Basescu a colaborat cu Directia a IV-a a Securitatii click
Traian Basescu – turnator la Securitate – documente, click
RDS-40/DGZ-226/27.07.2004/DA/2ex.
1din1
Decizie_CNSAS_Basescu.pdf 17-Oct-2006 10:27 2.3M
Raspuns_SRI_Instanta.pdf 17-Oct-2006 10:27 529K
Scrisoare_Secasiu.jpg 17-Oct-2006 14:18 274K
Politice (GIP) a dezvaluit ieri dosarul de cadre al ofiterului de Securitate Mihai Avramides, despre care anterior sustinuse ca l-a recrutat in 1978 pe Traian Basescu, pe cind acesta era student la Institutul de Marina din Constanta. Dosarul de cadre al lui Avramides este primul care ajunge sa fie cunoscut public in integralitate. El contureaza, in citeva zeci de pagini, evolutia profesionala a lui Mihai Avramides, care s-a impartit intre doua „arme“ ale Ministerului de Interne: Securitate si penitenciare.Citeste stireas
Securistul Traian Basescu condamna ferm securismul, dar foloseste in serviciile secrete crema Secu ri tatii lui Ceausescu, intinerita, pe ici pe colo si prin partile ne/esentiale, cu ceva puiet care bate din cal ca ie. E adevarat ca dosarul de informator (sau urmarit) al lui Traian Basescu a disparut misterios in labirintul numit CNSAS (sau a fost pastrat ca mone da de schimb de unii care ocupa acum functii bine platite). Oare ce-or cauta in CNSAS, la frunzarit dosare, doi scriitori care au scris impreuna o intreaga biblioteca – vorbesc de onorabilii Mircea Dinescu si HR Patapievici (directorul Institutului Cultural Roman)?… Inculpatul Traian Basescu vorbes – te de corupti, desi numele lui este citat in mai multe dosare penale (Flota, Casa din strada Mihaileanu etc.)… Sustinatorul votului uninominal Traian Basescu a votat, pe vremea cand era senator PD, impotriva votului uninominal!… Jucatorul Traian Basescu inventeaza, aproape saptamanal, conflicte artificiale, acoperindu-si astfel incapacitatea de a crea ceva si aducand grave prejudicii Romaniei in plan intern si extern (iesirile necon trolate presedintelui in interviurile acordate presei straine demonstreaza lipsa totala de rafinament politic al celui care detine prima functie in stat Citeste stirea completa
Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat, joi, ca este convins ca Traian Basescu a facut politie politica inainte de 1989 si ca CNSAS trebuie sa analizeze probele aduse in cursul acestei zile de PC. „Sunt convins ca Traian Basescu a facut politie politica. Nu am niciun fel de indoiala ca a colaborat cu Securitatea inainte de 1989”, a declarat Geoana, la o dezbatere a departamentului de mediu al partidului. Geoana a sugerat ca CNSAS ar trebui sa analizeze cu rapiditate dovezile aduse joi de…
Stirea completa in: Zi de Zi
Citeste stirea completa
Citeste si aici
Stirea completa in: Zi de Zi
Citeste stirea completa
Citeste si aici
Gigi Becali: „Eu am inceput sa tip, cum adica sa va comande Traian Basescu pe voi? Pai, e comunist, ma, cum sa va comande pe voi? Pai, eu m-am nascut in lagar de concentrare. Familia mea a suferit. Au fost morti, el era in ’87, la Anwers, turnator, securist. Si am tipat, am urlat, si el, l-a deranjat pe el, ca de-aia spun ca nu ii mai spun presedinte” Citeste stirea complet
Mapa profesională Traian Băsescu
01.Memoriu_Basescu_Anvers.pdf
02.Ordin_Constituire_Comisie.pdf
03.Raport_Comisie_Anvers.pdf
01.Memoriu_Basescu_Anvers.pdf
02.Ordin_Constituire_Comisie.pdf
03.Raport_Comisie_Anvers.pdf
Colaborator al Securitatii Statului inca din tinerete a fost racolat in 1978 de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, si era folosit ca sursa în Portul Constanta.
