Ce s-ar întâmpla dacă la 23 august 1944 MS Regele Mihai nu ar întorcea armele definitiv împotriva Germaniei? Soarta Ardealului de Nord ? Cine ne garanta realipirea Ardealului? Vezi interviu cu Regele Mihai pentru cotidianul spaniol El Pais.

Ana Pauker impreuna cu Regele Mihai 1947
Discursul, regelui Mihai I cu prilejul deschiderii lucrărilor Adunării Deputaţilor la 1 decembrie 1946: “exprimăm simţămintele noastre de recunoştinţă către glorioasa armată sovietică şi către eroii ei, căzuţi pe pământul ţării noastre, pentru eliberarea poporuli nostru”
Citeste click aici

Cotidianul spaniol l-a vizitat în Elveţia pe regele Mihai al României, care le-a povestit jurnaliştilor madrileni cum şi-i aminteşte pe Hitler şi pe Mussolini.

„Miguel I, ultimul rege al României, este unicul supravieţuitor dintre şefii de Stat europeni din Al Doilea Război Mondial. Popularitatea sa actuală a dat din nou strălucire monarhiei la Bucureşti, unde s-a răspândit zvonul că ar putea fi restaurată, deşi în persoana prinţului Charles al Angliei. Ne primeşte în casa sa din Geneva, unde îşi aminteşte, la 90 de ani, scurta sa domnie şi lungul său exil”, scrie El Pais în debutul reportajului realizat acasă la Regele Mihai, în Elveţia.
„Nu există steag, nici stemă naţională, care să distingă această discretă vilă de celelalte case care o înconjoară. Dar între pereţii săi albi trăieşte o relicvă a trecutului, ultimul rege al României. Singurul supravieţuitor dintre şefii de Stat europeni activi în Al Doilea Război Mondial. Unicul caz de monarh asociat cu puterile Axei, mai întâi, şi cu Aliaţii, mai apoi, care mai trăieşte pentru a putea s-o povestească. Martor, puţin cunoscut, dar excepţional, al uneia din perioadele cele mai tragice ale istoriei recente europene”, continuă articolul din cotidianul spaniol.

Regele care a schimbat cursul celui de-al Doilea Război Mondial

„Fostul rege trăieşte în Aubonne, un sătuc de lângă lacul Leman, la jumătate de oră de Geneva. Dar abia trecuţi pragul casei sale, se simte aroma de România care se desprinde din prăjiturile pregătite de bucătăreasa majestăţii sale. Miguel Hohenzollern-Sigmaringen, regele Mihai I al românilor, se prezintă în holul casei, înalt şi fragil, îmbrăcat cu pantaloni închişi la culoare şi o jachetă în carouri, asortată cu cravata. Privirea-i albastră, încă alertă, în ciuda faptului că a împlinit 90 de ani pe 25 octombrie.Regele Mihai I a abdicat pe 30 decembrie 1947. România s-a transformat în aceeaşi noapte într-o republică socialistă, guvernată de un partid comunist aflat la ordinele Moscovei. După doar câteva zile, tânărul monarh abandona ţara, însoţit de mama sa, regina Elena, un pumn de servitori, patru vagoane regale şi foarte puţin în plus.

Scurta sa domnie (la 5 ani, ca regent, între 1927 şi 1930, iar apoi la 18 ani, între 1940 şi 1947) este un caz singular în istorie. A fost regele-marionetă a dictatorului Ion Antonescu, asociat al Germaniei naziste şi, ca atare, al lui Hitler şi Mussolini. Dar a dat o lovitură de stat în august 1944 şi s-a situat de partea Aliaţilor, ceea ce i-a adus decoraţii şi elogii necontenite, dar nu a putut evita drama ca România să rămână sub sfera de influenţă a lui Stalin.

A luat masa cu Hitler şi Mussolini. „Fuhrerul era rece şi arogant”

În faţa indiferenţei aliate, regele care l-a abandonat pe Hitler pentru a se situa „de partea democraţiei şi a libertăţii” s-a trezit în ianuarie 1948 în exil. Pe tărâmul nimănui, abandonat, la mila intemperiilor istoriei. Fostul monarh a uitat multe lucruri, dar altele îi sunt gravate cu sânge şi foc în memoria-i. Nu îşi aminteşte multe detalii de la prima sa întâlnire cu Hitler, din 1938, când era încă principe moştenitor, nici întâlnire din 1940, când era proaspăt încoronat, de la care există mărturii grafice.

