cauza scandalui „2 Mai”, ministrul a acoperit Valea Jiului cu o ruşine comparabilă celei din urma mine riadelor. Nimic din toate astea nu l-a influenţat pe Valeriu Botulescu. Epigramist şi dramaturg petroşănean, fost şef al PDL Hunedoara, el continuă să o considere pe Monica drept cea mai valoroasă achiziţie a partidului din tot ce-a reuşit să strângă organizaţia PDL de la înfiinţare şi până azi.

PERSONAJE TRASEIST POLITIC

Mârza, amicul lui Adriean Videanu

Oameni de afaceri şi inşi dubioşi ai tranziţiei s-au strâns în jurul cuplului Iacob Ridzi, asigurându-i dominaţia în cel mai mare oraş al Văii Jiului.
 
Mulţi dintre cei care vor astăzi să smulgă Petroşaniul din braţele trecutului său minier şi săl aşeze pe orbita turismului de iarnă sunt miliardari cu averi crescute din afacerile cu statul sau din mărunta bişniţă transfrontalieră. Declară cu elocvenţă că turismul e singura şansă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului, dar omit să spună că s-au numărat printre beneficiarii vremurilor când zona se dezvolta „nedurabil”, din minerit. EVZ vă prezintă câţiva dintre susţinătorii de pe plan local ai familiei Iacob Ridzi. Au interese în turism, sunt contributori la campaniile electorale ale PDL, rude ale cuplului primar- ministru ori personaje din aceleaşi cercuri de interese.

Gărdean – contracte de milioane de euro cu CNH

Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie.

Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a pro iectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a „imperiului Găr dean”. Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni.

Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel. Astăzi, manageriază Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar „bun şi curajos”, pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Florin Mârza este membru PDL în Consiliul Local Petroşani şi consilier personal pe probleme de energie al ministrului Adriean Videanu. Numit în martie 2009 în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Transelectrica. Din acelaşi CA mai fac parte cumnatul lui Mircea Geoană şi cumătrul lui Traian Băsescu. Spune: „Îl ştiu pe Tiberiu Iacob de când era student. A trecut prin toate funcţiile partidului”. Despre Videanu afirmă: „Suntem într-o relaţie foarte bună. Ne ştim de mult timp. Are încredere în mine şi în experienţa pe care am arătat-o în mediul privat (n.r. – la Enel)”. În timpul guvernării PSD (2001-2004), Mârza a trecut la PSD pentru a-şi păstra funcţia de şef la Electrica Deva.

 

 

44 de ani are Adrian Gărdean, socotit cel mai bogat din Valea Jiului 

PIONIERUL COMERŢULUI CU ADIDAŞI

Simi le-a dat copiilor acadele cu Elena Băsescu

Siminel Iordache (35 de ani), zis „Simi”. Deţine cel mai mare club din oraş – Keops -, magazine de pantofi şi haine, un salon de coafură şi spaţii comerciale date în chirie. Simi povesteşte că a intrat în lumea afacerilor făcând bişniţă cu adidaşi pe care-i aducea din Ungaria: „Plecasem din ţară să muncesc. La fiecare revenire, mă întorceam şi cu câteva perechi de «pume» pe care le vindeam”.

De la negoţul de tarabă, Siminel Iordache a ajuns, în timp, proprietarul a peste 7.000 de metri pătraţi în centrul Petroşanilor: ansamblul Keops stă pe un teren şi un iaz folosite odinioară de un club şcolar de acvamodelism. O clădire din curtea clubului Keops a găzduit sediul de campanie al Elenei Băsescu.

„Am susţinut-o pe Elena fiindcă îmi plac tinerii”

Simi povesteşte că, implicându- se în campania fiicei preşedintelui, n-a făcut decât să răspundă pozitiv unei rugăminţi de-a primarului Tiberiu Iacob Ridzi: „Într-o seară, la masă, primarul a întrebat cine ar putea să o ajute pe Elena Băsescu să-şi facă un sediu de campanie. M-am oferit eu, fiindcă îmi plac tinerii”. Pionierul comerţului cu adidaşi nu ezită să admită că a supravegheat personal lipirea afişelor cu EBA şi spune că, în completare, le-a dat copiilor acadele „cu EBA”, iar pensionarilor – mere, şosete şi pulovere, ambalate în sacoşe care purtau numele tinerei politiciene.

