Emerich Ienei: ”Ceausescu era trist dupa esecul de la Copenhaga” „Ceauşescu era stelist”

SportMagazin a vorbit cu actorii eşecului din Danemarca, totodată ai calificării la Mondiale, despre “dubla” care, prin culise nebănuite, ameninţa să ducă la extincţia celor două mari forţe ale fotbalului românesc. Opinia lor: Ceauşescu nu putea desfiinţa Steaua, echipa lui Valentin, dar nici Dinamo, o formaţie în plină afirmare

Emerich Ienei

Supăraţi eram cu toţii după înfrângere, dar mai aveam această variantă de siguranţă, meciul de la Bucureşti, unde ne-am şi calificat. Am făcut nişte modificări tocmai pentru a fi sigur de sprijinul tribunei, am băgat mai mulţi stelişti, iar publicul ne-a purtat spre victorie deşi în minutul 6 am fost conduşi cu 1-0.

Pe Ceauşescu l-am întâlnit de 3 ori. O dată ca jucător, încă nu era el prim-secretar, eu eram foarte tânăr şi a venit la noi în cantonament la Săftica. A doua oară tot ca jucător, pe “23 august”, când ne-a condus Steagul Roşu Braşov cu 3-0 dar i-am bătut cu 5-3, şi a treia oară după ce am bătut pe Barcelona.

Sincer, pe noi ne-a interesat mai mult Valentin Ceauşescu, cel care ne-a ajutat cu atâtea lucruri.

Nemulţumirea lui Ceauşescu nu a ajuns la noi în aceşti termeni duri. Sigur, am avut şedinţă cu Bobu (n.r. – Emil Bobu, secretar al CC al PCR) înaintea returului. Să jucăm pentru patrie, să luăm punctele pentru că altfel dezonoram ţara.

Ceauşescu a fost şi şeful securităţii şi al armatei, era legat, normal, şi de clubul militar. Dar mai mult decât atât avea acest simţ al corectitudinii, al loialităţii. Nu cred că a ţinut partea Stelei atunci. Dacă a criticat ce făceau dinamoviştii, se vede dorinţa lui de a fi jocurile cinstite. El vroia ca totul să meargă ceas, ca în economie.

Ştefan Iovan

Probabil că Ceauşescu era trist după eşecul de la Copenhaga, şi noi eram. Imediat după meci nu ni s-a zis nimic. Revanşa urma oricum destul de târziu, la vreo lună după. Ştiu că înainte de meciul de aici, a venit Emil Bobu şi ne-a zis că ne dă o primă mare, că se pun banii de la contabilitate într-un sac şi la finalul meciului luăm o primă mare dacă batem. Şi într-adevăr am câştigat cu 3-1.

Legat de ce făcea Dinamo, cred că nimeni nu era la curent cu informaţiile astea, cel puţin dintre noi steliştii. Sunt nişte culise pe care le aflu abia acum. Ceauşescu avea informaţiile lui, dacă aşa a zis aşa o fi fost. O singură dată am dat mâna cu el.

Rodion Cămătaru

Ştiu că a fost presiune mare, s-a implicat Valentin cu nişte prime în retur. Eu jucam în perioada aia în Belgia, la Charleroi. La al doilea meci nu am mai jucat pentru că eram accidentat. Sigur existau nişte tensiuni între Steaua şi Dinamo, tensiuni care luaseră amploare în ultimii ani, din cauza implicării familiei prezidenţiale în “Ghencea” . Erau nişte contre.

Nu cred că se putea să desfiinţeze Steaua, care în urmă cu trei ani fusese campioană a Europei şi mai jucase o finală chiar în acel an.

Eu am reuşit să mă transfer beneficiind de un precedent, că a dat Steaua drumul lui Stoica şi Piţurcă la Valenciennes. Aşa mi s-a dat şi mie voie să joc afară. Valentin Ceauşescu s-a implicat să ne dea drumul afară, să se aprobe.

Dănuţ Lupu

Nu putea Ceauşescu să desfiinţeze Dinamo şi Steaua. Eram cluburile care reprezentau România. În afară de fotbal şi de Nadia, ce mai aveam?

