Iliescu a predat la o şcoală a Securităţii – Iliescu – acuzat de implicare în racolările Securităţii. vezi video

Cătălin Voicu, a ajuns general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului – de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii. decorat cu „Virtutea Militară“ în grad de Cavaler

Iliescu si-a schimbat registrul declaratiilor referitoare la Revolutia din Decembrie 89. Acum nu mai sustine ca a facut-o poporul, ca e o emanatie si alte baliverne. Iata ce spunea la o intilnire cu conducerea Serviciului de Informatii Externe (SIE): „Noi am facut-o (revolutia romana – n.m.) cu oamenii nostri si trebuie sa judecam prin ceea ce reprezinta fiecare, ce-au facut, ce fac, ce reprezinta ei ca valoare umana”.
Mihai Ciorcan
Luni, 09 Octombrie 2006
Documente din Arhivele Nationale dezvaluie faptul ca in perioada in care a fost prim-secretar al Comitetului judetean PCR Iasi Ion Iliescu a avizat toate actiunile Securitatii, inclusiv cele de politie politica. Putem dovedi, in premiera si in exclusivitate, ca Ion Iliescu nu a fost strain de actiunile indreptate de Securitate impotriva opozantilor regimului comunist. Mai mult, el a incurajat si ordonat practicile opresive.
In 1975 Iliescu a aprobat nota „strict secret” 0049 prin care Securitatea se angaja sa supravegheze informativ elementele dusmanoase si strainii veniti in concediu. Pana la finalul anului Securitatea ii promitea lui Ion Iliescu ca „vor fi luate masuri de acoperire a tuturor locurilor si mediilor pretabile savarsirii de infractiuni cu retea capabila sa descopere din timp elementele antisociale”.
Elementele antisociale sau dusmanoase erau, desigur, cei care nu agreau regimul comunist. „La fiecare inceput sau sfarsit de sezon estival se va analiza modul in care s-a organizat si efectuat supravegherea informativa generala in randul cetatenilor straini veniti pe raza judetului”, ii propunea Securitatea prim-secretarului Iliescu. Sugestiile Securitatii au fost aprobate in sedinta Comitetului judetean PCR Iasi din data de 26 mai 1975.

Iliescu a avizat favorabil pe 26 mai 1975 nota S/43/5.05.1975 a Inspectoratului Judetean Iasi al Ministerului de Interne care stabilea „Planul privind actiunile de propaganda in randul populatiei”. Potrivit acestuia, in colaborare cu „organele de justitie si procuratura”, ofiterii de Securitate urmau sa organizeze prin comune sau cartiere adevarate tribunale ale poporului din care sa se traga invataminte. A se citi: manipularea populatiei de catre secu’! 

Iliescu darama cariere universitare si stabilea listele cu cei anchetati de organele statului. Tovarasul prim-secretar aproba sau nu plecarile in strainatate. Iliescu ii avea in grija si pe studentii straini

Istoricul Marius Oprea susţine că Ion Iliescu a ţinut cursuri de perfecţionare la o şcoală a Securităţii. Oprea îţi argumentează afirmaţiile printr-o stenogramă pe care a găsit-o directorul Institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului.

Istoricul a ţinut să mai amintească şi faptul că în perioada în care a fost prim secretar de stat în judeţul Iaşi, Ion Iliescu dădea aprobări pentru racolarea de către Securitate a informatorilor.
Realitatea

Adevărul: Trăgând linie, ce putem spune după 20 de ani de libertate?

Marius Oprea: Comunismul nu a dispărut, s-a privatizat. Faptul că în mediul de afaceri persistă foşti activişti şi foşti securişti este într-o anumită logică a lucrurilor. Şi partenerii occidentali arată o mare toleranţă faţă de această situaţie. Multe reprezentanţe străine din România sunt conduse de către foşti ofiţeri de Securitate. Tot comerţul exterior al României socialiste era controlat de Securitate.

Occidentalii au făcut afaceri, după Revoluţie, cu foştii securişti…

Normal. Ei făceau toate contractele. E o firmă care, pe vremea comunismului, se ocupa cu construcţiile industriale în străinătate. Prin 1993, această firmă s-a privatizat prin celebra metodă MEBO, de inspiraţie postsovietică. Toate privatizările din Federaţia Rusă s-au făcut prin MEBO şi aşa s-a format oligarhia. La noi, la fel. Firma de care vă vorbesc a fost firma cu numărul 1.000 privatizată prin această metodă. Era controlată de vreo 160 de ofiţeri de Securitate acoperiţi.

Firma a fost implicată într-una dintre cele mai dezastruoase operaţiuni pentru statul român – participarea în investiţia de la Krivoi Rog, megacombinatul ce nu va funcţiona niciodată. Banii, participarea românească s-au dus în vilele potentaţilor locali. Pe o astfel de „buclă” a înflorit o adevărată mafie a alcoolului, controlată, nu întâmplător, prin mafia arabă de către foştii securişti.

De altfel, în arhivele Securităţii există listele cu arabii informatori. Toţi arabii informatori ai Securităţii care au rămas în România după 1989 au dezvoltat afaceri sub controlul operativ al foştilor lor ofiţeri de legătură. Aici este o mafie extrem de bine controlată. Zaher Iskandarani, „prinţul Banatului”, este reprezentativ pentru ce v-am spus.
A dispărut Securitatea, dar nu au dispărut securiştii. A dispărut Miliţia, dar s-a transformat în Poliţie. O mare parte din securişti au rămas să influenţeze lucrurile. Iar când vorbesc de continuitate nu mă refer la cea instituţională, ci la continuitatea mentalităţii instituţionale. Pentru că fiii foştilor securişti sunt în servicii, fiii foştilor procurori sunt în Parchete.
Dacă ne uităm în Parlamentul României, în momentul de faţă, vom vedea acolo nu neapărat foşti membri marcanţi ai elitei comuniste, dar o largă majoritate de foşti membri ai Partidului Comunist. De pildă, am avut supriza în vremea Guvernului Năstase, luând de pe internet C.V.-urile celor din echipa guvernamentală, să constatăm că mai mult de jumătate din membri guvernului îşi începeau C.V.-ul din 1990.
Adevarul

Ion Iliescu este acuzat de implicare în racolarea colaboratorilor fostei Securităţi. Acuzaţia vine din partea istoricului Marius Oprea, consilier pentru probleme de securitate al prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu.

Istoricul Marius Oprea a declarat pentru Europa FM că, înainte de 1989, pe când era prim-secretar al PCR, Ion Iliescu dădea aprobări pentru ca fosta Securitate să îşi poată racola informatori din rândul membrilor de partid. Marius Oprea spune că, în acea perioadă, membrii PCR puteau fi racolaţi de Securitate doar cu avizul primului secretar, care avea inclusiv autoritatea să aprobe instalarea de microfoane în astfel de situaţii. În perioada 1971-1979, Ion Iliescu a fost prim-secretar PCR în judeţele Timiş şi Iaşi.
Realitatea

Fostul pacient fără voie al spitalelor psihiatrice comuniste, disidentul Marin Truşcă, prezentat ieri ca un prim caz dovedit de psihiatrie politică, crede că Ion Iliescu ar trebui luat la întrebări în legătură cu activitatea Securităţii Iaşi pe care a avut-o, la mijlocul anilor 70, în subordine. şi, totodată, Ion Iliescu ar trebui să dea socoteală şi pentru mai multe cazuri de internări politice la Socola, din aceeaşi perioadă pe cand el, ca prim-secretar la Iaşi, era un fel de „tătuc” al judeţului. Tătuc căruia Securitatea i se subordona direct. şi îi dădea raportul.

„Lista lui Truşcă”, omul care a fost victimă a Securităţii şi a psihiatriei politice timp de peste 17 ani, este destul de lungă: 120 de ofiţeri de securitate, 75 de informatori, zeci de psihiatri, medici legişti, procurori şi politruci. La loc de cinste însă pe lista lui stau mai mulţi oameni de top ai epocii comuniste.

Primul pe listă este Nicolae Ceauşescu, cu care, de altfel, Truşcă s-a tot războit, timp de 17 ani. Urmează Cornel Pacoste şi Ion Traian ştefănescu, primii care l-au anchetat pe cand era student. şi o serie de activişti de partid mai cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi precum Gheorghe Petrescu, Petre Preoteasa, Aurel ţolescu, Ion Cetăţeanu, Bistriceanu, Elisabeta Trăistaru, Gh.I. Ioniţă, Petre Enache. Apoi, secretarii de partid. Secretarul de la Vaslui Gheorghe Tănase şi, ultimul pe listă, pe „lista lui Truşcă”, evident, Ion Iliescu, fost prim-secretar al judeţului Iaşi, în perioada ’74 – ’79, pe vremea cand „pacientul Truşcă” era hăituit de Securitate şi internat la Socola.

„Iliescu era prim-secretar la Iaşi, cand eu eram filat ”

„Nu se poate spune neapărat că Ion Iliescu, pentru faptul că era prim-secretar la Iaşi, a dirijat Securitatea contra lui Truşcă. Poate el nu a ştiut neapărat de mine. Dar, în mod sigur, Ion Iliescu este responsabil, în primul rand, pentru că avea Securitatea în subordine şi acest lucru, adică urmărirea mea şi a altora ca mine, se petrecea sub ochii lui. În al doilea rand, este responsabil pentru că, pe teritoriul judeţului Iaşi, condus de el, ca prim-secretar, funcţiona acel spital de psihiatrie, Socola, unde s-au făcut mai multe internări politice, în acea perioadă în care am fost internat şi eu. Am făcut mai multe verificări şi am constatat că Ion Iliescu era prim-secretar la Iaşi exact în perioada cand eu am fost filat de Securitate, aşa cum am găsit la dosarul de la CNSAS acele note de filaj ale Securităţii Iaşi din perioada octombrie ’74 – aprilie ’75. Totuşi, n-aş vrea să se înţeleagă faptul că eu aş avea ceva cu Ion Iliescu, dar pun şi eu întrebarea: Ce căuta Securitatea Iaşiului din vremea lui Iliescu pe urmele mele? Numele lui Ion Iliescu nu apare în dosarul meu, dar, în schimb, sunt note ale Securităţii Iaşiului în dosarul meu de pe vremea cand Ion Iliescu era acolo prim-secretar. Or, ar trebui ca presa să pună o întrebare: Iliescu n-a avut nicio responsabilitate faţă de internările politice abuzive de la Socola?.

Pentru că acolo nu am fost numai eu internat, am fost mai mulţi!”, spune fosta victimă a sistemului comunist, Marin Truşcă. După ‘90, Truşcă a încercat să-şi caute dreptatea şi să ceară să fie traşi la răspundere, în instanţă, cei din cauza cărora a avut de suferit. În instanţele din Romania a pierdut toate procesele. Cazul a ajuns la CEDO după ce a fost respins în justiţia romanească.

Oprea: „Iliescu nu a făcut poliţie politică doar dacă Securitatea Iaşi nu a făcut rău nimănui”
„Prin natura funcţiei sale, Iliescu coordona, practic, activitatea Securităţii din judeţul Iaşi. S-ar putea considera că Ion Iliescu nu a făcut poliţie politică doar dacă, în perioada cand acesta a fost prim-secretar, Securitatea Iaşi nu a făcut rău nimănui, ceea ce, iată că nu este cazul. Este evident că un asemenea caz, precum cel al lui Truşcă, i-a fost adus la cunoştinţă, pentru că el răspundea, practic, de întreaga funcţionare a regimului comunist pe judeţul Iaşi, iar domnul Truşcă era unul care se manifestase împotriva regimului”, ne-a declarat Marius Oprea, şeful Institutului de Investigare a Crimelor Comuniste în Romania. El a dezvăluit, în exclusivitate pentru Adevărul, faptul că „există deja un protocol cu Ministerul Sănătăţii în bază căruia Institutul va intra în arhivele azilurilor psihiatrice, tocmai pentru a identifica cazurile de internări făcute din dispoziţia Securităţii”.
Acasa.ro
Ion Iliescu nu si-a putut, ieri, controla nervii dupa ce a citit declaratia data de istoricul Marius Oprea, potrivit careia Iliescu ar fi avizat, din calitatea de prim-secretar de Iasi, racolarea de informatori ai Securitatii. Ion Iliescu nu si-a putut, ieri, controla nervii dupa ce a citit declaratia data, vineri seara, de istoricul Marius Oprea, potrivit careia Iliescu ar fi avizat, din calitatea de prim-secretar de Iasi, racolarea de informatori ai Securitatii. „De 16 ani, m-am saturat sa raspund la tot felul de cretinisme de acest fel. Acest individ, un tanar zelos si nesabuit, este iresponsabil, nu-si masoara cuvintele si dovedeste incapacitate de a judeca. Marius Oprea este un tanar necopt care (…) dovedeste ca are aceeasi mentalitate de turnator ca cea a prietenului sau Sorin Rosca Stanescu, cu care se tine de tot felul de provocari ordinare. Cum isi permite el o asemenea obraznicie?!” Iliescu l-a amenintat pe Oprea ca-l va da in judecata, daca nu-si va proba afirmatiile facute, si a adaugat ca istoricul are circumstante agravante, deoarece este consilier al premierului Tariceanu, o pozitie in care trebuie sa te porti „responsabil”.