„Îmi amintesc o cină cu Hitler, dar era în 1941, la Berlin. Eu nu vorbeam germană, dar mama mea da, aşa că ea era cea care ducea greul conversaţiei”, povesteşte Mihai de România într-o engleză perfectă, dar practic abia şoptită. Mama sa, prinţesa Elena a Greciei, mătuşa reginei Sofia a Spaniei, era un personaj impresionant. Tatăl său, Carol II, un Hohenzollern, a fost un exemplu puţin edificator de rege corupt. Mihai de România a renunţat deja la numele de familie german, romanizând dinastia.

Deşi avea abia 20 de ani când a luat masa cu Hitler, fostul rege îşi reaminteşte esenţialul. Spune că Fuhrerul nu i-a făcut cine ştie ce impresie. „Dacă impresiona prin ceva, era în rău”, spune el. „Nici nu mi s-a părut că are cine ştie ce talent de orator. Era dificil de abordat pentru că obişnuia să privească persoanele fix în ochi. Deja, la acel moment, faima naziştilor lăsa mult de dorit, iar lucrurile aveau să se înrăutăţească. Nu îmi amintesc ce am mâncat. Dar Hitler nu purta uniformă. Avea pantalonii săi obişnuiţi, negri, şi o jachetă kaki. Erau patru persoane cu el. Era rece şi arogant”.

Ţipa încontinuu şi era dificil să porţi o conversaţie în germană cu el, pentru că Fuhrerul monopoliza discuţia. În acea vizită, regele şi mama sa erau însoţiţi de un aghiotant, numit Jacques Vergotti, care a lăsat posterităţii nişte memorii mecanografiate, culese de Ivor Porter, biograful regelui, ale unor detalii interesante. Vergotti îşi amintea că a văzut-o pe mama monarhului, regina Elena, purtând o orhidee, obsesia lui Hitler, care i-a dăruit şi o sticluţă de Pervitin, nişte pastile antidepresive, fără de cale nu putea trăi.Întrebat de jurnaliştii spanioli despre motivul acelei vizite, Mihai de România susţine că „întâlnirea s-a produs într-un mod ciudat. Mama mea trebuia să meargă la Florenţa, pentru a rezolva nişte chestiuni personale. Dar Antonescu i-a spus că, dacă tot merge în Italia, ar putea să meargă să-i vadă şi pe Hitler şi Mussolini. Adevărul este că nu înţeleg nici azi sensul acelei vizite. Ştiu doar că am ajuns la Berlin”.De acolo, au plecat în Italia. Amintirile despre Mussolini sunt ceva mai bune. „Diferenţele între el şi Hitler erau enorme. Evident, în primul rând eu vorbeam italiană, iar asta mereu te apropie. Mussolini era mai dschis, o persoană mai caldă, cum sunt italienii. Îmi amintesc că mama mea l-a întrebat cum reuşesc să trăiască italienii când ţara era supusă tuturor acelor restricţii. Răspunsul său a fost: Păi, strângând puţin cureaua!”.

–––-
Michael Hohenzollern-Sigmaringen, Regele Mihai I de România, si-a facut prezenta in vestibul, inalt si agil, imbracat cu un pantalon inchis si un costum asortata la cravata. Autorul rememoreaza pentru cititori data de 30 decembrie 1947 atunci cand regele a abdicat iar Romania „s-a convertit intr-o singura noapte intr-o republica socialista guvernata prin ordine de la Moscova. Cateva zile mai tarziu tanarul monarh a plecat din tara, acompaniat de mama sa regina Elena, cativa servitori, patru masini si alte lucruri”.

Dupa mai bine de sase decenii de la aceste evenimente, regele nu isi aminteste detaliile primei sale intalniri cu Hitler care a avut loc in 1938. „Imi amintesc, insa, ca am luat masa cu Hitler in 1941 in Berlin. Nu vorbeam germana, asa ca tot greul conversatiei a fost dus de mama mea”, poveste monarhul intr-o engleza perfecta. Mihai avea doar 20 de ani cand a luat masa cu Fuhrer-ul si marturiseste ca „intalnirea cu Hitler nu i-a lasat o impresie speciala. M-a impresionat la modul negativ si nu mi s-a parut a fi un mare orator… Hitler nu purta uniforma. Avea obisnuitul sau pantalon si jacheta kaki. Au fost langa el alti patru oameni, iar el a fost rece si distant. A strigat in mod constant si a monopolizat discutia”.