Dacă s-a luat de noi, e şi pentru că atunci era la apogeu lupta între Steaua şi Dinamo. Amintiţivă episodul din finala Cupei ‘88 (n.r. – când la 1-1 Valentin a scos echipa de pe teren, iar trofeul i-a revenit Stelei după o şedinţă a Comitetului Politic Executiv). La echipa pe care o aveam în ‘88-’89, nu era nevoie să vorbim cu nici un arbitru. Ceauşescu era stelist, ţinea partea Armatei mai ales că era vorba de Valentin. Eu am debutat la naţională cu Danemarca şi ştiu că Neluţu Sabău a fost unul dintre cei mai buni oameni.

Înainte de retur ni s-a ţinut un discurs. Atunci dacă venea în vestiar cineva de la Partid, trebuia să stai drept şi să asculţi cu religiozitate, nu ca acuma, în democraţie, când se supără şi dacă vine galeria la vestiare.

DANEMARCA – ROMÂNIA 3-0 (2-0)

Copenhaga, 11.10.1989, preliminarii CM 1990
Stadion: „Parken“
Spectatori: 45.400
Arbitru: Bouillet (Franta)
Au marcat: K.Nielsen (4’), B.Laudrup (27’), Povlsen (84’)

DANEMARCA: Schmeichel-Sivebaek, Olsen, I.Nielsen (46’ Larsen), Heintze – Jensen, K.Nielsen, M.Laudrup – Bartram, Povlsen, B.Laudrup. Antrenor: Joseph Piontek

ROMÂNIA: Silviu LUNG-cpt.(Steaua) – Ştefan IOVAN (Steaua), Mircea REDNIC (Dinamo)/86’ Ioan ANDONE (Dinamo), Michael KLEIN (Dinamo) – Ioan SABĂU (Dinamo)/64’ Dănuţ LUPU (Dinamo), Gică POPESCU (Univ.Craiova), Iosif ROTARIU (Steaua), Dorin MATEUŢ (Dinamo) – Rodion CĂMĂTARU (Charleroi 72/20), Gheorghe HAGI (Steaua). Antrenor: Emeric Ienei

Printre ofiterii de Securitate,Traian Basescu avea numele de cod „Piratul”

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973. Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! ). In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa nformeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular. La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976. Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta. In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator“ sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