Pe un ton iritat, Iliescu a amintit ca el a fost o victima a lui Ceausescu, fiind „trimis la reeducare in sistem chinez”, dupa celebra vizita din Coreea, cand a intrat in conflict cu fostul dictator comunist. „Reeducarea” a insemnat detasarea in structurile locale de partid din Timisoara (1971-1974) si Iasi (1974-1979). „N-am facut niciodata asa ceva. Nici nu s-a pus problema, nici nu mi s-a cerut sa avizez sa fie racolati informatori. In anii `70 nu se punea problema asa si, cu atat mai mult, nu puteam sa fac eu asa ceva, care fusesem dezavuat de Ceausescu”, a subliniat fostul presedinte al Romaniei, care a insistat asupra faptului ca el „a aparat intotdeauna oamenii”.
Gandul

Poze incendiare cu Traian Basescu, elevul Basescu, marinarul Basescu, politiceanul Basescu !

TRAIAN BASESCU

„La Basarabi îmi aduc aminte că am crescut pînă la șapte ani și puțin. Ce vedeți acum în Basarabi este un vis față de cum era atunci. Practic, toți ofițerii brigăzii locuiau în niște barăci și erau două familii într-o baracă, cu copii, cu cățel, cu purcel. Pentru noi cel mai plăcut era iarna. Îmi aduc aminte că erau niște ierni cu foarte multă ninsoare și cred că aveam trei-patru anișori, deci să fi fost ’54-’55, și a nins atît de mult într-o noapte că zăpada a trecut de acoperiș. Și dimineața, ca să plece ofițerii, au venit chiar cu tancurile, au băgat două tancuri între barăcile alea, tancuri cu plug, ca să putem deschide ușile. A fost un lucru care, mă rog, pentru mine, a fost remarcabil”

„La Iași, în spatele casei, era un atelier de fierărie și aveau carbid. Ne duceam și furam carbid, făceam gropi în curte, luam cutii de conserve, din alea de un litru, puneam carbid în groapă și turnam apă, astupam cu cutia și lăsam să scoată gaze carbidul, iar de la distanță, cu niște feștile, dădeam foc. De la distanță făceam niște explozii, săreau cutiile alea prin curte, prin geamuri, făceam tămbălău în tot cartierul… hă, hă, hă!”

„În Bacău, în Parcul Libertății, m-am apucat de fumat, cu prietenul meu, Nelu Martinaș. Tot atunci am mers pentru prima dată într-un bar, îți dai seama, bar pe vremea comunismului. Se numea «La Bița». Găseai acolo Pepsi. La vremea aia, să poți să bei Pepsi era cel mai mare dezmăț. Atunci au fost și primele prietenii cu fete, altceva decît camaraderie. Toate sînt legate de Bacău, de liceu. Acolo am avut un diriginte, Ichim, profesor de limba română, extraordinar dascăl. Eu, dacă vorbesc corect limba română, i-o datorez lui. Și nu mai puțin important pentru formarea mea în liceu a fost un profesor de sport care se chema Dăboveanu“.

„Cînd am terminat liceul, n-am intrat la facultate din prima. Am dat mai întîi la Academia Militară, la Motor Avion, voiam să mă fac inginer.
Dacă nu se înființa Institutul de Marină ca institut de învățămînt superior, probabil că n-aș fi ajuns ofițer de marină, rămîneam la inginerie. În ’72 însă, s-a înființat Institutul de Marină. Am dat un examen greu. Pe de altă parte, era o instituție inedită. Mi-aduc aminte, cînd am fost în tabără la Izvorul Mureșului, cel mai mare succes îl aveau studenții de la Institutul de Marină. Era o curiozitate, știi: mă, care-s băieții de la Marină? Hă-hă-hă. Uniforma Marinei era întotdeauna de cel mai mare succes.”

„Practica de anul I se făcea pe ghiol, la Mamaia. Noi, studenții, trebuia să ne familiarizăm cu navigația clasică, trasul la rame și veliere. Și după atîta efort, ni se făcea o foame, iar norma de hrană a unui student era totuși mică! Prindeam din stuf, de pe ghiol, șerpi de apă, înainte să plecăm de la orele de practică. Masa era odată cu a studentelor de la Institutul Pedagogic din Constanța și era la aceeași cantină. Și ne duceam cînd știam că e vîrful de aglomerație, așteptam să-și ia tăvile cu mîncare și pac! cu șerpii pe masă, la fete. Toate fetele: «Iii-haa-uuu!». Fugeau și le rămîneau ciorbele pe masă.“

„Recepția navei Biruința a durat un an, i-am omorît pe cei din șantier. Pînă nu au făcut să meargă instalația, nu am plecat cu nava. De se ajunsese pînă la Comitetul Central: «Comandantul de pe nava Biruința sabotează investiția». Era o investiție de un miliard de lei, atunci, era 4 lei dolarul. Am avut o exigență foarte ridicată față de Șantierul Naval Constanța. Ca dovadă, nava a circulat, nici nu s-a rupt, toată viața ei, datorită faptului că a fost bine recepționată. A ieșit din serviciu cînd a împlinit 22 de ani. Nu am amintiri plăcute, nu am amintiri neplăcute de pe nave, toate cîte s-au întîmplat au intrat în job description.”

„Domnule, eu am avut bani, slavă Domnului, ca lup de mare, am avut bani și înainte de Revoluție, cît am lucrat în Belgia, deci eu am venit în politică cu Audi 80 (…) Să limpezim lucrurile. Năstase a venit în politică în Trabant. Pe bune, uite, Năstase a intrat în politică cu Trabant-ul, și ăla, din orgoliu nemăsurat, l-a vopsit în negru, să pară Ceaika. În ziua Revoluției, eu aveam Audi 80, el un Trabant.“

„Pe mine nu m-a găsit Revoluția băiat sărac. Dacă mă căutați la CEC în vremurile acelea, vedeați că aveam un milion de lei. Iar înainte de a-mi cumpăra Mercedes-ul am avut trei mașini Audi (…) După 12 ani de serviciu pe mare, după trei ani de serviciu în Belgia, eram un om care cîștigase bani mulți. Dacă ne luăm numai după salariu…”

MARINA
Mitică Ionescu: „În 1984, în luna noiembrie, Traian Băsescu a fost numit comandantul petrolierului Biruința. Navă imensă, cu o lungime de vreo 300 de metri, cu o capacitate de 161.000 tdw, un mastodont pe ape. La cît era de mare, pe atît de periculoasă era. Cel mai periculoasă cînd era golită de țiței, fiindcă în ea rămîneau numai gazele. Dacă exploda, făcea ravagii în jurul ei pe o rază de doi kilometri.
Nu cu mult timp înainte de a prelua Traian Băsescu nava Biruința, alte două petroliere românești identice explodaseră. Nava Independența sărise în aer și muriseră carbonizați toți cei 46 de marinari de pe ea, iar Libertatea se scufundase torpilată de ruși și murise un marinar. Practic, după aceste incidente, mulți ofițeri se codeau să preia conducerea unei astfel de nave de risc ridicat. Traian Băsescu, mai curajos, a făcut-o, dar și-a ales pentru echipaj cei mai buni marinari. Avea 32 de ani cînd a preluat Biruința“.

Performanțe de pe mare

Mitică Ionescu: „Comandantul trebuia, prin prezența lui de spirit, să evite coliziuni sau punerea pe uscat a navei. Și avea un simț al responsabilității fantastic. La un moment dat, la Livorno, la o descărcare de cow (crud oil washing), el nu a dormit 72 de ore non-stop“.
Pedepse pe navă

Mitică Ionescu: „De multe ori se mai strica liftul. Eu eram șef la «Electric». Înainte de a merge la masă eram la puntea de comandă și trebuia să coborîm nu știu cîte etaje. Și mă întreabă: «Mitică, ai reparat liftul?» «Dom’ comandat, nu l-am reparat, că n-am avut timp.» «Atunci, ia-mă în cîrcă!» Și tot echipajul s-a pus de o parte și alta a scărilor și a aplaudat în timp ce eu îl duceam pe comandantul Băsescu în cîrcă, la masă. Era foarte exigent. Cine nu-și îndeplinea sarcina primea patru zile de arest la cabină. Nu mai aveai voie să ieși patru zile din cabină. Era o pedeapsă morală, el pe asta miza, pe pedepse morale“.

Beneficii de marinar

Mitică Ionescu: „Noi, ca marinari, reușeam să trăim din micul trafic. Aduceam din voiaje blugi și îi dădeam pe zece kilograme de carne. Aduceam cafea, țigări. Fiecare aducea în funcție de unde avea vad să vîndă acasă. Unul avea rude la țară și aducea carpete. Altul, dacă avea rude în Regie, aducea și vindea blugi“.

De la o rudă a președintelui am aflat că în comerțul cu produse de pe mare, aduse de căpitanul Băsescu pe vremea lui Ceașcă, era implicată și doamna Băsescu, mama președintelui. Erau furnizori pe sub mînă de lurex. Lurexul era un material sclipicios, de făcut rochii și bluze kitsch, mă rog, foarte la modă atunci. Filiera era construită așa:

Traian Băsescu – la descărcare, pe navă.
Mama sa – la primire, în apartamentul din Constanța.
O mătușă a comandantului Băsescu – la preluarea baxurilor de lurex și distribuirea la alte rude, vecini, prieteni.
Rudele, vecinii, prietenii – vînzători, încasatori în toată Constanța.

Constănțenii care mai au în șifoniere chestii din lurex – bluze, fuste, șalvari – să fie mîndri! Președintele Băsescu, cu familia lui, vi le-a procurat!

Cît bea Băsescu pe Biruința?

„Niciodată Traian Băsescu n-a băut cît a fost la comanda navei. Pe cuvîntul meu de onoare. Eu am fost secretarul lui de partid și știu. Și vă spun de ce. Deja se scufundaseră două petroliere românești. Să bei alcool pe un petrolier presupunea un mare risc. Știți ce responsabilitate e la o navă de 300 de metri? Imaginează-ți un petrolier de 160.000 tdw plin cu gaz de butelie după ce se scoate petrolul. Dacă exploda în port la noi, să zic, un sfert din orașul Constanța dispărea. Și să-ți mai zic de ce nu bea, ca să le explic la toți idioții ăștia care zic că era bețiv. În cazul că nava era distrusă, se căuta cadavrul comandantului, i se făcea autopsie și dacă se găsea un singur gram de alcool, statul român pierdea asigurarea pentru nava respectivă. Pentru un petrolier ca Biruința era asigurarea în jur de 50.000.000 de dolari, domnule. Deci nu bea fiindcă nu ar fi vrut, el ar fi băut și cu ochii, săracul, dar nu putea din cauză că avea responsabilitate. Și vă spun o chestie învățată chiar de la Traian. Cînd veneam pe uscat, ca orice marinar, beam mai mult. Ajunsesem să beau și o sticlă de vodcă pe zi. Ca să mă trezesc din mahmureală a doua zi, m-a învățat să beau jumătate de pahar de apă de mare. Știți ce efect are? Ca zeama de varză. Traian Băsescu m-a învățat faza asta cu paharul de apă de mare ca să mă dreg după beție. El era profesor la d-astea“.

Jocuri de marinar predate de Băsescu

Mitică Ionescu își amintește că tot de la Traian a mai învățat ceva, jocuri marinărești: cloanca și dărdălăul.
„Cloanca este cînd faci poze băgat în butoi. Tu ești cu șapcă, cravată și haină de uniformă și în rest nu mai ai decît chiloții pe tine sau nici pe ăia. Dar ești băgat în butoi și nu se vede cum ești în partea de jos. Iar dărdălăul este un joc marinăresc unde pe sub o masă cu o gaură se bagă niște ațe care se leagă pe sub masă de degetele mari ale mai multor marinari. De degete sau alte organe, mă înțelegi. Și se trage la întîmplare de o ață. Cu putere. Și culmea era cînd trăgeai de ața ta, că nu știai a cui e ața.“

Chelitul pe motiv de stres

Mitică Ionescu: „În portul Constanța, în 1987, o căldare navală de 40 tone/aburi pe oră s-a topit în timpul unei descărcări, noaptea. O căldare navală face aburii care sînt combustibilul care acționează turbinele pompelor de marfă, care descarcă țițeiul. Tot portul vuia, dacă sărea în aer, cum erau în navă 85.000 de tone de țiței, rădea tot portul. M-am dus cu el la navă. Practic curgeau picături de oțel din mantaua exterioară a căldării și dedesubt erau tancurile de petrol. A dispus să oprim toate ventilatoarele, orice sursă de aer. A stat pînă s-a rezolvat problema, dar era așa un stres, că și-a aprins trei țigări, la trei scrumiere diferite și fuma din toate. Și cînd își dădea cu mîna prin păr, îi cădeau smocuri de păr, domnule, de stres. Cînd l-am văzut la final i-am zis: hai, Traiane, că ți-a mai rămas păr pentru două băi și-un duș“.

