Elena Băsescu, anchetată de Poliţia Cluj

În urma materialului apărut în ediţia de ieri a ziarului Click, Poliţia oraşului Cluj-Napoca a demarat o anchetă cu privire la faptul că Elena Băsescu a apărut îmbrăcată în uniformă militară în campania electorală.

Dacă se va dovedi că uniforma militară pe care a purtat-o Elena Băsescu în campania electorală aparţine Armatei Române, fiica preşedintelui ţării ar putea face obiectul unui dosar penal. Ieri, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Raluca Şeucan, ne-a confirmat că a fost demarată o anchetă la nivel local.

“Am contactat reprezentantul local al MApN şi i-am trimis fotografiile în care Elena Băsescu a purtat uniforma militară, pe data de 3 iunie a.c.. I-am cerut să ne spună dacă uniforma respectivă aparţine armatei. În funcţie de răspunsul pe care îl vom primi, vom continua, sau nu, cercetările”, a spus Raluca Şeucan.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, spune că Elena Băsescu nu a încălcat nici un regulament militar, pentru că nu a purtat o uniformă completă. El susţine că lipsesc câteva elemente, cum ar fi semnele de armă, ecusonul cu numele, cel de identificare cu numele sau gradele.

De 1 Mai, un bucureştean a fost ridicat şi s-a ales cu dosar penal pentru port ilegal de uniformă, în timpul manifestărilor organizate în Parcul Izvor. Bărbatul, în vârstă de circa 55 de ani, se îmbrăcase cu o uniformă de colonel de infanterie.
Comentari:

17. radu

 

Miercuri, 10 Iunie 2009 23:13

cred ca purtatorul de vorbe al MApN e inconstient!!! deci daca maine o sa vedem pe strada o gramada de oameni imbracati in politisti, dar o sa le lipseasca o insigna, nu poate nimeni sa le faca nimic? asa ca purtatorule, tu esti esti prost, ori analfabet si nu stii citii legea!!!!

16. Mihnea

Miercuri, 10 Iunie 2009 22:56

la cate abuzuri se fac in aceasta tzara, ce mai conteaza uniforma lui EBA in campanie electorala? poate era ca a lui Che Guevara, dar fara bereta iar cei de la MApN chiar au dreptate: nu purta gradul de soldat neinstruit iar semnul de arma e „fara arma”… de ce sa ne incurcam in legile astea stupide cand e vorba de marea speranta a neamului romanesc, EBA?

10.1. A_P

Miercuri, 10 Iunie 2009 22:50

Poate face orice doreste, dar daca de maine se va purta pe strada uniforma de tanchist fara pantof…fara curea sau drak stie fara mai ce, te rog sa-mi spui ce credibilitate va mai avea uniforma respectiva, purtata de catre cei ce au dreptul sa o poarte. Asta este o jignire grava si crasa a armatei. Sper sa raspunda cineva…sau poate nu!

8. Paul

Miercuri, 10 Iunie 2009 20:41

Si mai revin cu o intrebare: Daca tot au aparut suspiciuni ca membrii pdl ai sectiilor de votare au fost obligatzi sa vina cu 10 voturi eba, asta nu inseamna ca oamenii aia au adus 10 voturi/sectie in schimbul unor favoruri sau a celor 100-200 RON cu cat au fost platitzi ca mebri ai sectiei de votare? Asta nu este cumparare de voturi? Asta e fapta penala. De ce nu se autosesiseaza parchetul sa vada cum e treaba acolo? Mie unu asa mi s-ar parea normal intr-un stat de drept.

Mircea Geoana are perfecta dreptate – vezi de ce

Elena Băsescu a încălcat penal legile ţării. Ea a purtat uniforma militară a Armatei Române şi riscă astfel doi ani de puşcărie.

Fata preşedintelui României, proaspătul europarlamentar Elena Băsescu a apărut, în campania electorală abia încheiată, în uniformă militară, fără a avea acest drept. Pentru această faptă, ea riscă, conform art. 241 din Codul Penal, între 3 luni şi doi ani sau amendă.

Pe 3 iunie, la Cluj-Napoca, în timp ce era în campanie electorală, Elena Băsescu a purtat uniforma forţelor terestre ale Armatei Române având însemnul „RO. ARMY” pe piept.

Fata preşedintelui ţării a apărut îmbrăcată în veston militar de camuflaj, pantaloni de instrucţie şi bocanci tip „Deşert”, identice cu cele folosite de cei care care îşi riscă viaţa, zi de zi, pe teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.