„Tradatorul Churchill”

Intrebat despre contextul acestei vizite, Mihai spune ca ele au fost destul de ciudate. „Mama mea avea de rezolvat cateva chestiuni personale la Florenta si atunci Antonescu i-a spus ca de ce nu merge sa ii intalneasca pe Hitler la Berlin intai si apoi pe Mussolini. Intalnirea cu acesta din urma a avut o alta turnura. „Diferenta dintre el si Hitler era foarte mare. In primul rand vorbeam italiana si puteam comunica mai usor. Mussolini era mai deschis si mai cald asa cum sunt toti italienii. Imi amintesc ca mama mea l-a intrebat cum au ajuns italienii sa traiasca cu toate lipsurile unui razboi de cucerire. El a spus – strangand un pic cureaua.

In timpul lungului sau exil, Mihai a continuat sa cantareasca tradarea Occidentului si in special a liderului britanic Winston Churchill.
„Romania si toate celelalte tari din est au fost abandonate la Yalta.”

––––
Nici Hitler, nici Mussolini nu şi-au imaginat niciodată că acel tânăr şi neexperimentat monarh va fi capabil să schimbe cursul celui De-al Doilea Război Mondial cu o lovitură de Stat. Sau cel puţin să scurteze cu şase luni acel carnagiu, scrie El Pais despre Regele Mihai în reportajul realizat în urma vizitei la reşedinţa acestuia

„Oficial, ceea ce am făcut a fost să scot România din război, cu speranţa de a evita o vărsare de sânge. Deşi ştiam că nemţii nu vor accepta niciodată asta. De altfel, nici nu au făcut-o, în aceeaşi zi ne-au bombardat”, îşi reaminteşte fostul rege.

Dar în lungii ani de exil, pe Mihai l-a apăsat mereu ceea ce în fond consideră o trădare a Occidentului şi, în special, a liderului britanic Winston Churchill. „România şi toate ţările aflate la est de Germania au fost abandonate, la Yalta”, spune el, reamintindu-şi de conferinţa din februarie 1945, la care Stalin, Roosevelt şi Churchill au stabilit reîmpărţirea Europei. „Bineînţeles că înţeleg de ce Churchill a crezut că era singura strategie posibilă, sau cel puţin din perspectiva britanică. Dar nu pot să-l iert, nici să i-o accept”. Regele nu uită că oamenii de rând au fost cei care au plătit consecinţele. „Aceleaşi popoare pentru care au intrat Aliaţii în război”, adaugă el. „Şi deşi nu a existat opoziţie din partea niciunui alt lider prezent la Yalta la împărţirea continentului, a fost Churchill cel care a considerat-o o soluţie naturală şi perfect acceptabilă”.

„Mihai de România întrerupe povestea pentru a-l mângâia pe Bianco, unul din câinii săi, care s-a strecurat în salon. Constanţa Iorga, secretara generală a Casei Majestăţii Sale, prezentă la interviu, îl alungă cu delicateţe. Iorga îl tratează cu devotament de fiică pe „Majestatea Sa”. „Este în continuare regele nostru. Dacă a abdicat, a abdicat pentru că l-au forţat”, subliniează ea”.

Acuzat de comunişti că a fugit cu averi uriaşe din România. „Am luat cu noi doar bunurile personale”

Încăperea principală a casei, cu tavan de lemn vopsit în alb, este decorată cu portrete ale strămoşilor, unele semnate de pictorul maghiar Philip de Laszlo, precum cel care îl reprezintă pe principele Mihai în 1936, un frumos adolescent, care sprijină o puşcă în mâna dreaptă. „Şi eu de fapt sunt stângaci. Erau nevoiţi să-mi facă puşti speciale. Dar în tablou este corectat acest detaliu”, povesteşte fostul rege. Să fii stângaci era un lucru prost văzut. Pe peretele opus, o fereastră amplă dă spre o terasă înspre grădină. Un bărbat cu vestă reflectorizantă munceşte la straturile de flori. „Acolo este Mont Blanc, dar cu ceaţa asta nu se vede”, spune Mihai, arătând spre un punct undeva în dreapta.