Cum se făcea foamea pe navă

Pe lîngă accidente, furtuni, probleme tehnice, mai apăreau și probleme pe partea gastronomică. Am aflat de la Leonard Sârbu cum le rezolva și pe acestea căpitanul Băsescu: „La un moment dat am rămas fără provizii. Cînd pleca vaporul din România se făcea o estimare generală. Să zicem că pentru două săptămîni. Primea bani pentru mîncare, să cumpere din porturile unde ajungeam. Dar traseul se putea schimba, puteau interveni comenzi pentru alte direcții. Și eram în Egipt și am rămas cu mîncare puțină. Prețurile la mîncare la arabi erau foarte mari, față de Europa. Iar banii primiți erau în sumă fixă. Și domnul Băsescu a decis să amînăm cumpărarea de alimente pînă ajungem în Europa, că altfel nu ne ajungeau banii. În loc de pîine, că nu mai aveam făină, am mîncat o săptămînă un fel de turtă de mălai. Și toată lumea mînca turtă din aia, inclusiv Băsescu. Iar ca să uităm de foame a dat ordin să trecem toți la vopsit nava, în timpul marșului. Și așa a făcut tot echipajul, fără să crîcnească. S-au deschis butoaiele de vopsea și s-a trecut la pensulă. Dacă ai treabă, uiți de foame. Și s-a vopsit vaporul, de foame, pînă am ajuns în Europa. Soluția a fost foarte bună, s-a trecut peste foame mai ușor. Cînd am ajuns în Italia s-a dat petrecere mare, că trecusem de momentul dificil“.

Botez marinăresc, cu nașul Băsescu

Leonard Sârbu a primit botezul mării pe Biruința lui Băsescu. „M-au chemat să vin repede pe punte. Eu m-am dus, crezînd că e ceva de reglat la instalația mea. Cînd am ieșit m-am pomenit că mă împroașcă de sus cu un furtun, m-au udat tot. Și Traian Băsescu a ieșit cu niște pahare de vin, m-a felicitat și mi-a zis că mi-am primit botezul de marinar. A fost emoționant, m-a aplaudat tot echipajul, vreo 50 de marinari. Așa ceva nu se uită“. Cu ocazia facerii acestui supliment a apărut o fotografie fix de la botezul respectiv (o puteți vedea mai sus). Domnul Sârbu nu o avea, a primit-o acum, cu ocazia suplimentului acesta, după mai bine de 20 de ani de la eveniment. Motiv de noi emoții. Noroc că a mai candidat Traian Băsescu o dată.

OFICIALIZARE. Casatoria dintre Maria si Traian,
care a avut loc la Constanta in 6 decembrie 1975,
a fost inregistrata si in catastifele
Consiliului Local din Cajvana.
In fotografie, mirii sunt insotiti de parinti:
Aurora si Gheorghe Andrusca (stanga)
si Jenica si Petrache Basescu (dreapta)

În spatele bărbatului de stat și de succes stă o femeie discretă

Soția lui Traian Băsescu, Maria, s-a remarcat în viața publică tocmai prin faptul că nu s-a remarcat aproape deloc. O prezență discretă, în puternică contradicție cu exuberanța partenerului de viață. În afara aparițiilor dictate de protocol și de funcția lui Traian Băsescu, am reținut doar cîteva „bluz“-uri la o terasă din Neptun, meteorice apariții în presă, cu ocazia unor acte de caritate, a unor acte de echitație, călare pe calul Răsfăț, ori în încercarea de a-l calma pe soțul furios din episodul „Țigancă împuțită“.

Un șef CTC, corp nave și instalații, din vremea în care Biruința se pregătea să se lanseze la apă, Mircea Ștefan pe numele său, și-a amintit cît de frumos o trata Traian Băsescu pe soția sa.
Maria venea aproape în fiecare zi la serviciu la soțul ei cu un Oltcit. Să-i aducă merinde, probabil.

Băsescu se purta foarte frumos cu ea în prezența colegilor, fapt lăudabil, avînd în vedere că la fața locului se mai și consuma. Vodcă. De preferință rusească, că era bună. Am întrebat cam cît. „Nu suficient de multă!“ Ness-urile, cafelele bune și, în general, băuturile de calitate puteau fi găsite asupra lui Traian Băsescu în orice zi. „Biruința se afla în andocare, se făceau teste. Băsescu a observat că ceva e în neregulă cu nava. Era atît de drăcos și autoritar, că au trebuit să o ia la verificări nu știu cît timp după aia. Dar, în general, era băiat de treabă.“

PETRE ROMAN, VICTOR CIORBEA DESPRE BASESCU

Petre Roman – L-a numit pe Băsescu ministru al Transporturilor în 1990, la propunerea lui Anton Vătășescu. Relația dintre cei doi a fost de parteneriat politic pînă în 2001, cînd Băsescu l-a detronat pe Roman de la șefia PD. Mișcarea a fost catalogată în partid drept „o trădare“, cu doar cîteva luni înainte, în campania pentru prezidențiale, Băsescu făcînd celebra declarație „Petre, ești cel mai bun“.

Victor Ciorbea – A fost, probabil, unul dintre cei mai populari politicieni din lume, cu o încredere, la începutul anului 1997, de peste 80%. Un adversar perfect, deci, pentru cel care urma să devină șef la PD, primar al Capitalei și șef al statului. Istoria politică postdecembristă a consemnat deja interviul dat în 1998 de Traian Băsescu ziarului EVZ (mai exact, jurnalistului Claudiu Săftoiu, viitor șef al SIE), interviu care a dus la demiterea premierului Victor Ciorbea.

Adrian Năstase – Au candidat împreună pentru alegerile prezidențiale din 2004, atunci cînd Băsescu a rostit o frază care a făcut istorie: „Adriane, nici nu știi cît de mic începi să fii“. Fostul premier nu avea de unde să știe atunci că în următorii 5 ani de zile va face potecă spre birourile procurorilor anticorupție.

Lavinia Șandru – Au fost colegi de partid, în PD, dar relațiile lor s-au întrerupt brusc după ce Lavinia Șandru l-a urmat pe Cozmin Gușă la plecarea din partid. A urmat șocanta declarație a lui Băsescu despre „centura politicii“, cu referire la fosta lui colegă, moment în care Lavinia Șandru s-a considerat liberă față de fostul ei șef.

Adriana Săftoiu – Au lucrat împreună încă de la sfîrșitul anilor ’90, Adriana Săftoiu, fostă jurnalistă la Mediafax, fiind principala consilieră de imagine a lui Traian Băsescu. După aproape 10 ani de colaborare, între care 2 ani la Cotroceni, Adriana Săftoiu a demisionat din funcția de consilier prezidențial. Motivul real al demisiei: Elena Udrea. De altfel, Săftoiu a și declarat ulterior că „Elena Udrea a fost o bombă cu ceas în echipa lui Băsescu“. Sinceri să fim, am remarcat și noi că Elena Udrea este o bombă, dar la ceasul ei am fost mai puțin atenți.

Sorin Roșca Stănescu – Se spune că la momentul demisiei din Parlament, în 1995, Traian Băsescu ar fi fost întors din drumul către Constanța de către Sorin Roșca Stănescu, care l-a convins să nu se retragă din politică, ci să continue lupta. În campania din 2004, Roșca Stănescu l-a susținut cu trup și suflet pe Băsescu. Ulterior, după alegerile din 2004, Băsescu avea să declare public că a fost șantajat de către acesta.

Elena Dumitru – Este autoarea programului politic cu care Traian Băsescu a cîștigat în mai 2001 mandatul de președinte al Partidului Democrat. Poreclită în PD, la vremea respectivă, „Elena-pune-bec“, fosta fiziciană din Tîrgoviște s-a văzut pusă în situația de a părăsi partidul și pe Traian Băsescu. Ea a devenit ulterior ministrul Muncii în Guvernul Năstase.

ELEVUL BASESCU

Ion Martinaș, fost coleg de liceu și vecin, la Bacău, omul despre care președintele a spus că-i este cel mai bun prieten, ne-a povestit cîteva din amintirile sale cu Traian:

Muzică: „În liceu ascultam Beatles și Celentano. Și eu, și el aveam plete pe vremea aia. N-o să vă vină să credeți, dar Traian avea un păr bogat, ondulat, o frumusețe! Mergeam la ceaiuri, așa era atunci. Cine avea mag, adică magnetofon, sau cas, casetofon, așa le ziceam, era invitat peste tot. Și Traian avea.“
Literatură: „De citit, îmi amintesc că ne plăcea Petru Popescu.“
Țigări: „Traian fuma din liceu, amîndoi fumam, dar mai moderat ca acum.
Țigările preferate, și cele mai bune în timpul ăla, erau Snagov. Cînd găseam un pachet de Kent era ceva așa, cu totul special. Mai tîrziu, cînd a ajuns căpitan de navă și se ducea în vizită la socri, la Suceava, nu era o dată să nu se oprească și prin Bacău, pe la mine, și să-mi aducă niște Kent, blugi, mă rog, ce putea să aducă din voiaje.“

Din facultate

Cel mai apropiat coleg de facultate al lui Traian Băsescu este Valeriu Crețu. Au stat în aceeași bancă și au rămas prieteni pe viață.
„Față de regimul militar, Traian avea patru ași în mînecă – făcuse armata după liceu, era mai mare decît noi –, așa că nu i-a trebuit cine știe ce efort să se impună ca lider și șef peste o grupă de tineri mai mult speriați decît orientați. A rămas șef (înlocuitorul ofițerului-comandant) peste pluton, companie, batalion și chiar unitate pe tot restul parcursului de învățămînt. Avea și stofă. Așa l-am cunoscut și noi, colegii, pe Traian, ca șef aproape natural.

În anul IV Traian s-a însurat cu Maria. Am mers toată grupa la căsătoria civilă îmbrăcați la marele fix. Mi-a plăcut. La scurt timp, am pus-o și eu cu profesoara mea.“

Despre rîsul lui Băsescu

„Așa rîde Traian de cînd îl știu – Hă, hă, hă! cu explozie guturală –, nu e o invenție recentă, poate doar o degradare a sunetului, efect logic al tabacului la care nu a renunțat încă. Așa rîde el. Probabil și a neîncredere, și a confirmare.”

În facultate, Traian Băsescu era cît pe-aci să-și facă reglare de ochi. Ne-a povestit tot prietenul său, Valeriu Crețu.

„Cunoșteam, pe vremuri, un chirurg oftalmolog, care făcea minuni la Spitalul Militar din Constanța. Operase un prieten de-al meu. Un pionier – medicul. Am auzit că în ultima vreme nu prea mai face treabă bună. Mimează doar. Am vorbit atunci cu el să-l vadă pe Traian – noi eram pe jumătate militari – să-i repare un mușchiuleț orbicular care-i fusese deteriorat într-un accident în adolescență. L-a programat la consult și, eventual, operație de reconstrucție. Ar fi fost o intervenție evaluată de la ușoară spre medie, fără riscuri sau consecințe negative majore. Între timp, medicul a fost avansat la un spital universitar din București și toate programările au căzut. N-am apucat să mai facem altă programare. Doctorul nu mai încăpea în el de onoruri și conferințe… Nu sînt nici malițios, nici meschin, dar în CV-ul lui nu cade bine să neglijeze un pacient (!). Dacă ar fi intuit că ar fi avut sub bisturiu pe viitorul președinte, ar fi fost la fel de superficial?”

Emil Constantinescu: “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale.

La stanga Traian Basescu, Ion Iliescu .

•Constantinescu cere societăţii civile să-şi asume eşecul moral al alegerii lui Băsescu, ca o consecinţă a principiului “răului cel mic” şi propune alternativa Crin Antonescu, un om “format în Piaţa Universităţii”

•Într-o intervenţie publică de o vehemenţă fără precedent, fostul preşedinte găseşte acum la foştii săi prieteni intelectuali “elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej”
Invitat la Interviurile Gândul, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, le pune un diagnostic politico-psihiatric “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale. Constantinescu se referă la Traian Ungureanu şi la Horia Roman Patapievici, două exemple dintr-un cerc de intelectuali care se “umilesc cu fervoare” la uşa actualului preşedinte. “Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna”. Fostul preşedinte anunţă fără echivoc că se va lupta pentru alegerea lui Crin Antonescu – care ar fi un produs al fenomenului Piaţa Universităţii – şi le cere intelectualilor anticomunişti să-i urmeze exemplul. Iată, în continuare, câteva fragmente din interviul pe care-l puteţi citi, în varianta integrală, pe ediţia online a ziarului Gândul.

-(…) Principiul alegerii “răului cel mic”, impus şi susţinut, potrivit spuselor dumneavoastră, de o parte a societăţii civile, a creat un impas pentru societate, domnule preşedinte Constantinescu?