Machiată strident, cu mânecile hainei milităreşti suflecate, zâmbitoare şi strânsă bine la brâu de “cureaua din dotare”, Elena şi-a făcut intrarea în Sala Sporturilor “Horia Demian” din Cluj, pe un culoar special care a protejat-o de sutele de susţinători.

A lipsit, totuşi, fanfara militară. Pe scenă, alături de EBA, au urcat cei de la Voltaj. Sătulă probabil de hainele de fotomodel, cea care va reprezenta interesele României la Bruxelles, a vrut să arate românilor că pleacă la „război”.

Numai că, primul „inamic” ar putea fi chiar Codul Penal al României care condamnă la închisoare astfel de abateri, acestea fiind numite: „Infracţiuni contra autorităţii de stat”, pedeapsa maximă ajungând până la 2 ani de închisoare.

Codul Penal,
articolul 241

„Purtarea, fără drept, de uniforme, grade sau insigne militare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent se săvârşeşte în timp de război, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani”

„Legal doar pentru militari”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, maior Costi Spînu, ne-a declarat, după ce a văzut fotografiile cu candidatul la europarlamentare: „Uniforma arată la fel cu cea purtată de militarii români în teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan. Ecusoanele de pe piept, cele cu RO. ARMY sunt ale Armatei Române. Portul militar este legal doar pentru militarii activi sau pentru cei trecuţi în rezervă, dar atunci numai cu specificaţia expresă a ministrului dar şi aceasta numai pentru anumite activităţi”.

„E o profanare şi o bătaie de joc!”

Preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România, generalul de brigadă (r) Constantin Săvoiu, a fost mult mai dur cu ieşirea tinerei. „Faptul că cineva îşi face campanie electorală în uniforma de camuflaj a Armatei Române, care reprezintă angajamentul ţării noastre în locurile unde militarii noştri îşi varsă sângele şi se jertfesc constitue o profanare şi o bătaie de joc la adresa morţilor din Irak şi Afganistan. Nici noi, militarii de carieră, nu avem voie să purtăm tot timpul uniforma”, a punctat generalul.

Sursa: Click

Presa ucraineana: „1914 – a inceput Primul Razboi Mondial, insa Bucurestiul nu se grabea sa ia parte. El astepta si se targuia. Si doar dupa ce Antanta a promis romanilor Transilvania care apartinea Ungariei armata romana a inceput manevrele militare in 27 august 1916. Rezultatele acestora au fost jalnice – in patru luni – decembrie 1916 „urmasii romanilor” au pierdut partea cea mai mare a teritoriului sau, inclusiv capitala – Bucurestiul, iar Regele Ferdinand, si ministrii au fugit la Iasi (decembrie 1916, Bucurestiul ocupat pina in – 8 noiembrie 1918). Iar la 7 mai 1918 (Tratatul de la Bucuresti) – chiar au semnat un armistitiu cu Germania si aliatii acesteia (primul ministru roman a fost Alexandru Marghiloman). Si doar succesul trupelor Antantei in Balcani din toamna anului 1918, care au determinat transferul trupelor germane si austriece spre vest, a permis romanilor sa reintre in razboi.”

La vremea sa, Winston Churchill a numit Polonia „o hiena a Europei de Est”, dar se pare ca Churchill nu avea dreptate – alta e tara est-europeana care merita mai mult calificativul de hiena, iar tara respectiva este Romania, a scris marti portalul informational de la Odesa timer.od.ua, consultat de NewsIn.

Iar pentru a da greutate afirmatiilor sale, autorul articolului „Romania Mare sau Hiena, subspecia est-europeana” face ceea ce el numeste „o incursiune in istorie”.

Romania ca stat a aparut in 1877, scrie timer.od.ua, cand in fruntea Principatelor Unite ale Valahiei si Moldovei a fost incoronat regele Carol I. Noul stat, prin insasi denumirea sa, Romania, isi sublinia descendenta din Imperiul Roman, care existase cu 1.500 de ani mai devreme.

Portalul noteaza ironic ca o descendenta indepartata exista totusi – actualul teritoriul al Romaniei a fost folosit de romani ca loc de surghiun pentru concetatenii lor certati cu legea – un gen de loc de exil cum era insula Sahalin (din vecinatatea Japoniei – n.red.) pentru Imperiul Rus – o fundatura indepartata, salbatica si rece. Deci, intr-o anumita masura, romanii aveau legatura cu Roma – o parte din stramosii lor erau ocnasi exilati, scrie publicatia ucraineana.