Exilul, faptul că a fost nevoit să devină un cetăţean oarecare, după ce a trăit în palate, înconjurat de atenţie şi onoruri, trebuie să fi fost o experienţă dificilă. „Am plecat doar cu bunurile noastre personale”, precizează fostul rege, acuzat ulterior de Guvernul comunist că a plecat din ţară încărcat cu aur şi bijuterii. Potrivit biografiei autorizate scrise de Ivor Porter, regina Elena a scos din ţară, iniţial, două tablouri trimise într-un seif din Zurich. Iar un aghiotant al monarhului a scos 300.000 de franci elveţieni şi francezi şi 50 de lire înaintea unei călătorii la Londra, în noiembrie 1947, pentru a asista la nunta prinţesei Isabel a Angliei cu Phillip de Edinbourgh, ambii veri primari ai lui Mihai. Această rudenie şi pasiunea moştenitorului britanic, Charles de Wales, pentru România au dat apă la moară unor zvonuri incredibile despre o posibilă încoronare a lui Charles ca rege, Carol al III-lea, al românilor.

Dar în noiembrie 1947, panorama era alta. Toată Europa de Est se afla sub sfera de influenţă a lui Stalin, iar Mihai I de România avea zilele numărate. O lună după nunta din Anglia, unde a cunoscut-o pe Ana de Bourbon Parma, cu care s-a căsătorit în anul următor, regele român era un exilat, obligat să-şi câştige pâinea cu sudoarea frunţii.

REPUBLICA ROMANIA SI REGELE MIHAI

În România, instaurarea comunismului a început la 6 martie 1945, prin instalarea unui guvern comunist condus de Petru Groza, si s-a desarvârsit la 30 decembrie 1947.

Acest pas era urmarea pactului de la Yalta, aprobat de liderii americani si britanici. În luna noiembrie 1945, Regele a plecat la Londra, la nunta Reginei Elisabeta a II-a, unde a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, care i-a devenit ulterior sotie. Guvernul comunist nu i-a aprobat atunci casatoria.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I se afla împreuna cu Regina Mama Elena în Bucuresti, la Palatul Elisabeta. Fusese chemat de la Sinaia de catre seful guvernului comunist, pe motiv ca ar fi avut sa îi faca o informare urgenta. Regele a crezut ca este vorba de aprobarea casatoriei sale. Palatul fusese însa înconjurat de de trupele comunistilor, iar Garda Regala fusese dezarmata.

Petru Groza si secretarul general al PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, l-au silit pe regele Mihai I sa abdice. Groza i-a aratat Regelui pistolul încarcat, spunându-i ca nu va accepta soarta lui Antonescu. Regele a fost mai apoi santajat ca daca nu semneaza documentul vor fi executati peste 1.000 de studenti anticomunisti tinuti sub arest.

Instalarea Republicii s-a facut însa fara respectarea legilor în vigoare la acel moment. Chiar daca Regele ar fi abdicat de buna voie, decizia sa ar fi trebuit sa fie aprobata de Parlament si mai apoi supusa referendumului. Parlamentul a votat, însa nu a fost îndeplinit cvorumul, iar poporul nu a fost consultat.

Regele Mihai a parasit tara pe 3 ianuarie 1948. S-a stabilit mai întâi în Anglia, unde, imediat dupa sosire, a denuntat lovitura de stat comunista. În 1956, Familia Regala se stabileste la Versoix, în Elvetia, unde a stat pâna în 1997.

Regele si Familia Regala isi au resedinta astazi la Palatul Elisabeta, locul santajului de acum 60 de ani.

Interviu cu Horia Sima

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Prof. A. C. Cuza lovit de jidani

Miselia savarsita asupra veneratulul prof. care a ilustrat aproape un sfert de veac Universitatea din Iasi nu are cuvinte pentru a infiera destul de tare pe acesti nemernici. cel mai inofensiv dintre antisemiti veneratul profesor care n-a cunoscut alta lupta decat condelul a fost lovit, raspunzand pe aceasta cale iuda la toate acuzatiunile aduse prin documente. Au fost provocati sa raspunda in scris, dar argumentele cele mai puternice erau; nebunii de la Iasi, caraghiosiii, maniacul etc. Asa au stiut sa raspunda jidanii tuturor acuzatiilor aduse. Astazi au gasit alta cale, sa loveasca pe cel ca in curand va pasi varsta de 70 de ani.