Devine Ofiter acoperit al Securitatii RSR. A activat la Anvers. 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers.
Traian Basescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987;
.În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii Citeste stirea completa. >
Devine Ofiter acoperit al Securitatii RSR. A activat la Anvers. 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers.
Traian Basescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987;
.În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii Citeste stirea completa. >
Printre probele care ar putea zgåltåi fotoliul prezidential se afla si depozitia unui fost marinar, Furnica, pe care Traian Basescu l-a impiedicat sa obtina azil politic in Belgia, punånd politia portuara pe urmele sale, sub pretextul ca ar fi furat ceva de pe vas. Citeste stirea completa
Ofiterul de Securitate Silvian Ionescu despre relatia sa cu Traian Basescu
Written by Grupul de Investigatii Politice
Monday, 08 August 2005
Acest material a aparut in Curentul din data de 27 februarie 2004.Silvian Ionescu: „Am fost seful Serviciului din Directia intaia din CIE. Serviciul intai care se ocupa cu partea vestica a Europei. Si in calitatea asta, intr-adevar, aveam in subordine munca informativa, munca de spionaj din Belgia. Tot in calitatea asta stiam ca acolo exista acolo un cetatean Traian Basescu la Navrom la Anvers” .
Written by Grupul de Investigatii Politice
Monday, 08 August 2005
Acest material a aparut in Curentul din data de 27 februarie 2004.Silvian Ionescu: „Am fost seful Serviciului din Directia intaia din CIE. Serviciul intai care se ocupa cu partea vestica a Europei. Si in calitatea asta, intr-adevar, aveam in subordine munca informativa, munca de spionaj din Belgia. Tot in calitatea asta stiam ca acolo exista acolo un cetatean Traian Basescu la Navrom la Anvers” .
Coincidenţe bizare în ipoteza colaborării dintre Băsescu şi Securitate
Deşi nimeni nu a reuşit până acum să demonstreze fără dubiu că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ceauşistă, cel puţin o serie de coincidenţe bizare, care se insinuează în biografia ultimilor săi ani, par să-l lege de sinistra instituţie de represiune. Analiza activităţii revoluţionare a lui Băsescu şi a Raportului Zimnicea reliefează o dată în plus rolul explicativ pe care l-ar avea relaţia cu Securitatea în cariera actualului şef al statului.Extrem de elocvent în acest sens ne pare evoluţia lui Traian Băsescu în zilele care au urmat fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu. Pe atunci, Băsescu era şeful Inspectoratului de Navigaţie Civilă, iar întâmplarea face ca numele său să apară pe lista membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale de la Constanţa, întocmită în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989.Ca membru, dar mai ales ca purtător al legitimaţiei structurii populare care avea să transfere puterea politică de la regimul dictatorial la primul regim constituit pe baze electorale, Băsescu avea acces liber în toate instituţiile statului, în unităţi militare, în Miliţie şi chiar în sediul Securităţii. Mai mult, potrivit unor martori, a fost văzut în compania colonelului Simionescu, şeful Securităţii Constanţa, în zilele fierbinţi ale revoluţiei. În harababura creată de mutarea arhivelor sinistrei instituţii de pe bulevardul Lenin (sediul actual al IPJ) la Academia Militară şi apoi la Institutul de Scafandri, orice purtător de legitimaţie ar fi avut, teoretic, posibilitatea să pătrundă în arhivă, să răsfoiască şi chiar să sustragă documente şi dosare întregiNu ştim dacă actualul şef al statului a uzat de aceste prerogative de revoluţionar, însă ştim că ani de zile a declarat că a făcut revoluţia în faţa televizorului.In toată aventura sa de revoluţionar, Băsescu a fost însoţit pas cu pas de comandantul de cursă lungă Ion Jercan, angajat şi el la Inspectoratul Navigaţiei Civile. Potrivit lui Anton Mangiurea (fostul asociat al lui Jercan) şi altor navigatori pe care revoluţia i-a găsit la INC, în primul moment de libertate Jercan a vrut să-l arunce pe geam pe Traian Băsescu. Nu a făcut-o, ba mai mult l-a însoţit pe acesta, prin foc încrucişat, la sediul Securităţii de pe bulevardul Lenin. Această conduită ar putea fi explicată foarte uşor, dacă cei doi inamici