„Ideea a fost bună! Veneau copiii la secţiile de vot şi le spuneau părinţilor să o ştampileze pe EBA.” Adversarii politici îi pun lui Simi în spate doi ani de puşcărie ispăşiţi în Ungaria, pe vremea când pleca acolo după marfă. Patronul de la Keops zice că zeghea în care s-ar fi plimbat prin penitenciarele maghiare este o pură invenţie de-a opoziţiei. Întenţionează să ridice un hotel cu 40 de locuri în curtea clubului său.

PLANURILE FINULUI

Două hoteluri

Emil Bercea (37 de ani). Deţine depozite de materiale de construcţii, o fabrică de mobilă şi afaceri incipiente în turism. Fin al cuplului Monica şi Tiberiu Iacob Ridzi, şi-a deschis de puţină vreme un hotel cu 60 de locuri. În curând va începe ridicarea altuia, cu 120 de locuri. Ambele, în apropierea staţiei de plecare a viitoarei telegondole. Bercea afirmă că Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care i-a propus să-l cunune. Se răzgândeşte brusc: „Nu scrieţi asta! Eu m-am dus la el şi i-am cerut să-mi fie naş. Îl ştiam pe Tibi de la tenis, îi place sportul”.

Finul familiei Ridzi declară că nu îl interesează contractele cu bani publici. Evidenţele îl contrazic. Tocmai a participat la o licitaţie pentru reabilitarea termică a 11 blocuri din Petrila. Anul trecut i-a vândut mobilier Primăriei Vulcan, repetând ceea ce presa locală a dezvăluit că ar fi făcut şi la Primăria Petroşani. Când vine vorba despre naşul Tiberiu, lui Bercea nu-i ia mult să pronunţe un verdict: „Categoric, este cel mai bun primar pe care l-am avut vreodată”.
Monica Iacob Ridzi Keops

ÎN FAMILIE. Finul Emil Bercea, alături de naşa Monica

Guvernul Pilelor, Cunoştinţelor şi Relaţiilor

emilboc
Guvernul năşit de Traian Băsescu este plin de pilele, cunoştinţele şi apropiaţii baronilor locali din PD-L şi PSD. Lor li se alătură prietenii, colaboratorii şi rudele premierului Boc, dar şi ale liderilor PSD, PD-L şi şefului statului.
Performanţele obţinute de fostul utecist Boc Emil de pe urma cunoaşterii tezelor PCR au lăsat urme în mentalitatea premierului de azi Emil Boc. Uns şef al Guvernului României, el a folosit acelaşi sistem de pile-cunoştinţe-relaţii folosit  de ştabii comunişti în administraţia locală şi centrală. Boc a numit fără să clipească în posturi grase clientela politică a baronilor locali şi a mai-marilor PD-L şi PSD, chiar dacă mulţi dintre reprezentanţii “noului val” stăteau la coadă la DNA sau “bunul renume” nu este bun deloc. Un loc aparte le-a fost păstrat şi rubedeniilor, căci nimic nu e mai sigur decât un loc de muncă plătit de la stat. Înverşunarea lui Boc împotriva clientelismului şi nepotismului a dispărut brusc când a fost vorba despre prea tânăra lui nepoată Mihaela Boc sau despre şoferul personal, Marius Buzea, care l-a tot ajutat să facă naveta Modrogan – aeroport, blagoslovindu-i cu câte o funcţie de consilier la Palatul Victoria. Nu a putut închide ochii nici la persoanele livrate din deal, de la Cotroceni, pentru că, deşi ajuns mare şef la Victoria, Emil Boc este totuşi prea mic să muşte mâna celui care l-a hrănit. Aşadar, Guvernul PSD-PD-L năşit de Traian Băsescu s-a umplut de pilele şi de apropiaţii baronilor locali ai celor două partide. Marian Oprişan, de la Vrancea, Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Radu Mazăre, de la Constanţa, Gheorghe Nichita, de la Iaşi. Toţi şi-au impus fără probleme oamenii în structurile Guvernului. Nici pedeliştii nu şi-au uitat vechii prieteni şi parteneri de afaceri după ce au intrat la guvernare. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ultimul găsindu-i un loc de secretar de stat unui personaj controversat: Marin Anton. Şi apropiaţii şefului statului au profitat de uşile deschise ale instituţiilor publice, după ce PD-L a ajuns la guvernare: Elena Udrea, ministru al Turismului, fost consilier de stat la Cotroceni; Gabriela Andreescu, secretar general al Guvernului, fost consilier de stat la Cotroceni; Silvian Ionescu, şef al Gărzii de Mediu, fost ofiţer de Securitate. De-o soartă bună au avut parte şi colaboratorii lui Theodor Stolojan.