-Impasul în care ne aflăm, derapajul acesta, a început în 2000 şi 2004. Atunci, o parte a elitei a formulat şi construit, iniţial ca teorie, aplicând-o apoi, principiul “răului cel mic”. Alina Mungiu are, între ghilimele, un merit pentru acest fapt. “Dacă nu putem să alegem binele, atunci să alegem răul cel mai mic!” s-a spus în turul doi al prezidenţialelor din 2000, în care o parte a intelectualităţii anticomuniste şi antiiliesciene a votat pentru Ion Iliescu, întrucât se afla în opoziţie cu Vadim Tudor. Acest proiect a fost rafinat în perioada 2001 – 2004. Mai întâi, o parte a acestor elite s-a lăsat cumpărată, după cum ştiţi, ca şi o parte a presei, de către guvernul Năstase sau de către primarul Capitalei din acea perioadă, Traian Băsescu. A urmat momentul revelaţiei – arestarea lui Mugur Ciuvică –, în care intelectualii – aceşti oameni care s-au inclus într-o parte pozitivă a societăţii româneşti, şi care în anii ‘90 s-au opus transformării României într-o ţară neocomunistă de tip oligarhic – au văzut ce poate urma. S-au trezit din pumni şi, nefiind capabili şi neavând forţa să mai imagineze un proiect corect democratic, au ales, prin aşa-numita teorie a “răului cel mic”, o persoană despre care ei ştiau foarte bine şi că a fost un colaborator permanent, toată viaţa, al fostei Securităţi, şi că a făcut parte din nomenclatură, repet, din nomenclatură. Nu dintre cei patru milioane de membri, ci dintre cei 2400 de membri ai nomenclaturii, dintre primii 1600, pentru care semna Elena Ceauşescu. O persoană care, în mod evident, era acuzată de corupţie, nu în presă, ci în justiţie, pentru el cercetarea fiind finalizată de procurori, cu rechizitoriu. Persoana care avea cel mai mare dosar de corupţie din istoria României, la CSJ. Deci, pentru care candidatura însemna blocarea judecării şi a condamnării sale. Toate acestea le-au ştiut, pentru că nu puteau să nu le ştie… Imediat după asta, în ianuarie 2005, eu am spus că ar trebui ca doamna Mungiu, şi toţi ceilalţi din acest grup, să-şi asume succesul politic din 2000 – pe care şi eu îl recunosc în mod deschis -, iar după asumarea acelui succes politic, să-şi asume şi eşecul moral al principiului. În baza asumări eşecului moral al teoriei “răului cel mic”, să construim în cei cinci ani care urmează o alternativă a binelui. Acest avertisment pe care l-am repetat mereu, nu a fost urmat aproape de nimeni. Pentru că, între timp, o parte a acestor intelectuali au descoperit beneficiile oportunismului, care înseamnă posturi, nu neapărat bine plătite, dar generatoare de avantaje în zona respectivă.

-Despre cine vorbiţi?

-Dacă îmi cereţi exemple, atunci vă spun că este vorba de Traian Ungureanu, de cei care ocupă posturi de ambasadori, apoi de parlamentari, este vorba de conducerea unor institute, cum ar fi Institutul Cultural Român, care generează sfere de influenţă, şi care permit apoi construirea unor grupuri de influenţă în societate, stabilirea de ierarhii…

-Vorbiţi aici despre domnul Patapievici?

-… Sunt lucruri cunoscute. Le cunosc toţi foarte bine, nu trebuie să le numesc. Este vorba şi de diferite alte posturi, fie în anturajul prezidenţial, fie în alte zone politice. Ei bine, am constatat că la stimă şi respect, pentru unii, trebuie să mai adaugi şi o serie de avantaje. Sigur, în România lucrurile le înţelegi mai bine nu printr-o analiză politică sau sociologică, ci printr-una psihologică, uneori psihiatrică. Vorbim despre aspecte precum “fascinaţia bădăranului”, care este prezentă în zonele intelectuale româneşti de multă vreme; redeşteptarea unei forme aberante de cult al propriei umiliri în slujba unei personalităţi cu o fervoare care, pe mine unul, mă cutremură. Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna.
………………….

-Aveţi în vedere un anumit portret robot al viitorului preşedinte?

-Da, şi ar trebui să ţină cont de noile condiţii politice, precum şi de cele constituţionale. Preşedintele nu are cum să fie un jucător. El trebuie să joace rolul unei personalităţi vizionare – alături de un grup de înţelepţi pe care ar fi trebuit să şi-i aducă aproape prin autoritatea sa morală, intelectuală şi profesională. Problema e că România este în afara jocului, întrucât tocmai preşedintele este cel care ar fi trebuit să construiască un sistem subtil de relaţii personale, discrete, care într-un moment sau altul să promoveze interesele României.

-Regăsim aceste trăsături la vreunul dintre prezidenţiabili?

-Eu spun că da, dar dacă nu mai putem identifica binele, atunci să identificăm răul. Dacă mai există o responsabilitate intelectuală şi morală ar trebui, ca ieşire de urgenţă, să nu ne mai concentrăm pe răul cel mic, ci pe eliminarea răului. Răul absolut, pe care, în acest moment, îl reprezintă Traian Băsescu.

-Pe cine veţi susţine în alegeri?

-Voi lupta pentru Crin Antonescu, în aceeaşi măsură în care consider că participarea alteţei sale, Radu Duda, este benefică întrucât creează ideea că în România există o alternativă. Opţiunea mea pentru Crin Antonescu se bazează pe diferenţierea de modelul negativ de care vorbeam. România are nevoie de o persoană care să nu fie implicată în niciun fel în vreun act de corupţie. Este un avantaj extraordinar pentru ţară. Apoi – aici este un punct de vedere personal –, Antonescu s-a format în Piaţa Universităţii. Îl ştiu de când era tânăr şi l-am propus ministru al Tineretului pentru că, din punctul meu de vedere, reprezenta acel suflu nou de care era nevoie. Spre deosebire de alţii care, în timp, m-au dezamăgit, el nu s-a compromis în toţi aceşti ani.

Adrian Nastase – In Israel

8 Mai 2009  

Saptamana aceasta, israelienii au sarbatorit 61 de ani de la crearea statului lor. Am participat cu placere la receptia oferita, cu aceasta ocazie, de ambasadorul Israelului la Bucuresti, la Ateneul Roman. Revazand foarte multe persoane cunoscute, mi-am amintit numeroasele vizite pe care le-am efectuat in Israel, precum si liderii politici sau religiosi israelieni, intalniti pe un parcurs de aproape douazeci de ani.

Ar fi multe lucruri de povestit, dar voi relata numai vizita pe care am efectuat-o in Israel, in iulie 2001, in calitate de prim-ministru, la invitatia premierului Ariel Sharon – desemnat ca sef al cabinetului israelian aproape in aceeasi perioada ca mine. Era una dintre primele mele vizite in exterior in calitate de sef al guvernului. Ideea de baza a fost aceea de a obtine sprijinul Israelului si al lobby-ului evreiesc, in SUA si in principalele capitale europene, pentru obiectivele fundamentale de politica internationala pe care ni le propusesem. Un alt obiectiv important l-a reprezentat si incurajarea investitiilor israeliene in Romania, intr-un moment in care incercam, cu tenacitate, accelerarea procesului de modernizare economica.De la aeroport am mers direct la sediul Guvernului israelian, unde am avut o lunga si interesanta discutie, intre patru ochi, cu premierul Sharon. Am vorbit despre interesele romanesti, despre cele israeliene, despre situatia din regiune. Sharon mi-a promis sprijinul Israelului, inclusiv in zonele pe care le puteau influenta in Statele Unite, in legatura cu acceptarea noastra ca membru NATO. Am discutat despre cooperarea posibila in domeniul high-tech, cercetare, agricultura si in domeniul militar

. Am comentat proiectele de pace in Orientul Mijlociu si am afirmat cu convingere ca nu am venit sa adaugam noi proiecte la cele deja existente, dar ca putem oferi canale de comunicare eficiente cu lumea araba. Un alt subiect s-a referit la situatia muncitorilor romani in Israel si la nevoia reala de a le asigura acestora un statut corect si sansa de a beneficia de asigurari sociale si de sanatate. Va amintiti, poate, faptul ca pana cand s-au eliminat vizele pentru calatorii in spatiul UE, la 1 ianuarie 2002, romanii care doreau sa munceasca in exterior, mai ales in constructii, se canalizasera pe zona Israelului. Unii dintre ei, din pacate, erau fortati sa lucreze in conditii aproape inumane. Delegatia pe care o conduceam cuprindea numerosi ministri si cateva zeci de oameni de afaceri, care au discutat cu omologii  lor si au participat la un seminar economic. Mi-l amintesc, cu multa simpatie, pe Ariel Sharon – o legenda a israelienilor – si care se zbate, in continuare, intre viata si moarte, dupa accidentul cerebral suferit in 2006. Considerat un dur, datorita istoriei sale in armata si rolului sau in razboaiele din zona, este regretat acum de foarte multi, asa cum, in mod paradoxal, este regretat si Yasser Arafat. Personalitatea lor puternica ar fi putut garanta aplicarea si durata unui acord de pace. Instabilitatea politica interna, atat in Israel, cat si in teritoriile palestiniene, pare sa nu faciliteze un astfel de acord in aceasta perioada, desi noul prim-ministru, Benjamin Netanyahu, avand o reputatie de politician al dreptei conservatoare, ar putea incerca sa relanseze un astfel de acord dupa recentele alegeri prezidentiale din SUA.E adevarat insa ca si el este „prizonier” al sprijinului parlamentar al partidelor religioase de extrema-dreapta. Fac o paranteza pentru a spune ca Bibi Netanyahu, in ciuda acuzatiilor politice din ultimii ani, a revenit spectaculos  pe prima scena a politicii israeliene. Ne-am intalnit in multe randuri, inclusiv atunci cand l-am invitat, cu familia sa, la ferma noastra de la Cornu, unde am discutat mult despre viziunea sa privind dezvoltarea economica bazata pe ideea dezamorsarii conflictului politic prin dezvoltarea economica a zonelor arabe adiacente. Am vorbit chiar si despre o posibila legatura maritima pana la Constanta. Va marturisesc insa ca dialogurile noastre au abordat si subiecte mai putin sofisticate, dar extrem de atractive, dat fiind ca oaspetele meu practicase horticultura si a dirijat o ferma de vite si de pasari la Herzliya.

Revin la vizita din 2001 si la dejunul spectaculos oferit de premierul Sharon la Hotelul „King David”, la care au participat sute de invitati. In discursul meu m-am referit la o anecdota care punea in lumina capacitatea de a planifica strategic si de a intelege miscarile viitoare ale partenerilor: „Se spune ca un tanar calatorea intr-un compartiment de tren cu un Rabin. La un moment dat, tanarul intreaba: Rabi, cat e ceasul?

Rabinul nu-i raspunde. Dupa o vreme, tanarul intreaba din nou cat e ceasul. In final, Rabinul ii raspunde astfel: – Dragul meu, ne apropiem de ultima statie. Asa cum te vad, probabil ca nu ai unde innopta si o sa-mi ceri sa te iau acasa la mine sa dormi. Esti tanar, esti dragut, eu am o fiica, s-ar putea sa va indragostiti unul de celalalt si da-mi, te rog, un singur motiv pentru care mi-as da fiica cuiva care nu are bani nici macar sa-si cumpere un ceas.”Am precizat insa ca Romania si Israelul se afla in acelasi fus orar si ca si noi si ei ne ghidam, in primul rand, dupa interesul national, dar mergem impreuna in acelasi tren si am ales sa fim parteneri.Nu cred ca i-am socat prea tare pe participantii la dejun…As adauga faptul ca, tot atunci, am mers si la Ierihon, unde am vizitat biserica romaneasca, aflata in teritoriile de sub jurisdictia Autoritatii Palestiniene. Acolo am luat parte la o slujba religioasa oficiata de arhimandritul Ieronim Cretu, care doi ani mai tarziu a fost decorat cu Ordinul National „Serviciul Credincios” in Grad de Cavaler pentru contributia deosebita la pastrarea si promovarea valorilor spirituale ale neamului romanesc.