ar fi găsit un interes de moment care să-i unească, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, cel puţin formal, după revoluţie au continuat să se duşmănească profund. Ipoteza intenţiei de ştergere a urmelor unui trecut comun pătat ar putea explica foarte bine conduita lui Jercan şi buna sa prietenie cu Băsescu din zilele revoluţiei.Raportul Zimnicea şi complicii curaţi ca lacrimaO a doua serie de coincidenţe bizare se leagă de auspiciile retragerii lui Traian Băsescu de la conducerea reprezentanţei comerciale a Navrom la Anvers, în anul 1988. Actualul şef al statului a intrat în clinciuri cu comandantul navei Zimnicea, Valentin Stan, după ce acesta a refuzat să semneze facturile umflate eliberate de şantierul naval căruia Băsescu îi încredinţase reparaţia navei, trecând peste recomandările Navrom.Facturile au fost semnate în cele din urmă de Băsescu, iar acest fapt i-a atras în cele din urmă pierderea postului de la Anvers. Pentru a-şi justifica deciziile controversate, el a întocmit două rapoarte, poate chiar trei, primul către vice-amiralul Gheorghe Anghelescu, şeful Departamentului Transporturi Navale, iar al doilea adresat unei instituţii nemenţionate, alta decât Navrom şi DTN. Ziaristul Luis Lazarus a afirmat, recent, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune OTV, că raportul este adresat Securităţii şi ar conţine elemente de poliţie politică, deoarece semnatarul său a încercat să-l denigreze profesional şi moral pe comandantul navei Zimnicea care, de altfel, după acel moment, şi-a încheiat conturile cu navigaţia. Ziaristul s-a bazat şi pe evidenţa că orice navigator, inclusiv comandanţii de navă, trebuia să obţină aviz de navigare de la sinistra instituţie de represiune. În plus, Securitatea nu ar fi lăsat un personaj, pe care să nu-l controleze câtuşi de puţin, să reprezinte interesele statului român la Anvers. O altă coincidenţă, punctată de noi, se referă la faptul că Gheorghe Anghelescu, către care este adresat unul dintre rapoartele Zimnicea (cel care conţine elemente tehnice şi profesionale), a ocupat funcţia de consilier pe probleme de navigaţie la CNM Petromin SA, în perioada în care guvernulNăstase îl căuta pe Băsescu prin hârtiile acestei instituţii, pentru a-i imputa distrugerea flotei. Curios, în arhivele Petromin nu au fost găsite documentele care să demonstreze implicarea actualului şef al statului în distrugerea flotei, deşi toate evidenţele, ca şi în povestea cu Securitatea, converg spre implicarea sa.O ipoteză care ar putea să lămurească deplin situaţia ar fi aceea că, de dragul păstrării tăcerii asupra unui trecut comun nu tocmai curat, Paraipan (porecla lui Anghelescu) s-ar fi îngrijit ca totul să iasă bine. Printre cei care au lucrat la adunarea hârtiilor în dosarul Flota s-au numărat Ion Jercan şi cumnatul său Petrică Gheorghiu, fost comandant de cursă lungă. Ca notă comună, în arhivele Securităţii nu s-a păstrat nici măcar o filă despre Anghelescu, Jercan şi Gheorghiu, la fel cum nu s-a păstrat nici despre Traian Băsescu. Cei trei comandanţi de cursă lungă şi şeful lor de la DTN sunt curaţi ca lacrima, ba chiar acesta din urmă mai are, culmea, şi un dosar de urmărit informativ. În sfârşit, un al patrulea personaj care ar fi putut să blocheze aflarea adevărului despre flotă este Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului în perioada 2000-2004, dar şi secretar de stat la Ministerul Transporturilor în perioadele în care Băsescu nu a ocupat funcţia de ministru. O ipoteză interesantă este legată de faptul că Mihăilescu – fost secretar de stat în Guvernul Dăscălescu – a fost reangajat la Guvern chiar de Traian Băsescu, în anul 1992, astfel încât avea argumente personale pentru a se îngriji ca binefăcătorul său să nu fie găsit în hârtiile din dosarul Flota. Ar fi putut avea însă şi argumente legate de protejarea unui trecut comun nu tocmai curat, aidoma lui Ion Jercan. Despre Mihăilescu, presa naţională a dezvăluit recent că a fost ofiţer activ în cadrul Departamentului de Informaţii Externe (DIE), instituţia la fel de sinistră din sistemul de securitate naţională care controla absolut toate aspectele din activitatea persoanelor angajate în ambasadele României din străinătate, dar şi a reprezentanţelor comerciale externe ale unor întreprinderi româneşti.