Pesediştii sunt adevăraţi campioni la numirea rudelor sau prietenilor în funcţiile guvernamentale de rangul doi. Lista începe cu însuşi liderul partidului, Mircea Geoană, care şi-a promovat în posturi de conducere doi dintre consilieri. Unul dintre ei este Ancuţa Gianina Opre, o tânără de 30 de ani, care a fost recompensată cu funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, după ce a pierdut scaunul de deputat într-un colegiu din Giurgiu la alegerile parlamentare de anul trecut. Cel de-al doilea este Marius Lazăr, fin al liderului PSD. Propulsat nu demult ca şef de filială, la Arad, consilierul politic al liderului PSD a fost cocoţat acum pe o poziţie de demnitate publică, fiind numit secretar de stat în Ministerul Muncii. Pe lângă colaboratori, cumnatul celui de-al doilea om în stat, Ionuţ Costea, a beneficiat şi el de o numire. Recent Costea a devenit preşedinte al Eximbank, anterior el fiind preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.

OAMENII BARONILOR LOCALI
Guvernul năşit de Traian Băsescu este plin şi de pilele şi apropiaţii baronilor locali din PSD. Marian Oprişan de la Vrancea, care mai mult a stat la Bucureşti decât acasă cât s-au negociat posturile, a obţinut pentru oamenii lui posturi-cheie în structurile guvernanentale. Graţie acestuia, Cătălin Vrabie, fost director în cadrul Consiliului Judeţean şi ex-prefect de Vrancea, a fost uns secretar de stat în MAI, iar Iulian Matache, şi el director executiv în CJ, la Ministerul Dezvoltării condus de Vasile Blaga. La rândul său, Radu Mazăre de la Constanţa şi-a implantat cu succes oameni în Guvern, el adjudecându-şi, după numirea lui Nemirschi în fruntea Mediului, şi un mult râvnit post în Ministerul Transporturilor. Valentin Preda, fost inspector la Autoritatea Navală Română şi “fost coleg de generaţie” a lui Mazăre, după cum acesta l-a prezentat, a fost numit zilele trecute secretar de stat la ministerul lui Radu Berceanu.

ŞI AI LUI VANGHELIE… ŞI AI LUI HREBENCIUC…

Devenit unul dintre pesediştii cu greutate în Kiseleff, bucureşteanul Marian Vanghelie şi-a băgat şi el apropiaţii în Guvern, cu toate că a înregistrat un eşec la MAI cu Mincu Silvestru. Fără emoţii însă, primarul de la 5 l-a instalat în fruntea Agenţiei Naţionale pentru Romi pe Robert Laurenţiu Iapornicu, iar pe preşedintele filialei de tineret a PSD Bucureşti, Bogdan Georgescu, ca vicepreşedinte la AVAS. Vanghelie ar fi vrut ca Georgescu să preia preşedinţia Autorităţii, însă funcţia i-a fost suflată pentru Mircea Ursache care a mai deţinut această poziţie şi pe vremea Guvernului Năstase. Ursache ar fi fost susţinut pentru această funcţie de Viorel Hrebenciuc, s-a comentat în interiorul PSD, presa scriind că şi în 2007 negociatorul-şef al PSD a lucrat ca Ursache să fie numit membru şi, ulterior, preşedinte al Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea. Ursache este un personaj foarte controversat, numele său apărând în scandalul “Afacerea Costea” şi în scandalul Hayssam. Pe de altă parte, Hrebenciuc se face responsabil şi de promovarea consilierei sale Silvia Claudia Mihalcea, aceasta fiind numită vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Tot pe filiera Hrebenciuc, a ajuns secretar de stat în MApN Dan Tătaru, fost consilier PSD în CJ Bacău, presa locală scriind despre acesta că este un cunoscut om de afaceri şi un apropiat al lui Hrebenciuc.