Se stie jidanimea toata ca nu vom ierta. Miselia lor va face  sa se destepte si cel ce-au intrat intr-o violenta condamnabila. Vor mari, rezolvand cu un ceas mai devreme problema de viata a neamul romanesc(…)

MIHAIL EMINESCU

„Daca astazi, cand n-au plenitudinea drepturilor „civile si nici pe cele politice, au pus mana pe tot „negotul si pe toata industria mica din Moldova, daca ” astazi se lipessc inspaimantator asupra sesul romanesc, daca astazi se incuiba in vatra harnicilor olteni, cum va fi oare maine, cand vor avea drepturi egale cand vor avea putinta de-asi zice romani, cand vor avea teoria in legi dreptul formal ca patria aceasta este …  tot deopotriva cu noi! „

Regele Mihai I: Hitler m-a intimidat „precum apa penele raţei”

Regele şi-a declinat, într-un interviu acordat postului Europa Liberă, orice responsabilitate cu privire le evenimentele politice de atunci, motivând că „deşi eram şeful statului, nu eram lăsat sa fac nimic, pentru că Antonescu se ocupa de politică şi de toate celelalte”. În ceea ce priveşte deportarea evreilor, fostul suveran susţine că mama sa, care avea trecere la mareşalul Antonescu, a reuşit să salveze o sută de mii de oameni
Regele Mihai I mărturiseşte că Führer-ul, pe care l-a întâlnit prima dată pe când avea 17 ani, nu l-a intimidat în cele două scurte întâlniri pe care le-au avut, spunând, jovial, că atitudinea arogantă a acestuia l-a deranjat „precum apa penele raţei”, dar că nu a putut înţelege cum de Mussolini, italian ca toţi italienii, s-a „încurcat” cu Hitler.

Într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Europa Liberă, Regele Mihai I al României vorbeşte despre contextul istoric al celei de-a doua conflagraţii mondiale, când România s-a găsit prinsă între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, alegând să intre în război de partea armatei lui Hitler, pentru a întoarce apoi armele, de partea URSS.

Întrebat dacă nu ar fi fost mai onorabil pentru România să reziste ultimatumului sovietic din 1940, alegând astfel să apere Basarabia şi Bucovina de Nord, Regele Mihai aminteşte că, privilegiind calea morală, ne-am fi lăsat invadaţi de colosul URSS. „Nu ştim exact cum ar fi decurs lucrurile, dar sunt unele situaţii care trebuie abordate cu mare, mare precauţie. Este posibil ca oamenii care conduceau ţara să se fi gândit că era poate mai bine să accepte o situaţie umilitoare şi să salvgardeze independenţa restului ţării. Desigur, mulţi occidentali nu se gândesc la asta şi nu înţeleg cu adevarat în ce situaţie ne găseam noi”, adaugă Regele Mihai I.

Fostul suveran îşi declină orice responsabilitate, de vreme ce „deşi eram şeful statului, nu eram lăsat sa fac nimic, pentru că el (Antonescu, n.r.) se ocupa de politică şi de toate celelalte”. În pofida rolului marginal pe care l-a jucat în deciziile politice, suveranul îşi aminteşte de marile întâlniri pe cera le-a avut cu liderii momentului: Winston Churchill, Harry Truman, Mussolini şi chiar temutul Hitler. Despre Churchil, regele îşi aminteşte că era un om politicos şi inteligent, care avea date minime despre România: „Nu ştiu, România are Constituţie?”, ar fi întrebat liderul britanic.

Pe Hitler, fostul suvern l-a întâlnit de două ori: prima dată în 1938, când Führer-ul a discutat cu regele Carol al II-lea, Mihai neparticipând la discuţii, pentru că nu vorbea germana, iar a doua oară în timpul unei călătorii alături de Regina Elena la Florenţa, trecând prin Berlin.”Eram atât de îndepărtaţi din punct de vedere al mentalităţilor, încât atitudinea lui intimidantă m-a deranjat precum apa penele raţei. Nu m-a atins şi nici pe mama. Nici ea nu a fost deloc impresionată”, povesteşte, plastic, fostul suveran al României. În ceea ce îl priveşte pe Mussolini, acesta „era ca toţi italienii”. „Cum de se încurcase cu Hitler, e greu de spus”, adaugă acesta.