Am asistat cu emotie la inaltarea crucii pe turla edificiului si am donat, din partea Guvernului, o suma de bani necesara finalizarii bisericii. Am donat si doua icoane pe care le adusesem, impreuna cu sotia mea, de la Bucuresti pentru aceasta veritabila „ambasada spirituala” a Romaniei in Tara Sfanta.Intorsi la Ierusalim, am participat, impreuna cu primarul orasului, cel care a devenit ulterior premier – Ehud Olmert -, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Maccabiah – acest eveniment sportiv, organizat o data la patru ani, la care participa reprezentantii comunitatilor evreiesti din intreaga lume si care a primit statut olimpic in 1961. Am vizitat, de asemenea, Memorialul Eroilor si Martirilor Holocaustului „Yad Vashem”, unde am asistat la o ceremonie religioasa in „Sala Numelor” si am aprins o flacara ceremoniala in memoria martirilor. Am oprit cateva clipe langa Yad Vashem pentru a depune o coroana de flori si la mormantul lui Itzhak Rabin – pe care il intalnisem ultima data in Israel intr-o alta vizita, cu putin timp inainte de asasinarea lui.In aceeasi zi, am fost primit de presedintele statului Israel, Moshe Katsav, cel care a demisionat in urma cu ceva timp. L-am reintalnit, in acea vizita, pe Shimon Peres, in vremea aceea vicepremier si ministru al afacerilor externe – o mare personalitate a diplomatiei internationale. M-am intalnit, de asemenea, cu presedintele Knessetului, Avraham Burg, si cu presedintii  unor partide parlamentare. As adauga cateva cuvinte despre intalnirea cu Yasser Arafat, presedintele Autoritatii Palestiniene, la Palatul Prezidential al Autoritatii.  Arafat avea o mare autoritate asupra palestinienilor, fiind cel care reusise sa obtina, in 1973, recunoasterea miscarii sale si sa se impuna ca reprezentant legitim al poporului palestinian.Pe Arafat – care cunostea foarte bine Romania -, il intalnisem, prima oara, in 1994, la Forumul Crans-Montana de la Bucuresti, cand organizasem, intr-o perioada de blocaj comunicational, o intalnire cu Shimon Peres,  in cadrul Forumului creat de bunul meu prieten Jean Paul Carteron.  

Am participat atunci la primirea lui Yasser Arafat de catre presedintele Ion Iliescu. Lui Arafat ii placea foarte mult mierea. In ziua urmatoare, i-am trimis, din productia proprie, de la Cornu, doua borcane mari cu miere de salcam, un gest de prietenie apreciat ca atare. In 2001 m-a primit extrem de amical. Nu intelegea de ce nu deschidem o reprezentanta in Teritorii, legatura diplomatica fiind realizata doar prin intermediul unui diplomat cu sediul in Ambasada din Israel.

Am avut, in 2001, mai multe intalniri cu rabinii din Israel si SUA. Am apelat la ei pentru a obtine sprijinul necesar proiectelor noastre, in special privind decizia ce urma sa fie luata la Summitul de la Praga din 2002 vizand extinderea NATO. Imi amintesc ca Rabinul-sef al Statelor Unite, Rabi Friedman, aflat atunci in Israel, a promis sprijinul sau neconditionat atat in nume personal, cat si din partea comunitatii. Ei mi-au impartasit si o tristete legata de cele peste 800 de cimitire evreiesti din Romania, din care mai bine de 500 se afla in localitati unde nu mai exista comunitati de rit mozaic si unde deci, nimeni nu mai are grija de ele. Am povestit cu alt prilej despre intalnirile de mai tarziu, din 2007, din Israel, dar imi aduc aminte si de prima mea vizita cand, la unul din chibuturi, am luat cativa metri de furtun pentru irigatii cu duze de picatura la radacina plantelor. Am revenit atunci la Bucuresti si am trimis furtunul respectiv  la o fabrica  unde se realizau produse din cauciuc, sugerandu-le sa produca ceva asemanator. Dupa o vreme, au raspuns ca nu are cine sa produca duzele de plastic pe care sa le fixeze in furtun. Nu vreau sa fiu rautacios. Au fost si multe urmari pozitive, multi oameni de afaceri israelieni care au inceput sa vina sa investeasca in Romania. Am obtinut, in anii urmatori, un sprijin politic substantial din partea statului israelian cu care Romania a avut si are un parteneriat special, fiind singura tara din zona care a avut legaturi diplomatice continue cu Israelul, din 1948 si pana in prezent.

Năstase: Povestea lui Becali vine într-un moment în care presa vorbea despre averea lui Băsescu VIDEO

BUCUREŞTI / 11:17, 15.04.2009
Adrian Năstase a declarat, miercuri, la instanţa supremă, că i se pare „dubios” felul în care a pornit „povestea lui Gigi Becali”, mai ales că arestarea acestuia a venit în momentul în care se declanşaseră mai multe scandaluri mediatice în legătură cu afacerile familiei preşedintelui României.

Întrebat care este părerea sa despre dosarul lui Gigi Becali, Adrian Năstase a declarat că nu se poate exprima pe fondul faptelor, dar că i se pare „ciudat” faptul că acest scandal a început la două luni după sesizarea lui.
Avocaţii omului de afaceri acuză încălcarea unor drepturi proceduale | Realitatea .NET
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

„Ceea ce mi se pare ciudat este aceea că un mandat de aducere care de obicei este realizat de doi ofiţeri de poliţie, în cazul lui Becali s-a făcut cu mascaţi televizaţi, cu show. De aici am o uşoară bănuială că povestea este totuşi construită politic mai ales că ea vine sau se declanşează la două luni după ce faptele au avut loc şi într-un moment în care se declanşaseră alte scandaluri în legătură cu averea lui Traian Băsescu, cu fratele lui şi cu fiica lui”, a declarat Năstase.

El a precizat că nu crede în coincidenţe.

„Dacă în cazul lui Becali am înţeles că ar fi vorba de un pericol public, că ar putea candida la europarlamentare sau ar mai putea accidenta pe cineva cu maşina, în cazul lui Penescu (Cornel Penescu, finanţatorul FC Argeş, arestat, marţi -n.r.) unde nu a fost vorba de violenţe sau alte agresiuni, de ce nu poate fi trimis în faţa instanţei direct pentru a fi judecat acolo, şi în schimb este arestat? Faptul că arestarea şi reţinerea încep să devină reguli în ceea ce priveşte derularea procesului penal dovedeşte că România se îndreaptă spre o zonă de stat poliţienesc”, a mai spus Năstase.

Întrebat cum a reuşit să scape de arestare, Adrian Năstase a arătat că „foarte greu”.

Avocaţii celor inculpaţi alături de liderul PSD Adrian Năstase în dosarul „Trofeul calităţii în construcţii”, care are 83 de volume, au solicitat, miercuri, judecătorilor un termen rezonabil pentru a putea studia actele, precum şi admiterea copierii DVD-urilor depuse ca probe de procurori.

Completul de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis ambele solicitări, astfel că au amânat dezbaterile în proces până la 25 mai.

Sursa: MEDIAFAX

Traian Băsescu: „Cred că e momentul să îi răspund lui Adrian Năstase care afirmă de trei ani că i-am făcut dosarul”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Traian Băsescu i-a răspuns astăzi lui Adrian Năstase cu privire la acuzaţiile legate de dosare. Conform preşedintelui, Adrian Năstase ar fi fost turnat de colegii din PSD şi de cunoscuţi.

„Cred că e momentul să îi răspund lui Adrian Năstase care afirmă de trei ani că i-am făcut dosarul. Dosarul lui Năstase a fost oferit presei chiar de către turnătorii din partidul său, cum ar fi domnul Sechelariu. Şi dacă vă întrebaţi de unde ştiu asta, e pentru că acele dosare au fost pe masa mea pentru a primi avizul”, a afirmat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a mai declarat că nu mai poate tolera ca „un om care nu recunoaşte că a fost turnat” de colegii de partid să arunce vina pe preşedintele României.

„Resping orice insinuare, orice încercare de a spune că în spatele acţiunilor instituţiilor statului stă preşedintele României”, a răspuns Traian Băsescu.

În replică, Adrian Năstase neagă toate aceste afirmaţii.

„Ceea ce a spus Băsescu este neadevărat pentru că fiecare dintre noi îşi aduce aminte că în 2004 sesizarea DNA-ului a fost făcută de către Mona Muscă, în legătură cu construcţia din Zambaccian. Au venit cu antetul de la Alianţa DA şi este clar că ea a fost pornită ca o acţiune politică”, a declarat Năstase.

Potrivit raportului CE prezentat astăzi, Parlamentul a blocat investigaţiile la nivel înalt, a încercat să destabilizeze DNA şi a introdus amendamente care ar fi restricţionat prerogativele procurorilor din România

Principala observație a Comisiei Europene, cu privire la Justiția din România, este faptul că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament. Potrivit concluziilor raportului intermediar al CE, citit astăzi de oficialii europeni, rezolvarea acestei probleme ar trebui să îmbunătăţească gestionarea unor astfel de situaţii. De asemenea, raportul precizează că Legislativul „trebuie să permită investigarea tuturor cazurilor de acest gen (de mare corupţie – n.r.) de către autorităţile judiciare”, se mai arată în raport.

Raportul menţionează că, „deşi s-a permis continuarea investigaţiilor în două cazuri începând din iulie 2008, acestea au fost respinse în alte două cazuri şi amânate în altele trei”. Cei care au primit aviz de urmărire penală din partea parlamentarilor au fost  Codruț Sereș și Paul Păcuraru, în timp de social-democrații Adrian Năstase și Miron Mitrea au fost salvați de colegii lor.

Aceleași probleme au fost criticate de Comisia Europeană și anul trecut. În iulie 2008, raportul a scos în evidenţă lipsa de voinţă politică din Parlamentul României în ceea ce priveşte aprobarea urmăriri penale în cazul a patru foşti miniştri parlamentari.

Aceste concluzii intermediare privind reforma din justiţie privind România şi Bulgaria au fost date astăzi publicității.

REACȚIE RAPIDĂ: Roberta Anastase, democrat-liberala din fruntea Camerei Deputaților, a anunțat, la nici o jumătate de oră de la citirea raportului, ca vă da liber pentru urmărirea penala la lui Adrian Năstase.

Raport fără sancțiuni

Conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, aceste concluzii intermediare nu vor atrage sancțiuni, întrucât se așteaptă raportul final, ce va fi publicat în luna iunie. Raportul de astăzi este unul tehnic. Acesta a  mai subliniat că nu se vorbește despre o competiție între cele două state.

„Scopul este să îndeplinim normele care au fost stabilite pentru cele două state membre, România și Bulgaria. Nu este o competiție, ca să stabilim care este mai avansată și care nu. Fiecare stat are meritele lui”.

„Aceste raport preliminar este doar un raport tehnic, despre ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni și nu evidențiază toate problemele. În lunile ce urmează se va face analiza completă. Este o muncă încă în desfășurare și ca atare, nu acum este momentul de a prezenta imaginea completă și rezultatul final”, a mai precizat Gray.

Concluzii intermediare pentru România:
• Blocarea în Parlament a diferitelor dosare penale
• Restricționarea prerogativelor procurorilor
• Relaxarea măsurilor de îmbunătățire a sistemului juridic

Recomandare:
• Accelerarea ritmului reformei

Fondurile europene, la adăpost

Raport intermediar nu vorbește despre alocarea fondurilor europene. În acest sens se așteaptă concluziile finale ale raportului din iunie, „fondurile reprezentând o problemă separată. În plus, toate statele membre trebuie să câștige fondurile prin forțe proprii”, după cum a precizat Johannes Laitenberger, alt purtător al Comisiei Europene.

Marea problemă a României

Justiția a reprezentat pentru România una dintre cele mai mari amenințări cu privire la menținerea statutului de țară membră a Uniunii Europene. Din acest motiv au existat numeroase discuții cu privire la activarea caluzei de salvgardare.

Această măsura este un instrument al Comisiei Europene utilizat în cazul în care unul dintre statele membre sau care este în curs de aderare la UE nu își respectă obligațiile. Domeniile pentru care se poate activa această măsură sunt economia, piața internă, justiția  și afacerile interne. Aplicarea lor se poate realiza numai cu votul unanim al reprezentanților țărilor membre din Consiliu.

Ca măsură de precauție, pentru România a fost stabilită o formă și mai ușoară de instituire a acestei clauze: majoritatea calificată (doar 72,27% din voturi necesare).

În momentul în care ne-am înscris în competița de selecție pentru a face parte din Uniunea Europeană, România a pornit cu 11 sectoare critice, în cadrul cărora se cererea reforme. Dintre acestea, justiția continuă să reprezinte motivul principal pentru care primim bile negre.

Atât România, cât și Bulgaria, s-au confruntat, încă din perioada de preaderare, cu o situație similară ce ar fi putut amâna intrarea celor două țări, cu încă un an.

CITIȚI SI:
Parlamentul, criticat de Comisia Europeană

Pe 3 octombrie 2007, câţiva lideri din PSD, printre care Liviu Dragnea, Dan Nica, Ilie Sârbu şi Constantin Niţă, au negociat o noapte întreagă cu o echipă PD, condusă de Vasile Blaga, o schemă de guvern, în care fiecare negociator urma să aibă câte un minister. De ieri, schema este completă.

Liviu Dragnea este noul ministru de Interne, după ce Mircea Geoană a primit garanţii că Traian Băsescu nu i se va opune Teroristului – numele de alint cu care i se adresa lui Dragnea pe vremea când acesta era încă în PD.