Printre ofiterii de Securitate, Basescu avea numele de cod „Piratul” * Basescu era cel mai bun informator al Securitatii, pe vremea cind era ofiter II in Portul Constanta * Ofiterul de legatura Mihai Avramides era multumit de informatiile pe care i le dadea „Piratul” * Nicusor Dumitru, seful Biroului de Securitate Port Constanta, il considera pe Basescu un informator de exceptie * De multe ori „Piratul” informa din exces de zel, dind  informatii suplimentare * Din cauza lui Basescu, au fost debarcati multi marinari nevinovati Ofiterul de legatura al lui Traian Basescu exista: Mihai Avramides traieste la Braila.”Registru l cu persoanele din rindul membrilor PCR, pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitate”. Este un registru tip repertoar, in care sint inregistrate in ordine alfabetica peste 600 de persoane, dintre acestea 454 erau surse, 88 rezidenti si 91 gazde. Printre acestia, pe pagina rezervata literei B, la numarul 19, figureaza Traian Basescu, atunci ofiter II Portul Constanta; era sursa si il avea ca ofiter de legatura pe locotenentul major Mihai Avramides. Mihai Avramides a aceptat sa poarte o discutie cu reporterii nostri despre informatorul Traian Basescu. Oare citi marinari au fost debarcati din cauza „Piratului”? La terminarea studiilor, Directia a IV-a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul Traian Basescu, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr.00151392/29 septembrie 1976. Dupa absolvirea Institutului de Marina, Traian Basescu este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta. In aceasta calitate este preluat ca informator-sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta, condus la acea vreme de ofiterul Ion Ivanciu. De folosirea lui s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides, care organiza contacte cu „Piratul” inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intilniri participa, de regula, si seful lui Avramides, Nicusor Dumitru, care insa se intilnea si separat cu sursa. In calitatea sa de ofiter de Marina, Traian Basescu dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat. De mentionat ca, desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informator mai multe note scrise, pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr.3990/1973. „Piratul” dadea informatii bune „Domnule reporter, „Piratul”, pentru ca asa ii spuneam noi, era cel mai bun, venea cu cele mai tari informatii. Eu ii dadeam o tema, o rezolva bine, dar venea si cu ceva in plus, de fiecare data. Se vedea clar ca vroia sa se afirme, provenea din rindul membrilor de partid si avea alt statut, nu era un simplu informator. Nu pot sa va zic ce-mi turna, pentru ca sint chestii secrete, dar asta e, a fost informator. Eu nu am stat mult la Constanta, m-am intors la Braila, dar acolo am facut treaba buna. Domnule ziarist, mi se face scirba cind vad ce se intimpla cu tara asta, cum au ajuns sa-si bata joc de ea. Uite Basescu cu flota, eram tari, domnule, eram numarul patru in lume. Atunci munca de informatii avea intr-adevar scopul de a proteja Romania si Siguranta Nationala. Nu poate sa ne conduca unul ca Basescu. Eu sint dispus sa ma pun la dispozitia organelor de ancheta, oricind”. In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor. In prezent, el este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, Piata Independentei nr.2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are telefonul cu numarul 0239.633.691. Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, Basescu a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Ioan Rosioru si Constantin Deacu, tot sub coordonarea sefului Biroului, Nicusor Dumitru. Nicusor Dumitru a trecut dupa 1989 in SRI, ajungind general, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti. Basescu a sustinut in 1981 examenul de comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei „Arges„. In acea perioada era de notorietate in rindul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura. In jurul anului 1984, informatorul Traian Basescu a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului, unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I. In 1987, Traian Basescu este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu, care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE. In aceasta perioada, Traian Basescu a transmis preponderent informatii de interes economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Rotterdam, dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatiidespre membrii personalului diplomatic romain din tarile respective. In vara anului 1988, Traian Basescu a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa. La inceputul anului 1989, in ascensiunea profesionala a lui Traian Basescu intervine o sincopa. Pe 8 martie 1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM. A fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava „Zimnicea” in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca Traian Basescu a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din Portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port. In perioada ianuarie-martie 1989, Traian Basescu a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara, incercind sa-si justifice deciziile, dar si lansind acuze grave si neintemeiate la adresa comandantului navei „Zimnicea”, despre care scria ca este „lipsit de profesionalism”, si ca este „un afacerist notoriu, care se plingea repetat ca el a venit pe acea nava ca sa faca un ban”. Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinind cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca Traian Basescu a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile Legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pina la Revolutie. Imediat dupa Revolutie, Traian Basescu a fost numit director general al Inspectoratului de Statal Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor. Ascensiunea politica si functiile primite de Basescu dupa 1989 denota clar un ajutor substantial din partea Serviciilor Secrete si a ofiterilor pentru care a lucrat inca din studentie.

Era Traian BaseSScu SECURIST ? eu cred ca da !

                                                                                            
 

        Basescu a colaborat cu Directia a IV-a a Securitatii click 

       Traian Basescu – turnator la Securitate – documente, click

                                                ROMÂNIA
                          MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
               DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII A APĂRĂRII                                                        28 iulie 2004
                                 nr.DGZ-S/92 Bucureşti

 Şeful Direcţiei Siguranţă Militară Domnul General de Brigada
                                    dr. Gheorghe Nicolescu
Judecatoria sectorului 2, Bucureşti, solicita oficial   Ministerului Apărării Naţionale in vederea solicitarii dosarului penal privind partea vatamata BASESCU Traian si pe inculpatii Ciuvica Mugur Cristian si Badin Maxim date despre existenta, in posesie ministerului a urmatoarelor documente;
a) Registrul jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta;
b) Adresa nr. 0043467, din 03.08.1978, prin care dosarul personal a lui BASESCU Traian a fost transmis arhivei Securitatii;
c) Dosarul personal nr.3990, din perioada 1977-1979 al colaboratorului Securitatii BASESCU Traian;
d) Procesul-verbal nr.58212, din 15.08.1979, de distrugere a dosarului personal a lui Basescu Traian;
e) Dosarul de urmarire informativa (DUI) -„Carma”, din perioada 1979-1981, referitor la nava Dacia;
f) Dosarul de urmarire informativa (DUI) referitor la petrolierul Indepedenta.Dispuneti masurile necesare pentru verificarea existentei in evidentele Directiei Siguranta Militara a documetelor precizate mai sus si inaintati datele rezultate, precum si propunerile dumneavoastra, in scopul intocmirii adresei de raspuns                  