ŞI ALŢII…

La Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul condus de Victor Ponta lucrează ca secretar de stat maramureşeanca Ioana Liana Pop. Tânără, frumoasă, blondă, Ioana este fina lui Ponta, potrivit presei locale, şi a fost adusă de acesta la Bucureşti pe un post de demnitate publică după ce şi-a adjudecat în TSD poziţia de vicepreşedinte. Ieşeanul Gheorghe Nichita, vicepreşedinte la nivel naţional al PSD, şi-a impus şi el fără probleme oamenii în structurile Guvernului, directorul de strategii din Primăria municipiului Iaşi, Cosmin Coman, considerat un apropiat al acestuia, fiind numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor, iar “prietenul său din copilărie”, după cum scrie presa locală, Gerard Jităreanu, la Ministerul Educaţiei. Din Dolj, organizaţia lui Geoană, Mihai Viorel Fifor, un protejat al preşedintelui CJ Ion Prioteasa, a fost adus la MAI pentru a ocupa un post de secretar de stat, din acest judeţ provenind şi Andi-Petrişor Gaiu numit în funcţia de vicepreşedinte al AVAS, iar din Olt, fostul consilier judeţean PSD, Radu Stancu, a fost promovat ca secretar de stat tot la Interne.

VIDEANU ŞI DRĂGOI, ÎMPREUNĂ PE COASTA DE AZUR

Nici pedeliştii nu şi-au uitat vechii prieteni şi parteneri de afaceri după ce au intrat la guvernare. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a numit în funcţia de secretar de stat pe Bogdan Drăgoi, care a fost fotografiat alături de familia Videanu în timp ce îşi petreceau concediul pe Coasta de Azur. Între ministru şi Bogdan Drăgoi relaţia este veche: l-a numit secretar de stat în perioada ministeriatului din Cabinetul Tăriceanu I, şi apoi l-a adus cu el director financiar la Primăria Capitalei. Mai mult, Bogdan Alexandru Drăgoi este fiul lui Dan Drăgoi, fost responsabil MapN, care ulterior s-a implicat în afaceri, printre altele, el reprezentând interesele firmei Balli în România după 1990.

STĂNIŞOARĂ ŞI PARTENERUL DE AFACERI

Ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, a adus pe postul de secretar de stat, şef al Departamentului pentru Armamente, pe Aurel Ionel Lascu. Cei doi au fost colegi de an la Politehnica din Timişoara şi parteneri de afaceri. Mai mult, fiul ministrului, Andrei Stănişoară, a devenit, acţionar la SITAS Tehnologia Apei, firmă înfiinţată şi condusă de Lascu până în momentul în care a fost numit secretar de stat. Tânărul Andrei a fost descoperit de tabloide în compania de amuzament a Elenei Băsescu.

Emisarul RAFO, la dreapta lui Berceanu

La Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor şi-a găsit un loc de secretar de stat un alt personaj controversat: Marin Anton, fost manager al RAFO şi finanaţator declarat al PD-L. “Nu exista nici o legătură între faptul că am finanţat partidul lui Stolojan şi faptul că acesta a ajutat RAFO acum câţiva ani”, afirma Anton, în momentul în care presa a decoperit lobby-ul pe care Stolojan l-a făcut pentru RAFO cerând cabinetului Tăriceanu sprijin din partea statului pentru revigorarea rafinăriei. Mai mult, declaraţia de avere a lui Marin Anton arată că acesta are acţiuni la Euroconstruct, celebra firmă de drumari abonaţi la Primăria Capitalei şi la Ministerul Transporturilor.