Ce faci, Teroristule?” i-a râs, anul trecut, Traian Băsescu lui Liviu Dragnea, într-una din vizitele pe care PSD le-a făcut la Administraţia Prezidenţială. Băsescu părea cordial, dar pesediştii erau precauţi. Amabilitatea cu care i se adresa lui Dragnea era un motiv în plus de suspiciune: cei doi se despărţiseseră cu scandal, cearta terminându-se cu demisia lui Dragnea din PD şi dezertarea în tabăra duşmană – la Adrian Năstase şi PDSR.
În ultimele zile, în nominalizarea lui Liviu Dragnea pentru funcţia de ministru de Interne un rol-cheie l-a jucat Traian Băsescu. Pesediştii pur şi simplu n-au ştiut cum va reacţiona preşedintele la această propunere: dacă s-ar fi opus, ar fi aruncat ministerul de Interne într-un scandal şi mai mare decât cel declanşat de plecarea lui Gabriel Oprea. În plus, ar fi fost un nou pericol pentru ruperea alianţei.

De aceea, cei care au făcut cărţile pentru desemnarea noului ministru, au mers pe coji de ouă. Conducerea PSD n-a prezentat oficial niciun nume, preferând să ţină, până duminică noaptea, două variante deschise – Dan Nica sau Liviu Dragnea. Duminică noaptea,Mircea Geoană  a avut o lungă discuţie cu Dragnea, în care, după cum avea să declare a doua zi, l-a „încurajat” să accepte nominalizarea. Apoi Mircea Geoană s-a asigurat că varianta Dragnea este agreată de Traian Băsescu, înainte de a o prezenta spre vot conducerii lărgite a partidului. Potrivit propriilor declaraţii, Geoană l-a sunat pe Băsescu luni la prânz, imediat după şedinţa conducerii restrânse, dar înainte de votul din conducerea mare. Traian Băsescu i-a spus că nu se opune. Geoană l-a sunat şi pe Boc, să-i spună că PSD are un ministru de Interne. În paralel, a plecat spre Guvern şi o scrisoare oficială, în care se făcea propunerea ca Dragnea să preia portofoliul.

Noul principiu: doar civili la Interne

În atari condiţii, votul pesediştilor a fost o formalitate. Mircea Geoană le-a spus că Dragnea este propunerea lui, i-a făcut un laudatio (în care a descris competenţele candidatului, printre care aceea că este „un campion al descentralizării”) iar toată lumea a votat pentru, în unanimitate. În faţa presei, Geoană a subliniat că a găsit, în sfârşit, un om „care are instinctele corecte pentru acest minister”. Tot într-o declaraţie dată presei, Ion Iliescu a precizat că Dragnea are şi haina corectă: una civilă, în condiţiile în care, de acum încolo, „trebuie să respectăm principiul ca, la conducerea ministerului de Interne, să nu mai avem militari”. În fine, noul ministru a spus că priorităţile lui sunt siguranţa în şcoli, siguranţa pe stradă şi descentralizarea.

Cât de sus e steaua lui Dragnea: noul Cozmâncă

Liviu Dragnea este pe val. Chiar dacă e nevoit să părăsească o funcţie sigură (cea de şef al Consiliului Judeţean Teleorman, post pe care stă de trei mandate), Dragnea capătă mult mai multă putere în stat şi în partid. Votarea sa în unanimitate reprezintă, practic, o recunoaştere din partea baronilor locali ai PSD. Buni executaţi, mulţi dintre ei au reclamat, în ultimii ani, vidul de putere de la conducerea partidului, unii fiind chiar nostalgici după mâna forte Octav Cozmâncă. Liviu Dragnea este dintre ei şi are multe prietenii printre cei mai influenţi baroni, precum Radu Mazăre, Marian Oprişan sau Marian Vanghelie. Dragnea doreşte să-i coordoneze pe baroni şi pe linie de partid şi, de aceea, vizează funcţia de secretar general al PSD, rămasă vacantă după demisia lui Titus Corlăţean.

Gândul, 4 octombrie, 2007: „PD şi PSD au negociat toată noaptea pielea ursului din pădure”

Acum mai bine de un an, în noaptea de dinaintea depunerii moţiunii de cenzură a PSD, mai mulţi pesedişti, exasperaţi de faptul că Viorel Hrebenciuc nu reuşeşte să bage PSD la guvernare alături de PNL, au cerut o întâlnire cu democraţii. Negocierile au mers surprinzător de bine şi de repede: Dan Nica, Liviu Dragnea, Constantin Niţă şi Ilie Sârbu au scris, împreună cu delegaţia condusă de Vasile Blaga, un „proiect de guvern”, şi o primă împărţire a ministerelor. Construcţia a fost dinamitată a doua zi de Ion Iliescu: acesta a sabotat moţiunea pesediştilor, dându-i oxigen lui Călin Popescu Tăriceanu să-şi termine mandatul. Ziarul Gândul din 4 octombrie 2007 scris despre această întâlnire. Iată finalul articolului:

„Democraţii şi pesediştii şi-au cerut reciproc garanţii privind votarea moţiunii şi colaborarea la guvernare. Părţile au ajuns să discute despre structura noului guvern, fiecare partid dorind să-şi ia ministerele cele mai importante.

Democraţii au revendicat funcţia de prim-ministru (probabil pentru Vasile Blaga), Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi pe cel al Economiei şi Finanţelor (acest minister este dorit şi de PLD).

Pesediştii au spus că vor şi ei şefia Guvernului şi ministerele „sociale” (Munca, Educaţia şi Sănătatea), precum şi Ministerul de Externe. S-a discutat şi despre o funcţie de vicepremier pentru PSD, iar, în situaţia în care grupul minorităţilor naţionale ar fi cooptat în noul Guvern, s-a avansat numele lui Varujan Pambuccian drept viitor ministru al Comunicaţiilor.

Pesediştii erau, ieri, încântaţi de felul în care negociază cu democraţii, care sunt „oameni cu care se poate discuta”, nu ca liberalii, care „sunt aro¬ganţi”, „au pierdut simţul realităţii” şi „vor sfârşi ca ţărăniştii”.

Şi imaginea social-demo¬craţilor despre Traian Băsescu pare să se fi schimbat în urma ultimelor întrevederi cu PD. „Băsescu s-a schimbat, a înţeles şi el că nu poate să-şi încheie mandatul tot dezbinând, tot cu scandal”, vorbeau ieri doi dintre vicepreşedinţii social-democraţi din echipa de negociatori, încrezători în destinul comun PSD-Traian Băsescu”.
Vezi comentariile Gandul

PSD s-a compromis rezultat vedeta de la „The One” Elena Udrea Ministru Turismului

 

Sa Traiti Bine	PLD=FSN
Traian Basescu	PSD=FSN

Politica de doi bani. Cine a crezut ca “dusmanul lui Basescu” se va alia cu partidul prezidential. Cine a crezut ca vom avea un prim-ministru amator? sunt convins ca ministrii au fost numiti de Traian Basescu. S-a vorbit de profesionism ? ce cauta Elena Udrea la Turism.De ce oare Adrian Nastase tace? NUP la dosare? DNA ? numai un om inconstient poate sa creada ca alianta FSN, va lupta impotriva coruptiei……Cocoselu’….Ce vrea sa faca daca nu stie unde-i UE ? sau o plimba marinerul…

 

Elena Udrea, ministru al turismului, propus de PDL: „Ministerul Turismului se ocupă de cu totul altceva, face politici, nu se ocupă de proprietarii privaţi, de hoteluri sau de dezvoltatori. Dar e prea devreme să vorbim despre asta.”

 

Elena Udrea a devenit cunoscută datorită unui astfel de moment jenant. Aceasta a fost întrebată cum apreciază ştirea conform careia „preşedintele” Norvegiei va propune organizarea unui referendum care să urmareasca retragerea acestei ţări din UE, dacă România şi Bulgaria vor deveni membre ale Uniunii. Udrea a declarat că situaţia prezentată nu o îngrijorează, fiind convinsă că, până la momentul integrării, astfel de probleme vor fi soluţionate. Răspunsul corect era însă că ştirea este falsă, deoarece Norvegia nu este membră UE şi nu are preşedinte, fiind monarhie constituţională. Şeful statului este, din ianuarie 1991, regele Harald al V-lea.. Poate face o vizita in Norvegia…. Vai,vai Eleno….

Elena Udrea, noul ministru al turismului, administrează domeniul în care soţul său, Dorin Cocoş, şi asociaţii lui tradiţionali derulează nenumărate afaceri. Consortul „blondei de la Cotroceni“ deţine cele două hoteluri Eurohotels din Bucureşti, iar vechii parteneri ai lui Cocoş – denumiţi generic de preşedintele Traian Băsescu „mafia din Băneasa“ – Alexandru Bittner şi Adrian Petrache – sunt puternic „înşurubaţi“ în afaceri din domeniul coordonat de Elena Udrea.

În iulie 2003, Oficiul Naţional Registrul Comerţului emitea certificatul de înregistrare al companiei Turism şi Agrement SA, axată, după cum arată şi numele, pe activităţi de agrement turistic.

Cu sediul în satul Jurilovca, judeţul Tulcea, acţionariatul a fost împărţit între Piscicola Tour (54% din acţiuni), patronată de Alexandru Bittner prin intermediul unui offshore înfiinţat la Londra, şi firma de stat Mamaia SA (45% din acţiuni), ale cărei participaţiuni sunt deţinute de Ministerul pentru IMM (din care se desprinde portofoliul încredinţat Elenei Udrea). De asemenea, foştii parteneri ai lui Cocoş au transformat Delta Dunării – obiectiv strategic în turismul românesc – într-o sursă nesecată de venit.

Drumul spre „Eden“

Staţiunea „Eden“ de la Gura Portiţei este afacerea turistică de anvergură a controversatului Alexandru Bittner, vechiul partener de afaceri al familiei Udrea-Cocoş. În 2000, fosta companie de stat Piscicola Jurilovca a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu firma Pharmamed Sanitas. Printr-o succesiune acţionarială, în afacere apare compania Piscicola Tour, „paravanul“ lui Alexandru Bittner. Afaceristul a abdicat de la scopul iniţial al asocierii cu fosta societate de stat (pescuit şi colectare de stuf), reuşind să pună mâna pe mai mult de cinci hectare de teren într-una dintre cele mai râvnite zone turistice din Europa: Gura Portiţei. În 2003, Alexandru Bittner, ex-asociatul lui Dorin Cocoş, a inaugurat, cu mare pompă, satul de vacanţă Eden – o ministaţ iune amplasată pe o fâşie de pământ între Marea Neagră şi lacul Razim din Delta Dunării.

STOLOJAN, NOUL PREMIER

Prim-ministru al Romaniei

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat numele premierului, la Palatul Cotroceni. Liderii partidelor politice au fost informaţi, în jurul orei 12:00, despre cine va fi noul şef al Executivului, şi anume Theodor Stolojan. „Am avut în vedere un om capabil să gestioneze criza economică şi un om cu suficientă autoritate pentru a asigura buna desfăşurare a instituţiilor statului”, a subliniat şeful statului, dorind să precizeze că mandatul viitorului premier va fi unul pe patru ani şi nu unul fracţionat. În cadrul negocierilor PSD-PDL, Mircea Geoană a susţinut ipoteza împărţirii mandatului în două părţi, fiecare partid urmând să conducă Guvernul timp de doi ani. aşa cum se vehicula.

„Doresc să mulţumesc preşedintelui Traian Băsescu pentru încrederea acordată. Mulţumesc şi PDL pentru sprijinul acordat în întreaga activitate, dar şi pentru încrederea pe care au avut-o atunci când m-au nominalizat pentru această funcţie”, şi-a început Theodor Stolojan discursul.

El a precizat că, în zilele viitoare, va colabora cu PSD, PDL şi UDMR, „pentru a realiza programul de guvernare în noile condiţii existente în România ca urmare a crizei economice şi a recesiunii mondiale”.

Premierul desemnat a adăugat că cel de-al doilea obiectiv este formarea Guvernului, care va fi prezentat, spre validare, Parlamentului, „cât mai curând posibil, cel mai târziu pe 22 decembrie”.

„Avem două misiuni urgente: programul de buget pe 2009 şi relansarea reformelor extrem de necesare dezvoltării ţării noastre”, a subliniat Stolojan.

A mai fost premier doi ani

Theodor Stolojan a fost prim-ministru interimar al României până în noiembrie 1992. Dupa ’92 “mitul Stolojan” a început să decadă. A ales să coboare de pe coama unui val înalt de popularitate pentru o slujbă în străinătate, la Banca Mondială. Au mai urmat doua retrageri, în 2000 din funcţia de parlamentar şi în 2004 din cursa electorală pentru prezidenţiale, atunci în favoarea lui Băsescu, moment care a rămas în memoria colectivă prin reacţia lui primarului de atunci al Capitalei, care a plâns.
 
Maniera de a se retrage mereu a dat impresia de neseriozitate. De remarcat că a adus PNL pe drumul cel bun după guvernarea CDR şi că a susţinut campania electorală a preşedintelui Traian Băsescu la alegerile din 2004. 