                            Semnat de Gheorghe ROTARU 

                       RDS-40/DGZ-226/27.07.2004/DA/2ex.
                                                    1din1

Gheorghe Rotaru este seful Directiei Generale de Informatii a Armatei (DGIA).
La sfarsitul lui septembrie 2004, dupa aparitia in presa a unui document al MApN referitor la colaborarea lui Traian Basescu cu securitatea, acesta din urma acuza DGIA de implicare politica. Traian Basescu sustinea ca este un „pericol” faptul ca serviciile de informare ale armatei s-au amestecat in campania electorala
„Semnalizez acest pericol si avertizez public ca serviciile de informare s-au amestecat in campania electorala. E vorba de Serviciul de informatii al armatei”. In ciuda acestor declaratii, Gheorghe Rotaru, seful serviciului secret la care se referea Traian Basescu este pastrat in functie..Citeste stirea completa

Decizie_CNSAS_Basescu.pdf 17-Oct-2006 10:27 2.3M
Raspuns_SRI_Instanta.pdf 17-Oct-2006 10:27 529K
Scrisoare_Secasiu.jpg 17-Oct-2006 14:18 274K  

Politice (GIP) a dezvaluit ieri dosarul de cadre al ofiterului de Securitate Mihai Avramides, despre care anterior sustinuse ca l-a recrutat in 1978 pe Traian Basescu, pe cind acesta era student la Institutul de Marina din Constanta. Dosarul de cadre al lui Avramides este primul care ajunge sa fie cunoscut public in integralitate. El contureaza, in citeva zeci de pagini, evolutia profesionala a lui Mihai Avramides, care s-a impartit intre doua „arme“ ale Ministerului de Interne: Securitate si penitenciare.Citeste stireas 

 

Securistul Traian Basescu condamna ferm securismul, dar foloseste in serviciile secrete crema Secu ri tatii lui Ceausescu, intinerita, pe ici pe colo si prin partile ne/esentiale, cu ceva puiet care bate din cal ca ie. E adevarat ca dosarul de informator (sau urmarit) al lui Traian Basescu a disparut misterios in labirintul numit CNSAS (sau a fost pastrat ca mone da de schimb de unii care ocupa acum functii bine platite). Oare ce-or cauta in CNSAS, la frunzarit dosare, doi scriitori care au scris impreuna o intreaga biblioteca – vorbesc de onorabilii Mircea Dinescu si HR Patapievici (directorul Institutului Cultural Roman)?…  Inculpatul Traian Basescu vorbes – te de corupti, desi numele lui este citat in mai multe dosare penale (Flota, Casa din strada Mihaileanu etc.)…  Sustinatorul votului uninominal Traian Basescu a votat, pe vremea cand era senator PD, impotriva votului uninominal!…  Jucatorul Traian Basescu inventeaza, aproape saptamanal, conflicte artificiale, acoperindu-si astfel incapacitatea de a crea ceva si aducand grave prejudicii Romaniei in plan intern si extern (iesirile necon trolate presedintelui in interviurile acordate presei straine demonstreaza lipsa totala de rafinament politic al celui care detine prima functie in stat Citeste stirea completa  

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat, joi, ca este convins ca Traian Basescu a facut politie politica inainte de 1989 si ca CNSAS trebuie sa analizeze probele aduse in cursul acestei zile de PC. „Sunt convins ca Traian Basescu a facut politie politica. Nu am niciun fel de indoiala ca a colaborat cu Securitatea inainte de 1989”, a declarat Geoana, la o dezbatere a departamentului de mediu al partidului. Geoana a sugerat ca CNSAS ar trebui sa analizeze cu rapiditate dovezile aduse joi de…
Stirea completa in: Zi de Zi
Citeste stirea completa
Citeste si aici  

