Lui Calin Popescu Tăriceanu îi lipsesc 18 voturi ca să intre în Parlament – Ciudat! – PDL s-a întâlnit ieri, într-un cadru „intim“, la Restaurantul Select de pe Aleea Alexandru. Pentru o friptură, un pahar cu vin şi o porţie de râs la adresa „concurenţei“. Dacă Gheorghe Ştefan-„Pinalti“ a conchis, în entuziasmul general, că „PNL-ul e mai rău decât PSD-ul“, Vasile Blaga a promis: „Dacă scăpăm de Călin (n.r. – Tăriceanu), dau de băut!“. EVz

Calin Popescu Tariceanu

Vezi – Votul uninominal justifica manipularea alegerilor

„PNL-ul e mai rău decât PSD-ul“ Vasile Blaga a promis: „Dacă scăpăm de Călin (n.r. – Tăriceanu), dau de băut!“.

Lui Tăriceanu i-ar lipsi 18 voturi pentru a câştiga la redistribuire mandatul de deputat al Colegiului 4 Ilfov.Vecinul lui de colegiu, candidatul PNL Ştefan Thuma, din Colegiul 3 Ilfov, are, mai multe voturi decât Tăriceanu, fapt care l-ar propulsa în Parlament.

Ştefan Thuma are 10.139 voturi, în timp ce Tăriceanu doar 10.121 voturi.

C.P.Tariceanu a rezistat patru ani grei în fruntea guvernului. A ştiut să gestioneze conflictul cu preşedintele Băsescu.

PNL-ul se poate mandri ca a guvernat din 2004 – 2008.
Sa nu uitam ca Traian Basescu a vrut sa distruga PNL-ul, unicul partid istoric care a ramas viu.
Datorita lui C.P.Tariceanu am obtinut scoruri bune la alegerile locale, si la alegerile generale.
Partidul Naţional Liberal din România a apărut ca formaţiune politică în 1864, condus fiind de Dumitru şi Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi fraţii Golescu, participanţi activi la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească.

După Revoluţia din 1989, PNL a fost reînfiinţat de Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, şi Sorin Botez, avându-l ca preşedinte în perioada 1990-1995 pe Radu Câmpeanu.

După alegerile din 1996, PNL aflat în Convenţia Democrată Română a intrat în Parlamentul României cu 17 senatori şi 27 de deputaţi.

În anul 1990, Călin Popescu-Tăriceanu a fost fondator al Partidului Naţional Liberal îndeplinind apoi funcţia de secretar executiv (1990-1992).

După Revoluţia română din 1989, pentru prima oara Romania a avut un prim-ministru National Liberal (2004-2008).

Bilantul guvernarii Tariceanu.

cele mai importante angajamente din programul de guvernare au fost indeplinite, acestea vizand cresterea nivelului de trai, investitiile, sanatatea, agricultura, justitia, invatamantul.

Proiectele legate de culoarele pan-europene de transport, Coridorul IV rutier si feroviar, care sunt in constructie, si autostrada Brasov .

Impreuna cu ministrul Ludovic Orban a accelerat programul de autostrazi, a alocat fonduri in crestere, inclusiv la rectificarea bugetara din iulie.

Romanii beneficiaza, dupa aderarea la UE, de libertatea de circulatie si de acces pe piata muncii europene.

In ceea ce priveste cresterea economica, premierul a reusit, pentru prima data dupa 1990, o crestere economica ”sustenabila”, de un nivel ridicat, care va sprijini si in continuare ridicarea nivelului de trai. Desi tara noastra s-a confruntat in ultimii ani cu inundatii si seceta, economia a avut o „tendinta accelerata de crestere”, tara noastra situandu-se pe primul loc in Europa la cresterea economica.

In ceea ce priveste PIB, acesta era in 2004 de 60,8 miliarde de euro, in prezent evaluarile conducand pe intreg anul 2008 la suma de 140 de miliarde de euro.
Referitor la mediul de afaceri, Tariceanu a realizat cea mai ampla reforma fiscal bugetara, caracterizata de o reducere fara precedent a impozitelor, exemplificand prin reducerea cotei impozitului pe profit si pe venit de la 25% la 16%.

Guvernul a ajutat copiii proveniti din familii defavorizate, in vederea continuarii studiilor dupa clasa a opta.

In domeniul agriculturii, Tariceanu a pus accentul pe programele „Fermierul”, „Sapard” si Ordonanta 7- programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural. „S-au angajat total prin programul Fermierul fondurile alocate prin programul Sapard”. In domeniul Mediului, Romania este unul dintre „avocatii UE”.
Este singurul Guvern care am reusit sa asigura cetatenilor o protectie sociala reala.

Ii felicit pe Alina Gorghiu, Ludovic Orban, Crin Antonescu.