Stolojan, premier pe evz.ro 

Aproape 5.000 de cititori ai evz.ro au precizat cine consideră că ar fi mai potrivit pentru a conduce viitorul Guvern. Democrat-liberalul Theodor Stolojan a obţinut cel mai mare scor, fiind votat de 1.013 participanţi, adică de 20%. El este urmat, în preferinţele cititorilor evz.ro, de un alt coleg de partid, Vasile Blaga, cu 991 de voturi.

CV    

Date personale:

Data si locul nasterii:  24 octombrie 1943, Târgovişte
Starea civila: căsătorit

Studii:
  
– 1961 – 1966 –  Diplomă în ştiinţe economice, Academia de Studii Economice, Bucureşti
– Doctor în ştiinţe economice, Academia de Studii Economice, Bucureşti
– 1978 –  prezent  Membru al Institutului Internaţional de Finanţe Publice, Saarbrucken, Germania

Activitatea profesionala:
 
– 1966-1971 Economist – Frigotehnica, Bucureşti, Ministerul Industriei Alimentare
– 1972-1991 Ministerul Finanţelor
– 1972-1977  Economist în Direcţia Bugetului Statului;
– 1978-1982  Şef serviciu în Direcţia Bugetului Statului;
– 1983-1987  Director adjunct şi director al Direcţiei valutare şi a relaţiilor financiare internaţionale;
– 1988-1989  Inspector general în Direcţia veniturilor statului;
– 29 decembrie 1989 – aprilie 1990  Prim-adjunct al ministrului finanţelor;
– mai 1990 – aprilie 1991  Ministrul finantelor;

Activitate politica:

mai 1991 – septembrie 1991 – Preşedintele Agenţiei Naţionale de Privatizare;
octombrie 1991 – noiembrie 1992  – Prim-ministru al României;
decembrie 1992 – 1998 – Economist şi Senior economist în Banca Mondială;
1999 – 2000 – Preşedinte, Tofan Corporate Finance SA Bucureşti, 
2001 – Consultant Tomex SRL Bucureşti,
2004 decembrie-2006 noiembrie – Consilier prezidenţial, Administraţia Prezidenţială
2002 – prezent – Profesor universitar, Universitatea Transilvania Braşov.
2002, august-2004, octombrie – Preşedintele  PNL
2006, decembrie – 2007, decembrie – Preşedintele PLD
decembrie 2007 – prezent – Prim-vicepreşedinte PDL
noiembrie 2007 – prezent – Europarlamentar

Stolojan ştia că va fi numit premier

Imediat după rezultatele din duminica alegerilor parlamentare, lideri ai PDL „au pus ţara la cale” într-un restaurant din Bucureşti.

Marele absent al acelei sindrofii a fost Theodor stolojan. Proaspătul premier a preferat atunci să rămână în faţa televizorului, pentru a urmări desfălurarea şi efectele crizei mondiale.

„Sunt în Bucureşti, dar urmăresc situaţia în Statele Unite, în Japonia, în Uniunea Europeană. Efectele crizei se amplifică de la o zi la alta. Sunt din ce în ce mai multe avertismente şi sunt convins că este necesar un guvern puternic care să depăşească situaţia de criză. Acest lucru este cel mai important acum“, a declarat atunci Stolojan.

Anca Alexandrescu: „Putina decenta, va rog!”

Anca Alexandrescu scrie pe blogul sau

Asa ii spunea presedintele Basescu unei batrane sinistrate care plangea disperata ca si-a pierdut tot ce agonisise o viata intreaga. Penibila iesire a presedintelui. Constientizand ca a sarit calul, a doua zi, Basescu anunta ca va folosi banii ramasi din campania pentru suspendare pentru a reconstrui casa acelei batrane. Un gest frumos dar ce folos cand el insusi da dovada in fiecare zi de lipsa de decenta?

Iesirea de aseara a fost un exemplu in acest sens. Ori Traian Basescu ne ia drept prosti, ori in tara asta chiar nu mai exista niciun pic de decenta. Sub pretextul ca vorbeste despre inundatii, Traian Basescu a vrut de fapt sa ne explice cat de bun si apreciat este Daniel Morar. Nu am sa insist asupra acestei chestiuni pentru ca voi fi imediat acuzata de subiectivism. Insa chiar interventia presedintelui dovedeste o puternica implicare politica in aceasta zona. Ca sa nu mai vorbesc despre candidaturile pe listele PD-L a celor care semneaza de ani de zile scrisori sau rapoarte care servesc intereselor lui Basescu si dauneaza imaginii Romaniei. Astazi, de exemplu, a mai aparut un nume: Alina Mungiu Pippidi. Urmeaza probabil Monica Macovei si alte personaje de acest gen.

Comentariul presedintelui legat de modul cum s-a actionat la inundatii este cel putin deplasat. Dom’ profesor iese si da note! Dupa ce s-a plimbat si a impartit bani pe care nu ii poate aloca, cand lucrurile s-au asezat si casele oamenilor incep sa fie reconstruite prin actiunea Guvernului, Basescu iese repede si incearca sa puncteze. Fara pic de decenta vorbeste despre actiunea institutiilor guvernamentale dar fara a lauda Guvernul. Ca si cum aceste institutii au actionat de capul lor. A avut grija sa le si nominalizeze, ca sa nu cumva sa inteleaga cineva ca lauda Cabinetul Tariceanu.

Dupa ce si-a rezolvat problemele personale, in discursul de aseara, Traian Basescu vorbeste si despre agricultura. Si cere public sa se achizitioneze la rezerva de stat productia buna realizata in acest an. Nu mai pun la socoteala faptul ca oricum interventia este tardiva, multi dintre producatori vanzand deja recolta din acest an. Insa ma intreb de ce a simtit nevoie presedintele sa vorbeasca despre acest subiect la o ora de maxima audienta. Ca sa arate cumva celor in cauza ca presedintelui ii pasa si Guvernului nu? Vestea buna ar fi insa ca Basescu nu mai face rating demult!

Adrian Nastase despre valoarea legislativa !

august 2, 2008 by nastase
Ovidiu,
in Elvetia referendumul are, uneori, valoare legislativa. In Romania, daca demersul de revizuire a Constitutiei, sa spunem, pleaca de la cetateni si este consfintit de un referendum, Parlamentul poate sau nu sa tina cont de rezultatul consultarii populare. Legal nimic nu il obliga sa legifereze ceea ce poporul a stabilit la referendum. Repet, legal. Sigur ca spiritul democratiei reprezentative impune o decizie si o actiune parlamentara conforma cu vointa poporului. Dar legal nu exista nici o constrangere. Daca demersul de revizuire pleaca insa de la Parlament, deja forul legislativ si-a exprimat intentia prin adoptarea unei legi de revizuire. Urmeaza ca poporul, prin referendum sa-si faca auzita vocea. Ca sa fiu si mai explicit: daca referendumul pleaca de la Parlament este nevoie doar de vointa poporului; daca insa pleaca de la Presedinte este nevoie de de o lege care sa fie aprobata, cu doua treimi, in fiecare camera a Parlamentului, apoi sa fie promulgata de catre Presedinte si, dupa aceea, sa fie supusa (legea) referendumului popular, care sa o ratifice.

PS: Ovidiu, am citit sau…am vazut acel articol interesant.

Inainte de aceasta sesiune de raspunsuri, as vrea sa aduc o scurta clarificare legata de o problema pe care ati ridicat-o mai multi dintre voi. Am vazut nemultumiri ale unora dintre voi care nu s-au aflat printre cei carora le-am raspuns, la un moment dat, la comentarii/comentariu. As regreta ca acest lucru sa fie interpretat drept lipsa de respect sau ignorare a ideilor voastre. Uneori, se intampla ca acele comentarii la care faceti referire sa fi fost postate iar eu sa nu mai fi uitat la postarile din urma. Da, se mai intampla si acest lucru. Alta data, incerc sa raspund in mai multe randuri acelorasi persoane pentru a lamuri niste probleme ce revin. Imi este greu sa stabilesc un algoritm dupa care sa ofer raspunsuri si nici nu cred ca ar fi corect asa. Pana la urma, acest blog este o platforma de comunicare cu voi si, ca orice platforma de comunicare, are limitele sale. Repet, nu este si nu va fi niciodata o chestiune personala.

„Traian Băsescu pozează în cavaler al dreptăţii şi e plin de bube râioase ca cele pe care vi le-am arătat”, a declarat primarul Constanţei. Mazăre a spus şi despre Daniel Morar, şeful DNA, că este „un buboi”

Click pe imagine

PSD va depune plângere penală împotriva preşedintelui Băsescu pentru că ar fi retrocedat ilegal clădirea „Ciclop” din Bucureşti, a decis astăzi Consiliul Naţional al PSD, care a votat în unanimitate o propunere în acest sens a lui Radu Mazăre, primarul Constanţei.

Plângerea penală va fi depusă pentru abuz în funcţie împotriva intereselor publice şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni. Primarul Constanţei a cerut Procuraturii să fie citaţi ca martori membrii comisiei de retrocedare din Primăria Generală din timpul lui Traian Băsescu.

La final, după ce propunerea sa a fost votată în unanimitate de către CN al PSD, Mazăre a declarat că „acesta este premiul pentru câştigarea alegerilor” şi că „bărbăţia se câştigă în alegerile din România”.

Mazăre declarase anterior de la tribuna consiliilor naţionale reunite ale PSD că Traian Băsescu a retrocedat, pe când era primar, clădirea „Ciclop” de pe Calea Victoriei, într-un mod „revoltător de ilegal”, şi, arătând sălii un dosar, i-a cerut preşedintelui de şedinţă, lui Adrian Năstase, să supună la vot propunerea ca cererea penală împotriva şefului statului să fie semnată de PSD.

Năstase i-a reamintit lui Mazăre că şedinţa este una comună PSD-PC şi că nu poate supune acum la vot propunerea lui, dar l-a asigurat că va face acest lucru în şedinţa separată a Consiliului Naţional al PSD. Năstase nu s-a abţinut şi a spus şi o glumă. „Eu, dacă aş putea, aş pune deja rezoluţia”, a declarat fostul premier, în râsetele sălii.

Anterior, înainte de a cere PSD să semneze o cerere de urmărire penală care să investigheze modul în care Băsescu a făcut retrocedarea clădirii, Mazăre s-a lansat într-o serie de atacuri la adresa preşedintelui. „Traian Băsescu pozează în cavaler al dreptăţii şi e plin de bube râioase ca cele pe care vi le-am arătat”, a declarat primarul Constanţei. Mazăre a spus şi despre Daniel Morar, şeful DNA, că este „un buboi” pus să hăituiască pesedişti. El a spus că Morar i-a închis lui Traian Băsescu dosarul Flota, i-a făcut două expertize, în timp ce lui, de câţiva ani îi refuză una.

Potrivit Constituţiei, preşedintele României nu poate fi anchetat penal, având imunitate.

Şeful statului acuză PSD de imaturitate

Preşedintele Traian Băsescu regretă lipsa de maturitate a liderilor PSD care încearcă să creeze impresia că toţi ceilalţi oameni politici sunt ca ei. Aceasta este reacţia preşedinţiei la atacurile de azi ale lui Radu Mazăre, reacţie transmisă purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale Valeriu Turcan.

Băsescu: Iliescu, specialist în lovituri de stat. Adrian Năstase declară că nu acceptă lecţii de morală de la „preşedintele penal Traian Mihăileanu”. I. Iliescu: Nu aş vrea ca Băsescu să repete comportamentul lui Ceauşescu

Marţi 06 mai 2008, 14:03

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, la postul public de radio, că tergiversarea dosarelor foştilor miniştri arată că CCR „a rămas o pavăză de nădejde pentru infractorii parlamentari”, şeful statului acuzând totodată şi Parchetele că au intrat în acest joc.

Preşedintele s-a referit la cazurile foştilor miniştri ce sunt în prezent parlamentari, criticând decizia CCR prin care aceştia au nevoie de avizul Camerei din care fac parte pentru începerea urmăririi penale, deşi există avizul şefului statului.

Băsescu a explicat că legea fundamentală vorbeşte de un aviz al Parlamentului doar în cazul percheziţionării şi arestării parlamentarilor, CCR inventând o „imunitate artificială” pentru parlamentari. „În rest, nu e nevoie de niciun aviz al Camerelor”, a arătat el, vorbind de începerea urmăririi penale. „Din păcate, CCR a rămas o pavăză de nădejde pentru infractorii politicieni, pentru infractorii parlamentari”, a fost concluzia preşedintelui. El s-a corectat ulterior, înlocuind termenul de „infractori” cu „suspectaţi de a fi infractori”.

Şeful statului a acuzat însă şi Parchetele pentru că „au intrat în acest joc”. El a criticat faptul că decizia CCR nu s-a aplicat doar pentru viitor, ci şi cazurilor pentru care exista deja avizul său. Parchetul trebuia să trimită dosarele miniştrilor-parlamentari în instanţă, a subliniat Băsescu, arătând că legea fundamentală nu cenzurează dreptul său de a da aviz.