Gigi Becali: „Eu am inceput sa tip, cum adica sa va comande Traian Basescu pe voi? Pai, e comunist, ma, cum sa va comande pe voi? Pai, eu m-am nascut in lagar de concentrare. Familia mea a suferit. Au fost morti, el era in ’87, la Anwers, turnator, securist. Si am tipat, am urlat, si el, l-a deranjat pe el, ca de-aia spun ca nu ii mai spun presedinte” Citeste stirea complet

Mapa profesională Traian Băsescu 
 01.Memoriu_Basescu_Anvers.pdf
02.Ordin_Constituire_Comisie.pdf
03.Raport_Comisie_Anvers.pdf  

Colaborator al Securitatii Statului inca din tinerete a fost racolat in 1978 de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, si era folosit ca sursa în Portul Constanta.
Devine Ofiter acoperit al Securitatii RSR. A activat la Anvers. 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers.
Traian Basescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987;
.În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii Citeste stirea completa.  >

Printre probele care ar putea zgåltåi fotoliul prezidential se afla si depozitia unui fost marinar, Furnica, pe care Traian Basescu l-a impiedicat sa obtina azil politic in Belgia, punånd politia portuara pe urmele sale, sub pretextul ca ar fi furat ceva de pe vas. Citeste stirea completa

Ofiterul de Securitate Silvian Ionescu despre relatia sa cu Traian Basescu
Written by Grupul de Investigatii Politice
Monday, 08 August 2005
Acest material a aparut in Curentul din data de 27 februarie 2004.Silvian Ionescu: „Am fost seful Serviciului din Directia intaia din CIE. Serviciul intai care se ocupa cu partea vestica a Europei. Si in calitatea asta, intr-adevar, aveam in subordine munca informativa, munca de spionaj din Belgia. Tot in calitatea asta stiam ca acolo exista acolo un cetatean Traian Basescu la Navrom la Anvers” .