OAMENII LUI BĂSESCU

Şi apropiaţii şefului statului au profitat de uşile deschise ale instituţiilor publice, după ce PD-L a ajuns la guvernare: Elena Udrea, ministru al Turismului, fost consilier de stat la Cotroceni; Gabriela Andreescu, secretar general al Guvernului, fost consilier de stat la Cotroceni; Silvian Ionescu, şef al Gărzii de Mediu, fost ofiţer de Securitate.

Nici colaboratorii lui Theodor Stolojan n-au fost văduviţi de-o soartă bună. Fostul senator Ionuţ Popescu a devenit consilier al premierului, ca şi Cătălin Vătafu, un alt apropiat al lui Stolojan.

De asemenea, Andreea Vass, fidelă colaboratoare a lui Stolojan, a fost plasată pe postul de consilier personal al premierului, iar Cristina Trăilă a devenit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Tot Clujul s-a mutat la Bucureşti

Premierul Emil Boc este campionul detaşărilor. Şi-a adus la Guvern toţi prietenii, colaboratorii, consilierii, o parte din rude, dar şi şoferul. Acesta din urmă a devenit consilier personal. Marius Buzea era salariat al PD-L şi avea în atribuţie conducerea autovehiculului preşedintelui PD-L. Mihaela Boc, nepoata premierului, e consilier în candrul Cancelariei, iar finul ar fi trebuit să fie purtător de cuvânt. Rareş Niculescu a fost năşit, la prima căsătorie, de actualul premier. Fosta doamnă Niculescu a ajuns ulterior consilier al Monicăi Macovei. Dacă l-a ratat pe fin, Boc a reuşit să pună totuşi în postul de purtător de cuvânt o clujeancă, Ioana Muntean, fost angajat al PRO TV Cluj. Lotul de clujeni este mare: şeful Cancelariei, Cătălin Ovidiu Baba (decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai”), Ştefania Ferencz, fosta şefă de cabinet a lui Boc la Cluj, Cynthia Curt, fosta sa asistentă universitară, Darius Pintilie, fost consilier judeţean, în prezent consilier personal al lui Emil Boc, Peter Pal, secretar personal al premierului, Călin Emilian Hintea şi Dan-Tudor Lazăr, foste cadre didactice la aceeaşi facultate ca Boc, Gabriel Bădescu, şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, şeful catedrei de Ştiinţe Politice la aceeaşi universitate. Singura persoană de la Palatul Victoria care nu face parte din această categorie este şeful Departamentului de Control al Guvernului, avocatul Sorin Alăzăroaie. El face însă parte din aşa-numitul Club al Vinului, în care membri sunt şi omul de afaceri clujean Arpad Paszkany, dar şi Dinu Patriciu şi fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu. Emil Boc a explicat ieri seară la Antena 2, la emisiunea „Vorbe grele” cu Victor Ciutacu (după ce a intervenit în direct), că l-a angajat pe Marius Buzea în postul de consilier personal pentru că este unul dintre cei mai de încredere oameni ai lui, căruia îi poate încredinţa orice document.

Boc a mai arătat că nu a putut să-l angajeze pe Buzea ca şofer, pentru că şoferii premierului sunt angajaţi ai SPP. De aceea, l-a angajat consilier personal, Buzea devenind absolvent, în ultimii cinci ani, de studii superioare (şi-a luat licenţa în ingineria produselor alimentare). Premierul a mai arătat că îşi apreciază persoanele de încredere, oameni care au crescut o dată cu el. Despre nepoata sa, Mihaela Boc, premierul a spus din nou că aceasta nu lucrează şi nu a lucrat cu el direct nici la Primăria Cluj, ci cu actuala sa şefă de cabinet, Ştefania Ferencz. Ulterior, Guvernul dăduse publicităţii un comunicat de presă în care arăta că Marius Buzea şi Peter Pal se ocupă cu pregătirea administrativă a evenimentelor şi deplasărilor lui Boc, precum şi cu pregătirea şedinţelor de Guvern.

“Mii de tineri competenţi nu mai au speranţa că ţara lor mai are nevoie de ei, în timp ce odraslele nomenclaturii PSD se bucură de cele mai bune case şi de cele mai importante funcţii. Nepotismul practicat de Guvernul Adrian Năstase a depăşit orice măsură.”

Emil Boc – martie 2004