Şeful statului a reluat criticile la adresa politicienilor care, spune el, „împiedică procesul de a fi în faţa procurorilor”. El s-a referit în special la Adrian Năstase, „un caz special de vorbăreţ”, pe care l-a acuzat că „vrea să mai facă o mare carieră politică în România”, dar a aplicat „toate tertipurile” pentru a se feri de justiţie.

Preşedintele a acuzat şi Parlamentul că tergiversează dosarele miniştrilor-parlamentari, apărându-i de justiţie „fără nicio ruşine faţă de cetăţeni”. El a invocat faptul că pentru avizarea începerii urmăririi penale ar fi nevoie de două treimi din numărul deputaţilor sau senatorilor, în vreme ce pentru suspendarea sa a fost nevoie de majoritatea calificată a parlamentarilor.

„Responsabilităţile CCR, a instanţelor sunt majore, parte a procesului de tergiversare”, a conchis Băsescu, arătând că parlamentarii au devenit mai presus de lege, deşi unele dosare au început în 2005.

Băsescu susţine că Tăriceanu a negociat cu Ion Iliescu suspendarea şefului statului

În acelaşi interviu, Traian Băsescu a declarat că premierul Călin Popescu Tariceanu a negociat, în 2007, cu PSD, şi în special cu Ion Iliescu. În schimbul voturilor pentru suspendarea preşedintelui României din funcţie, PNL a primit susţinerea social-democraţilor pentru Guvern, spune Băsescu.

Băsescu: Campania electorală seamănă cu un blat

În ceea ce priveşte campania electorală, preşedintele spune că, cel puţin până acum, aceasta seamănă cu un blat sau cu o frăţie între candidaţi, care nu fac decât să se laude unul pe altul. Iar dacă ar fi să aleagă un candidat, Traian Băsescu şi-ar da votul unui tânăr.

Şeful statului vrea modificarea Constituţiei, acuzând PSD şi PNL că refuză modernizarea României

Preşedintele a declarat că intenţionează să solicite unei echipe de specialişti o viziune asupra modificării Constituţiei, acuzând PNL şi PSD că refuză modernizarea României

Preşedintele Traian Băsescu a menţionat că a discutat subiectul modificării Constituţiei cu consilierii săi şi a anunţat că intenţionează să solicite unei echipe de specialişti independenţi un punct de vedere asupra acestui subiect. Tema ar urma să intre în dezbatere publică „poate la sfârşitul acestui an”, a precizat şeful statului.

În interviu, Băsescu a acuzat PSD şi PNL că refuză modernizarea României. El s-a referit în special la Executiv, afirmând că acesta a renunţat la acest proiect pe care l-a caracterizat drept „unul dintre golurile” madatului său pe care îl resimte „cu toată fiinţa”. Modernizarea ar fi fost posibilă „dacă parteneriatul cu Guvernul ar fi funcţionat, dacă nu s-ar fi amăgit cu eliminarea PD de la guvernare”, a adăugat şeful statului, acuzând din nou „negocierea ticăloasă” purtată între Iliescu şi Tăriceanu – suspendarea preşedintelui şi eliminarea PD contra susţinerii în Parlament.

Băsescu: Iliescu, specialist în lovituri de stat

Băsescu l-a caracterizat pe Iliescu drept un „specialist în lovituri de stat”, definind totodată suspendarea sa din 2007 drept „o lovitură de stat cu aspect democratic”. Preşedintele şi-a reiterat acuzaţiile adresate premierului şi liderului PSD, Mircea Geoană, pe care i-a definit din nou drept „partea ticăloşită a sistemului politic”.

„Oamenii fostului regim sunt cei care fac jocurile”, a adăugat el, reamintind că cei ce au votat suspendarea sa nu sunt sancţionaţi de versiunea actuală a Constituţiei, ci „zâmbesc acum la televizor”.

Sursa: NewsIn

I. Iliescu: Nu aş vrea ca Băsescu să repete comportamentul lui Ceauşescu

Marţi 06 mai 2008, 14:11

Fostul preşedinte Ion Iliescu a reacţionat la afirmaţiile făcute de Traian Băsescu la adresa sa, susţinând că şeful statului suferă de „o obsesie de-a dreptul maladivă”. Traian Băsescu a declarat astăzi la postul public de radio că Ion Iliescu este „specialist în lovituri de stat”.

„Am mai avut din păcate o experienţă istorică cu un şef de stat care era obsedat de lovituri de stat. Şi ştim bine cum a terminat. Este vorba de Nicolae Ceauşescu. N-aş vrea ca domnul Băsescu să întindă coarda până acolo, să repete comportamentul acelui şef de stat”, a declarat Ion Iliescu.

Preşedintele de onoare al PSD s-a referit şi la Revoluţia din 1989, afirmând că prin faptul că Băsescu îl numeşte „specialist în lovituri de stat”, acesta jigneşte poporul român. „Ce lovituri de stat am dat eu? Revoluţia Română a fost un proces istoric, ea s-a încadrat într-un proces mai amplu. (…) Iar Revoluţia Română a fost opera poporului român, nu a fost o lovitură de stat”, a spus Ion Iliescu. Numai oamenii care „nu au nimic în minte”, care nu au pregătire politică elementară pot să facă asemenea confuzii, crede fostul şef de stat. „El jigneşte pur şi simplu un moment istoric şi un popor care a fost făuritorul acestui moment de schimbări radicale”, a adăugat Iliescu.

Iliescu a negat totodată că ar fi negociat cu Tăriceanu suspendarea şefului statului, catalogând drept absurde afirmaţiile lui Traian Băsescu.

„Nu înţeleg ce l-a apucat în campanie electorală să iasă cu altfel de atacuri”, a precizat fostul preşedinte.

Sursa: Realitatea TV

Marţi 06 mai 2008, 15:57

Adrian Năstase declară că nu acceptă lecţii de morală de la „preşedintele penal Traian Mihăileanu”

„Preşedintele penal Traian Mihăileanu face tot felul de declaraţii absolut aberante”, a fost reacţia lui Adrian Năstase la afirmaţiile făcute de Traian Băsescu la adresa sa într-un interviu acordat postului public de radio.

Năstase a adăugat că nu poate lua lecţii de morală de la şeful statului şi că de trei ani este urmărit de „procurorii lui Traian Băsescu”. Liderul PSD susţine că îi sunt ascultate convorbirile telefonice şi că a avut filaj în faţa casei.

„Traian Băsescu trebuie să se ducă înapoi să construiască vaporaşe şi să ne lase”, este opinia fostului premier. Potrivit lui Adrian Năstase, Băsescu este supărat că nu face el Guvernul. „Cred că şi Daniel la Patriarhie o să aibă în curând probleme”, a concluzionat el.

Şeful statului a afirmat la postul public de radio că Adrian Năstase „vrea să mai facă o mare carieră politică în România”, dar a aplicat „toate tertipurile” pentru a se feri de justiţie.

Sursa: Realitatea TV

Nastase: Boc, un papagal cu cravata portocalie, ce repeta ce spunea Basescu acum patru ani

 

vreme ce noul sef al Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, il numeste pe Emil Boc „un papagal cu cravata portocalie”, acesta din urma anunta ca, daca social-democratii vor depune o motiune de cenzura la adresa Guvernului Tariceanu, PD-L o va vota cu siguranta.

Al doilea om in PSD l-a calificat pe Emil Boc drept „un papagal cu cravata portocalie”, referindu-se la faptul ca liderul PD-L „repeta ca un papagal cu cravata portocalie, ce spunea Traian Basescu in urma cu patru ani. Sa nu ne faca Boc program in legatura cu ce avem noi de facut la PSD”, a declarat fostul premier in cadrul emisiunii Editie Speciala de la Realitatea TV.

„Am invatat sa tac mai mult si sa ascult mai mult. Vorbeam mai mult si mi-am facut adversari. Am invatat ca nu toti cei care se declara ca-ti sunt prietenii tai, iti sunt cu adevarat prieteni. Am invatat sa privesc oamenii din jurul meu. Incerc sa devin mai popular. Niciodata n-am sa pot deveni ca Ion Iliescu”, a declarat Adrian Nastase

„Blogul a fost o idee extraordinara. Astazi avea 850.000 de accesari. M-am hranit din mesajele venite acolo. Era un spatiu in care oamenii schimbau pareri despre o tema pe care eu o puneam in discutie”, a marturisit Adrian Nastase.

„De cand mi-am dat demisia, am incercat sa revin. Am invatat sa traiesc cu acea conjunctura. Cred ca experienta mea poate sa fie utila pentru partid”, a spus Nastase.

Una din principalele sarcini ale forului pe care il conduce de-acum Adrian Nastase este confirmarea viitorilor membri in cazul in care partidul ar ajunge la guvernare. In acelasi timp, Consiliul national al PSD hotaraste incheierea aliantelor politice si raspunde de organizarea campaniilor electorale.

Senatorii si Deputatii, la mana lui Traian Basescu

Comisia de la Cotroceni, infiintata pe vremea lui Valeriu Stoica, este neconstitutionala

Curtea Constitutionala a desfiintat, ieri, Comisia speciala de la Cotroceni, care dadea avize consultative pentru anchetarea ministrilor. Presedintele avea ultimul cuvånt. Comisia a fost infiintata pe vremea ministrului de justitie Valeriu Stoica, in 1999, prin Legea 115, republicata, in 2002, in timpul ministeriatului Rodicai Stanoiu.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis, ieri, ca articolul 16 din Legea responsabilitatii ministeriale (Legea 115/1999) este neconstitutional. De asemenea, Curtea a decis ca prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 sunt neconstitutionale. Articolul declarat neconstitutional, ca si prevederile ordonantei vizau activitatea comisiei speciale de la Cotroceni, care dadea un aviz consultativ presedintelui Romaniei asupra cererilor de incepere a urmaririi penale impotriva ministrilor.

Prin urmare, presedintele poate aviza urmarirea penala a unui ministru fara sa mai fie nevoit sa astepte avizul comisiei.

Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri un proiect de lege potrivit caruia suspendarea judecarii cauzelor in care sunt admise exceptii de neconstitutionalitate nu se mai face automat ci ramane la aprecierea judecatorului. Principala prevedere a proiectului propus de Ministerul Justitiei si care modifica si completeaza Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale se refera la masurile invocarii exceptiei de neconstitutionalitate. Potrivit NewsIn, modificarile incluse in proiectul de lege au avut in vedere faptul ca exista un numar mare al dosarelor aflate pe rolul Curtii Constitutionale ca urmare a invocarii frecvente a exceptiilor de neconstitutionalitate, ceea ce face ca solutionarea cauzelor sa dureze mult. In acelasi timp, numarul mic al dispozitiilor declarate neconstitutionale in raport cu numarul exceptiilor invocate demonstreaza faptul ca suspendarea cauzelor aflate pe rolul instantelor s-a dovedit doar o modalitate convenabila la indemana partii interesate in tergiversarea cauzei.De asemenea, in cazul in care judecarea cauzei nu este suspendata, iar Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante care au facut obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, proiectul prevede o noua cauza de revizuire, propunand in mod corespunzator completarea Codului de procedura civila, si, respectiv a Codului de procedura penala. Ca urmare a acestor modificari, in situatia in care se constata neconstitutionalitatea unei dispozitii cu care a fost sesizata, Curtea Constitutionala va comunica hotararea sa, nu numai Parlamentului si Guvernului, ci si instantei care a facut sesizarea si partilor. Astfel instantele vor putea sa solicite revizuirea cauzei, potrivit propunerilor de modificare a Codului de procedura civila, respectiv a Codului de procedura penala. Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului.

Băsescu: Năstase şi Iliescu îşi fac calcule greşite când vor să saboteze moţiunea

 

Adrian Năstase şi Ion Iliescu încearcă să îl debarce pe Mircea Geoană de la vârful PSD, dar şi-au făcut calcule greşite, susţine preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului s-a referit la situaţia din PSD şi a dat de înţeles că Geoană nu a ştiut cum să acţioneze politic pentru ca partidul să nu fie măcinat de lupte interioare.

„Eu cred că şi Adrian Năstase şi Ion Iliescu îşi fac calcule greşite când vor să saboteze moţiunea, în speranţa că îl vor putea debarca după eşecul moţiunii pe Mircea Geoană”, a spus Traian Băsescu.

În opinia preşedintelui, Adrian Năstase nu are cum să revină în fruntea PSD, pentru că nu are suficientă susţinere. Băsescu mai crede că Geoană a încercat să-şi consolideze puterea în partid făcându-le concesii lui Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc iar din acest motiv a ajuns să aibă probleme în a mobiliza formaţiunea. Adrian Năstase şi Ion Iliescu au fost reticenţi în a comenta afirmaţiile şefului statului.

„Nu fac nici o declaraţie pentru că nu vreau să mă cobor la nivelul acestor obsesii ale domnului preşedinte. Punct”, a spus Ion Iliescu.

Sursa: Realitatea TV

Mesajul meu cam taios catre Adrian Nastase

DA CLICK SI CITESTE MESAJUL CATRE NASTASE !
Ovidiu