In 1878 regatul a primit primul supliment teritorial – pentru sustinerea morala a Rusiei in timpul razboiului ruso-turc din 1877-1878 a primit Dobrogea de Nord. Picanteria situatiei consta din faptul ca la inceputul razboiului Principatul unit era vasal al Imperiului Otoman si, teoretic, trebuia sa-i sustina pe turci. Asadar, prima anexare teritoriala era de fapt o plata pentru tradare – romanii au ales momentul cand suveranul slabit a ajuns in stare de razboi si au smuls o parte din teritoriul acestuia, lingusindu-se in acelasi timp pe langa un nou suveran, scrie autorul articolului postat pe timer.od.ua.

Urmatoarea anexare a fost asteptata de Romania tocmai 35 de ani – pana in 1913. In sud-vestul tarii se desfasura cel de al doilea razboi balcanic, iar Bulgaria lupta concomitent impotriva Serbiei, Greciei si a Imperiului Otoman – intreaga armata bulgara era prinsa pe numeroase fronturi. Anume acest moment a fost ales de Romania pentru a-l lovi pe vecin pe la spate – fara sa intampine vreo rezistenta, armata romana a trecut frontiera si a avansat pana in apropiere de Sofia. Bulgaria nu avea altceva de facut decat sa capituleze. Conforma tratatului de la Bucuresti, Romania a primit de la Bulgaria Dobrogea de Sud. Asadar, a doua anexare teritoriala a venit in urma loviturii neanuntate, pe la spate, date unei tari care la acel moment lupta din rasputeri cu forte ale inamicului ce o depaseau cu mult.

In anul urmator – 1914 – a inceput Primul Razboi Mondial, insa Bucurestiul nu se grabea sa ia parte. El astepta si se targuia. Si doar dupa ce Antanta a promis romanilor Transilvania care apartinea Ungariei armata romana a inceput manevrele militare. Rezultatele acestora au fost jalnice – in patru luni „urmasii romanilor” au pierdut partea cea mai mare a teritoriului sau, inclusiv capitala – Bucurestiul. Iar la 7 mai 1918 chiar au semnat un armistitiu cu Germania si aliatii acesteia. Si doar succesul trupelor Antantei in Balcani din toamna anului 1918, care au determinat transferul trupelor germane si austriece spre vest, a permis romanilor sa reintre in razboi.

Ei au facut acest lucru la 10 noiembrie 1918 – exact cu 24 de ore inainte de incheierea Primului Razboi Mondial.  De altfel, scrie site-ul ucrainean, pe romani nici nu-i preocupa prea mult razboiul mondial – ei erau interesati de noi teritorii, fara sa tina cont cui apartin acestea – dusmanilor sau prietenilor de altadata. Inca din ianuarie 1918 armata romana, folosindu-se de razboiul civil si de anarhia de pe teritoriul fostului aliat – Rusia – trece Dunarea si Prutul, ajunge la Nistru, ocupa Basarabia si o anexeaza la sfarsitul lunii noiembrie. La inceputul anului 1919 aceeasi soarta era impartatita si de o parte a Austriei – ducatul Bucovina. Iar pentru Transilvania lupta a durat pana in august 1919, insa si aceasta a fost acaparata. De notat ca pe niciunul din teritoriile mentionate romanii nu constituiau o majoritate etnica, avand maxim 35 la suta, sustine publicatia ucraineana. Astfel, sub lozinca „unirii tuturor romanilor” si folosid slabiciunea vecinilor, Romania a rupt din ei bucati din teritoriu, iar legalitatea acestor anexari este contestabila.
„Pai si nu este asta o hiena?”, se intreaba sarcastic, ca o concluzie a istoriei repovestite, portalul timer.od.ua.

Pe teritoriile acaparate, mai scrie publicatia, a inceput imediat romanizarea intensa. De exemplu, in Basarabia in 1918 a fost adoptata o lege a nationalizarii conform careia toti locuitorii Basarabiei deveneau supusi ai Romaniei si erau obligati sa vorbeasca si sa scrie in limba romana. Exilarea limbii ruse din sfera oficiala a avut repercusiuni in primul rand asupra miilor de functionari si angajati. Potrivit unor estimari, zeci de mii de familii de cinovnici (functionari ai statului – n.r.) concediati din cauza necunoasterii limbii sau din motive politice au ramas fara vreo sursa de existenta. Procese similare aveau loc si in Transilvania si in Bucovina. Populatia locala raspundea prin revolte armate, care erau inabusite de armata romana regulata. Adica prosperarea in comun cu populatia teritoriilor anexate a esuat in mod evident, simte nevoia sa explice publicatia ucraineana.