Deşi nimeni nu a reuşit până acum să demonstreze fără dubiu că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ceauşistă, cel puţin o serie de coincidenţe bizare, care se insinuează în biografia ultimilor săi ani, par să-l lege de sinistra instituţie de represiune. Analiza activităţii revoluţionare a lui Băsescu şi a Raportului Zimnicea reliefează o dată în plus rolul explicativ pe care l-ar avea relaţia cu Securitatea în cariera actualului şef al statului.Extrem de elocvent în acest sens ne pare evoluţia lui Traian Băsescu în zilele care au urmat fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu. Pe atunci, Băsescu era şeful Inspectoratului de Navigaţie Civilă, iar întâmplarea face ca numele său să apară pe lista membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale de la Constanţa, întocmită în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989.Ca membru, dar mai ales ca purtător al legitimaţiei structurii populare care avea să transfere puterea politică de la regimul dictatorial la primul regim constituit pe baze electorale, Băsescu avea acces liber în toate instituţiile statului, în unităţi militare, în Miliţie şi chiar în sediul Securităţii. Mai mult, potrivit unor martori, a fost văzut în compania colonelului Simionescu, şeful Securităţii Constanţa, în zilele fierbinţi ale revoluţiei. În harababura creată de mutarea arhivelor sinistrei instituţii de pe bulevardul Lenin (sediul actual al IPJ) la Academia Militară şi apoi la Institutul de Scafandri, orice purtător de legitimaţie ar fi avut, teoretic, posibilitatea să pătrundă în arhivă, să răsfoiască şi chiar să sustragă documente şi dosare întregiNu ştim dacă actualul şef al statului a uzat de aceste prerogative de revoluţionar, însă ştim că ani de zile a declarat că a făcut revoluţia în faţa televizorului.In toată aventura sa de revoluţionar, Băsescu a fost însoţit pas cu pas de comandantul de cursă lungă Ion Jercan, angajat şi el la Inspectoratul Navigaţiei Civile. Potrivit lui Anton Mangiurea (fostul asociat al lui Jercan) şi altor navigatori pe care revoluţia i-a găsit la INC, în primul moment de libertate Jercan a vrut să-l arunce pe geam pe Traian Băsescu. Nu a făcut-o, ba mai mult l-a însoţit pe acesta, prin foc încrucişat, la sediul Securităţii de pe bulevardul Lenin. Această conduită ar putea fi explicată foarte uşor, dacă cei doi inamici ar fi găsit un interes de moment care să-i unească, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, cel puţin formal, după revoluţie au continuat să se duşmănească profund. Ipoteza intenţiei de ştergere a urmelor unui trecut comun pătat ar putea explica foarte bine conduita lui Jercan şi buna sa prietenie cu Băsescu din zilele revoluţiei.Raportul Zimnicea şi complicii curaţi ca lacrimaO a doua serie de coincidenţe bizare se leagă de auspiciile retragerii lui Traian Băsescu de la conducerea reprezentanţei comerciale a Navrom la Anvers, în anul 1988. Actualul şef al statului a intrat în clinciuri cu comandantul navei Zimnicea, Valentin Stan, după ce acesta a refuzat să semneze facturile umflate eliberate de şantierul naval căruia Băsescu îi încredinţase reparaţia navei, trecând peste recomandările Navrom.Facturile au fost semnate în cele din urmă de Băsescu, iar acest fapt i-a atras în cele din urmă pierderea postului de la Anvers. Pentru a-şi