Coincidenţe bizare în ipoteza colaborării dintre Băsescu şi Securitate
Deşi nimeni nu a reuşit până acum să demonstreze fără dubiu că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ceauşistă, cel puţin o serie de coincidenţe bizare, care se insinuează în biografia ultimilor săi ani, par să-l lege de sinistra instituţie de represiune. Analiza activităţii revoluţionare a lui Băsescu şi a Raportului Zimnicea reliefează o dată în plus rolul explicativ pe care l-ar avea relaţia cu Securitatea în cariera actualului şef al statului.Extrem de elocvent în acest sens ne pare evoluţia lui Traian Băsescu în zilele care au urmat fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu. Pe atunci, Băsescu era şeful Inspectoratului de Navigaţie Civilă, iar întâmplarea face ca numele său să apară pe lista membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale de la Constanţa, întocmită în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989.Ca membru, dar mai ales ca purtător al legitimaţiei structurii populare care avea să transfere puterea politică de la regimul dictatorial la primul regim constituit pe baze electorale, Băsescu avea acces liber în toate instituţiile statului, în unităţi militare, în Miliţie şi chiar în sediul Securităţii. Mai mult, potrivit unor martori, a fost văzut în compania colonelului Simionescu, şeful Securităţii Constanţa, în zilele fierbinţi ale revoluţiei. În harababura creată de mutarea arhivelor sinistrei instituţii de pe bulevardul Lenin (sediul actual al IPJ) la Academia Militară şi apoi la Institutul de Scafandri, orice purtător de legitimaţie ar fi avut, teoretic, posibilitatea să pătrundă în arhivă, să răsfoiască şi chiar să sustragă documente şi dosare întregiNu ştim dacă actualul şef al statului a uzat de aceste prerogative de revoluţionar, însă ştim că ani de zile a declarat că a făcut revoluţia în faţa televizorului.In toată aventura sa de revoluţionar, Băsescu a fost însoţit pas cu pas de comandantul de cursă lungă Ion Jercan, angajat şi el la Inspectoratul Navigaţiei Civile. Potrivit lui Anton Mangiurea (fostul asociat al lui Jercan) şi altor navigatori pe care revoluţia i-a găsit la INC, în primul moment de libertate Jercan a vrut să-l arunce pe geam pe Traian Băsescu. Nu a făcut-o, ba mai mult l-a însoţit pe acesta, prin foc încrucişat, la sediul Securităţii de pe bulevardul Lenin. Această conduită ar putea fi explicată foarte uşor, dacă cei doi inamici ar fi găsit un interes de moment care să-i unească, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, cel puţin formal, după revoluţie au continuat să se duşmănească profund. Ipoteza intenţiei de ştergere a urmelor unui trecut comun pătat ar putea explica foarte bine conduita lui Jercan şi buna sa prietenie cu Băsescu din zilele revoluţiei.Raportul Zimnicea şi complicii curaţi ca lacrimaO a doua serie de coincidenţe bizare se leagă de auspiciile retragerii lui Traian Băsescu de la conducerea reprezentanţei comerciale a Navrom la Anvers, în anul 1988. Actualul şef al statului a intrat în clinciuri cu comandantul navei Zimnicea, Valentin Stan, după ce acesta a refuzat să semneze facturile umflate eliberate de şantierul naval căruia Băsescu îi încredinţase reparaţia navei, trecând peste recomandările Navrom.Facturile au fost semnate în cele din urmă de Băsescu, iar acest fapt i-a atras în cele din urmă pierderea postului de la Anvers. Pentru a-şi justifica deciziile controversate, el a întocmit două rapoarte, poate chiar trei, primul către vice-amiralul Gheorghe Anghelescu, şeful Departamentului Transporturi Navale, iar al doilea adresat unei instituţii nemenţionate, alta decât Navrom şi DTN. Ziaristul Luis Lazarus a afirmat, recent, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune OTV, că raportul este adresat Securităţii şi ar conţine elemente de poliţie politică, deoarece semnatarul său a încercat să-l denigreze profesional şi moral pe comandantul navei Zimnicea care, de altfel, după acel moment, şi-a încheiat conturile cu navigaţia. Ziaristul s-a bazat şi pe evidenţa că orice navigator, inclusiv comandanţii de navă, trebuia să obţină aviz de navigare de la sinistra instituţie de represiune. În plus, Securitatea nu ar fi lăsat un personaj, pe care să nu-l controleze câtuşi de puţin, să reprezinte interesele statului român la Anvers. O altă coincidenţă, punctată de noi, se referă la faptul că Gheorghe Anghelescu, către care este adresat unul dintre rapoartele Zimnicea (cel care conţine elemente tehnice şi profesionale), a ocupat funcţia de consilier pe probleme de navigaţie la CNM Petromin SA, în perioada în care guvernulNăstase îl căuta pe Băsescu prin hârtiile acestei instituţii, pentru a-i imputa distrugerea flotei. Curios, în arhivele Petromin nu au fost găsite documentele care să demonstreze implicarea actualului şef al statului în distrugerea flotei, deşi toate evidenţele, ca şi în povestea cu Securitatea, converg spre implicarea sa.O ipoteză care ar putea să lămurească deplin situaţia ar fi aceea că, de dragul păstrării tăcerii asupra unui trecut comun nu tocmai curat, Paraipan (porecla lui Anghelescu) s-ar fi îngrijit ca totul să iasă bine. Printre cei care au lucrat la adunarea hârtiilor în dosarul Flota s-au numărat Ion Jercan şi cumnatul său Petrică Gheorghiu, fost comandant de cursă lungă. Ca notă comună, în arhivele Securităţii nu s-a păstrat nici măcar o filă despre Anghelescu, Jercan şi Gheorghiu, la fel cum nu s-a păstrat nici despre Traian Băsescu. Cei trei comandanţi de cursă lungă şi şeful lor de la DTN sunt curaţi ca lacrima, ba chiar acesta din urmă mai are, culmea, şi un dosar de urmărit informativ. În sfârşit, un al patrulea personaj care ar fi putut să blocheze aflarea adevărului despre flotă este Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului în perioada 2000-2004, dar şi secretar de stat la Ministerul Transporturilor în perioadele în care Băsescu nu a ocupat funcţia de ministru. O ipoteză interesantă este legată de faptul că Mihăilescu – fost secretar de stat în Guvernul Dăscălescu – a fost reangajat la Guvern chiar de Traian Băsescu, în anul 1992, astfel încât avea argumente personale pentru a se îngriji ca binefăcătorul său să nu fie găsit în hârtiile din dosarul Flota. Ar fi putut avea însă şi argumente legate de protejarea unui trecut comun nu tocmai curat, aidoma lui Ion Jercan. Despre Mihăilescu, presa naţională a dezvăluit recent că a fost ofiţer activ în cadrul Departamentului de Informaţii Externe (DIE), instituţia la fel de sinistră din sistemul de securitate naţională care controla absolut toate aspectele din activitatea persoanelor angajate în ambasadele României din străinătate, dar şi a reprezentanţelor comerciale externe ale unor întreprinderi româneşti.