„Insa si pentru hiene vin uneori vremuri grele si asta pentru ca cei care detin puterea in aceasta lume nu au nici pe de parte intotdeauna nevoie de ele”, isi incheie portalul de la Odesa timer.od.ua articolul in care da o interpretare proprie istoriei Romaniei.

Virulentul articol la adresa Romaniei publicat de acest site intervine in conditiile in care in ultimele zile s-au intensificat declaratiile acide dinspre presa sau diversi politicieni de la Kiev inspre Bucuresti. Atacurile au fost starnite de o declaratie a presedintelui Traian Basescu facuta recent la Piatra Neamt in care explica de ce Romania nu poate semna un acord de frontiera cu Republica Moldova – Romania considera inutila semnarea unui tratat de frontiera „care sa faca din seful statului roman un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov”, a spus Basescu, subliniind ca acest demers ar fi impotriva obligatiilor asumate de statul roman. Declaratia a starnit nemultumirea Chisinaului, dar si critici din partea ministrului ucrainean al apararii, Iuri Ehanurov.

Luni, Partidul Comunist din Ucraina a afirmat ca declaratiile presedintelui Traian Basescu reprezinta un pericol pentru integritatea teritoriala a Ucrainei, pentru ca in acest fel presedintele Basescu formuleaza revendicari teritoriale asupra teritoriilor statelor vecine Romaniei.
Horthy Miklos in Cluj 1940

Boc a angajat-o pe nepoata Eugenia la Guvern

Mihaela Eugenia Boc, nepoata actualului premier, a fost cooptată în echipa de consilieri personali ai şefului guvernului.

Premierul Emil Boc a angajat-o la propria Cancelarie, instituţie aflată în plin proces de restructurare, pe nepoata sa, Mihaela-Eugenia Boc, aceasta lucrând anterior la Direcţia de Protocol şi Relaţii Externe din Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Adusa de la Cluj, unde a lucrat în cadrul primăriei la Serviciul de Protocol, ea a fost angajată acum în Cancelaria Primului-Ministru, condusă tot de un clujean, Cătălin Baba.

Mihaela Eugenia Boc este membru PD-L şi a fost angajată la cabinetul premierului la începutul lunii februarie.

Cei mai mulţi dintre colaboratorii de la Palatul Victoria ai premierului Emil Boc sunt foşti colaboratori ai săi din Primăria Cluj.

Premierul Emil Boc a decis recent ca numărul de posturi al Cancelariei să fie diminuat de la 304 la 167 locuri, în contextul reducerii cheltuielilor de personal.

Mihaela Boc este fata vărului primar al premierului, Todorel Boc, preotul paroh din satul Răchiţele. Ea este membru PDL ca şi tatăl său, de altfel, care-i reprezintă pe democrat-liberali în consiliul local al comunei Margău, de care aparţine satul în care s-a născut primul-ministru. Toate acestea au fost confirmate chiar de mama actualului şef al guvernului, Ana Boc.
 
Explicaţiile executivului

Deşi este angajată ca şi consilier personal la Cancelaria Primului- Ministru, aşa cum reiese chiar din declaraţia de avere completată de Mihaela Boc, decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial, cum s-a întâmplat în alte cazuri.

Un exemplu ar fi Cătălin Vătafu, numit într-o funcţie similară, pe 6 ianuarie, şi cu decizia publicată în MO pe 7 ianuarie. Guvernul are însă o explicaţie. Mihaela Boc e angajată la cabinetul secretarului de stat Ştefania Ferencz, din Cancelaria premierului, drept urmare decizia de numire nu trebuia să apară în Monitorul Oficial.

„Mihaela Boc este angajată la cabinetul secretarului de stat Ştefania Ferencz, din Cancelaria Primului-Ministru. Mihaela Boc nu este consilier personal al primului-ministru, aşa cum greşit a apărut în mass-media, orice numire a consilierilor personali, respectiv a consilierilor de stat ai primului-ministru fiind publicată în Monitorul Oficial.

Mihaela Boc este rudă de gradul V, în linie colaterală, a şefului executivului”, se precizează într-un comunicat al guvernului.