justifica deciziile controversate, el a întocmit două rapoarte, poate chiar trei, primul către vice-amiralul Gheorghe Anghelescu, şeful Departamentului Transporturi Navale, iar al doilea adresat unei instituţii nemenţionate, alta decât Navrom şi DTN. Ziaristul Luis Lazarus a afirmat, recent, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune OTV, că raportul este adresat Securităţii şi ar conţine elemente de poliţie politică, deoarece semnatarul său a încercat să-l denigreze profesional şi moral pe comandantul navei Zimnicea care, de altfel, după acel moment, şi-a încheiat conturile cu navigaţia. Ziaristul s-a bazat şi pe evidenţa că orice navigator, inclusiv comandanţii de navă, trebuia să obţină aviz de navigare de la sinistra instituţie de represiune. În plus, Securitatea nu ar fi lăsat un personaj, pe care să nu-l controleze câtuşi de puţin, să reprezinte interesele statului român la Anvers. O altă coincidenţă, punctată de noi, se referă la faptul că Gheorghe Anghelescu, către care este adresat unul dintre rapoartele Zimnicea (cel care conţine elemente tehnice şi profesionale), a ocupat funcţia de consilier pe probleme de navigaţie la CNM Petromin SA, în perioada în care guvernulNăstase îl căuta pe Băsescu prin hârtiile acestei instituţii, pentru a-i imputa distrugerea flotei. Curios, în arhivele Petromin nu au fost găsite documentele care să demonstreze implicarea actualului şef al statului în distrugerea flotei, deşi toate evidenţele, ca şi în povestea cu Securitatea, converg spre implicarea sa.O ipoteză care ar putea să lămurească deplin situaţia ar fi aceea că, de dragul păstrării tăcerii asupra unui trecut comun nu tocmai curat, Paraipan (porecla lui Anghelescu) s-ar fi îngrijit ca totul să iasă bine. Printre cei care au lucrat la adunarea hârtiilor în dosarul Flota s-au numărat Ion Jercan şi cumnatul său Petrică Gheorghiu, fost comandant de cursă lungă. Ca notă comună, în arhivele Securităţii nu s-a păstrat nici măcar o filă despre Anghelescu, Jercan şi Gheorghiu, la fel cum nu s-a păstrat nici despre Traian Băsescu. Cei trei comandanţi de cursă lungă şi şeful lor de la DTN sunt curaţi ca lacrima, ba chiar acesta din urmă mai are, culmea, şi un dosar de urmărit informativ. În sfârşit, un al patrulea personaj care ar fi putut să blocheze aflarea adevărului despre flotă este Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului în perioada 2000-2004, dar şi secretar de stat la Ministerul Transporturilor în perioadele în care Băsescu nu a ocupat funcţia de ministru. O ipoteză interesantă este legată de faptul că Mihăilescu – fost secretar de stat în Guvernul Dăscălescu – a fost reangajat la Guvern chiar de Traian Băsescu, în anul 1992, astfel încât avea argumente personale pentru a se îngriji ca binefăcătorul său să nu fie găsit în hârtiile din dosarul Flota. Ar fi putut avea însă şi argumente legate de protejarea unui trecut comun nu tocmai curat, aidoma lui Ion Jercan. Despre Mihăilescu, presa naţională a dezvăluit recent că a fost ofiţer activ în cadrul Departamentului de Informaţii Externe (DIE), instituţia la fel de sinistră din sistemul de securitate naţională care controla absolut toate aspectele din activitatea persoanelor angajate în ambasadele României din străinătate, dar şi a reprezentanţelor comerciale externe ale unor întreprinderi româneşti.