Citeste stirea completa

Proba colaborării dintre Băsescu şi Securitate în viziunea PC

(1919 afisari, 2007-05-10) Reprezentanţii Partidului Conservator au prezentat un film care conţine mărturia fostului inspector de personal al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” Ovidiu Adamescu, care demonstrează, în opinia lor, că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate.

Această mărturie a fost depusă de conservatori şi la CNSAS, în urmă cu două săptămâni, dar Colegiul Consiliului a anunţat că aceste probe nu pot fi luate în considerare.

Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.

Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.

 

Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”

Sursa: Actiunea.ro

 „Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
Sursa: Q Magazin

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”

Sursa: Actiunea.ro

 

 „Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
Sursa: Q Magazin

Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.

Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.

Mugur Ciuvica afirma ca motivatia refuzului de a semna numirea Noricai Nicolai nu se sustine si, daca si-ar fi aplicat siesi criteriile de profesionalism, atunci ar fi trebuit sa refuze si în 1991, si în 1996 numirea sa în functia de ministru al transporturilor.
„Pe de alta parte, câta vreme toate dosarele sale sunt ascunse, Traian Basescu este ultima persoana din România care are dreptul sa vorbeasca despre dosarele altora“, critica presedintele GIP, care enumera în continuare o serie de indicii privind presupusele dosare ale sefului statului. „Conform CNSAS, dosarul de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu a fost distrus în 1979 (procesul verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 se afla în posesia CNSAS);conform lui Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale, dosarul de cadre al lui Traian Basescu (obligatoriu pentru orice fost membru PCR) a disparut; conform lui Traian Basescu însusi, dosarul sau profesional de la Navrom nu mai e de gasit“, se mai arata în comunicatul GIP.

Eu cunosc aceste lucruri chiar din interior deoarece in 1972, cand eram procuror, am fost selectionat si am facut cursuri speciale la baza Securitatii de la Bran. scoala de la Bran a educat multe serii de procurori. Eram bratul inarmat al PCR, asa ni se spunea. Noi primeam ordin sa gresim intentionat datele din dosarele penale ca sa-i protejam pe informatorii Securitatii”, sustine fostul procuror Pantea.

  Proba colaborării dintre Băsescu şi Securitate în viziunea PC

 

 

 

 

 

 

Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”

 Adamescu susţine că, în 1972, maiorul Dumitru Băsescu, tatăl lui Traian Băsescu, ar fi venit la el să-l ajute pe fiul său să intre la Institutul de Marină. „I-am dat temele de examen rezolvate, nu trebuia decât să le memoreze”, a afirmat Adamescu. El a susţinut totodată că securistul care se ocupa de institut i-a spus că, după părerea lui, Traian Băsescu era informator încă din liceu. Adamescu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea, sub numele de cod „Laurenţiu”.

   Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.

 Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.

 Această mărturie a fost depusă de conservatori şi la CNSAS, în urmă cu două săptămâni, dar Colegiul Consiliului a anunţat că aceste probe nu pot fi luate în considerare.