SCHIMBARE

Cumnatul lui Geoană, şef peste EximBank

În fruntea EximBank a fost uns, la începutul acestei săptămâni, cumnatul lui Mircea Geoană, astfel că preşedinta Carmen Radu a fost înlocuită cu Ionuţ Costea. Schimbarea vine ca o „completare” după ce AVAS i-a schimbat pe toţi cei şase membri ai Consiliului de Administraţie EximBank. Ionuţ Costea a fost preşedintele Emporiki Bank România până în toamna anului trecut, anterior acesta ocupând postul de preşedinte al Băncii pentru Locuinţe Raiffeisen. Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR, consideră că această schimbare la EximBank nu va afecta sub nicio formă protocoalele de colaborare cu exportatorii. Totodată, acesta a cerut AVAS o perioadă de tranziţie de 20 de zile pentru ca noua conducere să prindă „firul afacerilor” pentru a nu putea fi întârziate proiectele în derulare. (Paul Barbu)

Patru milioane de romani au votat degeaba – Cum ajungi în Parlament doar cu un singur vot

Legea alegerilor uninominale, sustinuta de unii, blamata si chiar atacata in instante de altii, a creat cea mai anormala situatie politica din istoria democratica a Romaniei. Calculand numarul de voturi total exprimate, pe cele in baza carora au ajuns parlamentari candidatii partidelor, precum si numarul sufragiilor adunate de candidatii ramasi pe dinafara, in urma redistribuirii, constatam ca sunt mult mai multi votanti nereprezentati in Parlament decat cei reprezentati

In Senat, unde ajung 137 de candidati, dintr-un numar total de 6.877.987 de voturi exprimate cu tinta directa catre anumiti candidati, nu-mai 2.854.426 de voturi au dus la alegerea dorita de electori. Restul de 4.023.561 voturi au intrat in sistemul redistribuirii catre can-didati care nu au fost doriti de cei care si-au exprimat votul uni-nominal

In Camera Depu-tatilor, unde au intrat 332 candidati, din numarul total de 6.858.439 de sufragii exprimate in mod direct pentru anumiti candidati, doar 2.916.739 de voturi au dus la alegerea dorita de alegatori.

Voturile ramase, 3.941.700, in urma aceluiasi sistem de loterie a re-distribuirii, au ajuns la candidatii nedoriti de catre cei care si-au exprimat optiunile.
de Claudia Toma, Cornelia Draghici

Cum ajungi în Parlament doar cu un singur vot

Sistemul de votare la aceste alegeri a fost unul mixt, în trei paşi. Acest sistem avantajează mai mult partidele decât candidaţii. Pe termen lung, uninominalul mixt avantajează partidele mari, iar, pe termen scurt, partidul clasat pe locul trei. Acesta e cel care beneficiază masiv de redistribuire.

Mai jos prezentăm cele trei faze ale acestui proces electoral în care încercăm să explicăm cum un candidat care s-a votat pe sine şi nu a mai obţinut niciun alt vot poate ajunge în Parlament.

Faza I: contează omul

În această fază, alegătorii dintr-un colegiu se duc la vot şi votează pentru un candidat sau altul.

După numărarea voturilor pe colegiu, candidatul care a luat peste 50% ajunge direct în Parlament. Toate locurile din colegiile care nu au fost ocupate de candidaţi cu peste 50% trec în faza a II-a.

Faza a II-a: contează şi omul, şi partidul

În această fază se vor distribui locuri candidaţilor cu procente sub 50%, folosindu-se un criteriu în care contează numărul de voturi pe care le-a obţinut candidatul în colegiul său şi numărul de voturi pe care le-a obţinut partidul în judeţul respectiv sau
Bucureşti.

Deci, în această fază, contează candidatul şi partidul în aceeaşi măsură. Însă, fiind vorba de o împărţire cu numere întregi, va apărea unrest de număr de voturi – la partide şi un rest de colegii neacoperite. Toate aceste resturi trec în faza a III-a.

Faza a III-a: doar partidul contează

În această fază, voturile obţinute de candidaţi nu mai contează. Contează voturile rămase rest ale partidelor la nivel naţional şi colegiile rest care nu au parlamentari aleşi.

Se fac două liste – una cu un clasament de voturi pe partide şi una cu colegii rămase neocupate.