Proba colaborării dintre Băsescu şi Securitate în viziunea PC
(1919 afisari, 2007-05-10) Reprezentanţii Partidului Conservator au prezentat un film care conţine mărturia fostului inspector de personal al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” Ovidiu Adamescu, care demonstrează, în opinia lor, că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate.
Această mărturie a fost depusă de conservatori şi la CNSAS, în urmă cu două săptămâni, dar Colegiul Consiliului a anunţat că aceste probe nu pot fi luate în considerare.
Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.
Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.
Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”
Sursa: Actiunea.ro
„Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
Sursa: Q Magazin
Sursa: Q Magazin
Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”
Sursa: Actiunea.ro
„Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
Sursa: Q Magazin
Sursa: Q Magazin
Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.
Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.
Mugur Ciuvica afirma ca motivatia refuzului de a semna numirea Noricai Nicolai nu se sustine si, daca si-ar fi aplicat siesi criteriile de profesionalism, atunci ar fi trebuit sa refuze si în 1991, si în 1996 numirea sa în functia de ministru al transporturilor.
„Pe de alta parte, câta vreme toate dosarele sale sunt ascunse, Traian Basescu este ultima persoana din România care are dreptul sa vorbeasca despre dosarele altora“, critica presedintele GIP, care enumera în continuare o serie de indicii privind presupusele dosare ale sefului statului. „Conform CNSAS, dosarul de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu a fost distrus în 1979 (procesul verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 se afla în posesia CNSAS);conform lui Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale, dosarul de cadre al lui Traian Basescu (obligatoriu pentru orice fost membru PCR) a disparut; conform lui Traian Basescu însusi, dosarul sau profesional de la Navrom nu mai e de gasit“, se mai arata în comunicatul GIP.
Eu cunosc aceste lucruri chiar din interior deoarece in 1972, cand eram procuror, am fost selectionat si am facut cursuri speciale la baza Securitatii de la Bran. scoala de la Bran a educat multe serii de procurori. Eram bratul inarmat al PCR, asa ni se spunea. Noi primeam ordin sa gresim intentionat datele din dosarele penale ca sa-i protejam pe informatorii Securitatii”, sustine fostul procuror Pantea.
Proba colaborării dintre Băsescu şi Securitate în viziunea PC
Sursa: Adevarul
4. Domnul Petre Roman – fost presedinte al Partidului Democrat, care a declarat, in 18 noiembrie 2004, ca, in momentul in care a fost descoperit angajamentul la Securitate al lui Adrian Vilau, Traian Basescu a spus: „Si eu a trebuit, cind am absolvit Scoala de Ofiteri sa semnez un asemenea angajament, pentru ca altfel nu as fi putut sa fac cariera.”
Adamescu susţine că, în 1972, maiorul Dumitru Băsescu, tatăl lui Traian Băsescu, ar fi venit la el să-l ajute pe fiul său să intre la Institutul de Marină. „I-am dat temele de examen rezolvate, nu trebuia decât să le memoreze”, a afirmat Adamescu. El a susţinut totodată că securistul care se ocupa de institut i-a spus că, după părerea lui, Traian Băsescu era informator încă din liceu. Adamescu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea, sub numele de cod „Laurenţiu”.
Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat că liderii conservatori vor insista pentru ca CNSAS să dea verdict de poliţie politică pentru Traian Băsescu.
Potrivit CNSAS, pentru stabilirea eventualei colaborări cu Securitatea în cazul unei persoane sunt necesare angajamente scrise, note informative sau microfilme care să conţină astfel de mărturii.
Această mărturie a fost depusă de conservatori şi la CNSAS, în urmă cu două săptămâni, dar Colegiul Consiliului a anunţat că aceste probe nu pot fi luate în considerare.
Știrea Zilei 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.