În funcţie de acest top, partidele ocupă colegiile libere. Dar, atenţie, va merge în Parlament candidatul din acel colegiu al partidului respectiv, fără să conteze locul pe care acest candidat a ieşit la alegeri sau numărul de voturi pe care l-a luat.

Astfel, se ajunge la situaţia că poţi merge în Parlament şi cu un singur vot, dacă partidul din partea căruia ai candidat a obţinut acel colegiu.

–––– 

Iosif Koto 70 de ani, deputatul cu 34 de voturi: Eu nici nu am vrut sa fiu ales. Campania mi-am facut-o mai mult pe mail
de Attila Biro HotNews.ro
Miercuri, 3 decembrie 2008, 17:05 Actualitate | Politic

Candidatul UDMR, Iosif Koto, castigatorul unui mandat de deputat cu 34 de voturi, a comentat pentru HotNews.ro sistemul uninominal, despre care spune ca e prost si ca va trebui schimbat. Koto este de parere ca a ajuns in Parlament in mod nejustificat, nici macar el nu spera sa ocupe un fotoliu de parlamentar. Viitorul deputat UDMR sustine ca este o nedreptate faptul ca alti candidati care au castigat mii de voturi nu au intrat in forul legislativ. Koto a povestit pentru HotNews.ro ca nu si-a facut campanie nici in Africa, nici in Asia si ca majoritatea voturilor le-a primit de la romanii din Israel pe care i-a cunoscut in Cluj.

Rep: Ati castigat un loc de parlamentar cu 34 de voturi. In opinia dumneavoastra este bun sau rau sistemul uninominal?
Iosif Koto: In principiu, acest sistem ar putea sa aduca mai multi oameni de calitate in Parlament. Ca toate inceputurile, are insa foarte multe imperfectiuni. Eu cred ca una dintre primele sarcini ale noului Parlament este sa perfectioneze acest sistem.

Rep: Sunt candidati precum Norica Nicolai sau Doru Ioan Taracila care au strans peste 10.000 de voturi dar n-au intrat. Dumneavoastra cu 34 de voturi, ce legitimitate aveti in Parlament?
I.K. Sigur, sunt oameni de calitate. In afara de Norica Nicolai, mai sunt si altii precum domnul Eckstein care ar merita sa fie in Parlament. Avem nevoie de ei in Parlament pentru ca au o experienta vasta. Eu cred ca este vorba de o gresala a sistemului. Sigur, pe de-o parte, unii au ratat un loc in Parlament, dar sunt si cazuri in care au fost alesi oameni de calitate. Si eu cred ca voi aduce un plus in Parlament deoarece am o experienta de 40 de ani si am ocupat diferite functii importante.

Rep: Daca peste patru ani se va pastra sistemul uninominal ati candida intr-un colegiu uninominal din tara?
I.K. Categoric nu. In primul rand, din cauza varstei pentru ca peste patru ani o sa am 74 de ani si nu cred ca as mai face fata. Ca sa fiu sincer eu nici acum nu am vrut sa intru, dar daca asa a fost sa fie am sa raman.

Rep: Ce proiecte aveti pentru romanii din Asia si Africa?
I.K. Pot sa va spun ca eu am antecedente, pentru ca am avut doua mandate in cadrul Ministerului Invatamantului unde m-am ocupat si de departamentul relatii externe. Am tinut legatura cu comunitatile din diaspora. Am realizat in premiera un manual pentru evreii din Romania. Eu am sa propun in cadrul Parlamentului infiintarea unor agentii prin care relatiile cu romanii din aceste zone sa fie mai apropiate. Nu numai ei au nevoie de noi, si noi avem nevoie de ei, mai ales pe relatiile economice.

Rep: Cum v-ati facut campanie, prin ce zone ati ajuns?
I.K. Dupa cum am spus, eu nici nu ma asteptam sa fiu ales. Nu am ajuns in niciuna din aceste zone. Campania am facut-o mai mult pe mail. Stiti, acolo sunt zone neelectrificate, zone salbatice. Cred ca voturile le-am primit din Israel. A fost aici in Cluj un grup din Israel si i-am cunoscut la o piesa de teatru, probabil ei m-au votat.

Doamne, doamne, am ajuns in Parlament in mod nejustificat, nici macar nu am sperat sa ocup un fotoliu de parlamentar, nu am dorit si nu m-am gandit sa intru-n parlament, era doar o gluma pe messenger cu prietenii din Israel, dar io Iosif Koto sunt norocos, sa vezi ce campanie am derulat pe mail. Asta-i reteauaOvidiu spune:.