În interviul acordat postului Europa Liberă, fostul suveran abordează şi chestiunea delicată a evreilor din România, pe unii dintre ei salvându-i alături de Regina Elena, doar că pentru că aceasta benefecia de simpatia mareşalului Antonescu: „Mama a reuşit să salveze cam o sută şi ceva de mii de evrei din România şi din Transnistria. Nu era atât de mult cât ar fi dorit ea, dar era totuşi ceva. Şi asta, pentru că Antonescu o respecta pe mama”. Cât de mult se ştia în România despre exterminarea în masă a evreilor, Mihai I este ambiguu, recunoscând, totuşi, că exista o vagă idee că ceva rău se petrecea.

Interviul acordat de Regele Mihai I postului Europa Liberă a fost înregistrat pe 13 august, în reşedinţa de la Aubonne (Elveţia).

Povestea de amor a Regelui Mihai

● Nunta de diamant a Suveranilor României
Regele Mihai şi Regina Ana sărbătoresc Nunta de Diamant. Marţi şi miercuri, la Bucureşti şi la Sinaia, vor avea loc manifestări la care participă membri ai familiilor regale europene. Marţi seară, la Ateneul Român va avea loc un concert dirijat de Horia Andreescu. Miercuri, oaspeţii vor merge la Castelul Peleş. Jurnalul Naţional a rescris cu acest prilej povestea tulburătoare de dragoste a Regelui Mihai şi a Reginei Ana. Una tulburătoare, care trebuie cunoscută de toţi românii.

În noiembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Comuniştii sperau să nu se mai întoarcă. Premierul Petru Groza chiar a insistat ca Regele să meargă la nuntă. La plecarea de la Bucureşti, la ceremonia de la gară, membrii guvernului Petru Groza mustăceau, sperînd că Suveranul va rămîne în Anglia pentru a nu fi nevoiţi să pună la cale o lovitură de stat. Zvonurile ajunseră şi la Londra, acolo unde premierul Winston Churchill i-a spus Regelui să nu se lase păcălit de comunişti. Mihai I nu avea însă de gînd să rămînă în străinătate.

DREPŢI ÎN FAŢA REGELUI. La Londra, imediat după nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie de către Marele Duce Jean de Luxemburg la celebrul Hotel Claridge’s. „Cînd am ajuns, am urcat la apartamentul unde ştiam că e mama. Intrînd, am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei şi pe mama. Iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tînăr în uniformă… Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcîiele ca un soldat! M-am simţit atît de umilită de mine însămi, încît am ieşit imediat, ca să merg la verişoarele mele, care erau la alt etaj”, povestea Regina Ana momentul în care l-a cunoscut pe Regele Mihai. Pe mama Regelui, Regina Mamă Elena, Principesa Anne de Bourbon Parma o cunoscuse cu cîţiva ani înainte la Copenhaga, viitoarea Regină a României fiind rudă apropiată a Familiei Regale a Danemarcei. Chiar Ana şi familia sa au fost ajutate în mai multe rînduri de către cea care mai apoi i-a devenit soacră. Întîlnirea de la Hotelul Claridge’s a însemnat dragoste la prima vedere. „După asta am mers la cinema împreună, pentru că regele nu ştia cum se stă la coadă la cinematograf, cum se plăteşte. Fratele meu Michel şi cu mine l-am învăţat cum se trăieşte simplu, nu într-un palat. Aşa a aflat cum se stă la coadă, cum se plăteşte la un magazin, cum se cumpără bilete la cinema. Era amuzant. Nu ştia nici cum se plăteşte taxiul”, îşi reamintea Regina Ana.

REFUZURILE. La sfîrşitul recepţiei, Regele i-a cerut mîna Principesei, care însă l-a refuzat. Regele, Regina Mamă şi Principesa Ana au plecat apoi la Lausanne. Acolo cei doi au petrecut mult timp împreună. Înainte de a pleca spre Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Mareşalul Curţii, Negel, a informat deîndată pe premierul Petru Groza şi a cerut aprobarea pentru căsătorie. Groza a spus însă că „în situaţia actuală este cu neputinţă”. Trebuie spus că Executivul era cel care aproba căsătoria Suveranului. Regele Mihai a propus mai multe variante, dar fiecare a fost refuzată de Groza. Între timp, Regele s-a reîntors la Bucureşti. În gara Mogoşoaia membrii guvernului aveau figuri glaciale. Ei sperau să nu îl mai vadă pe Rege. Între timp fusese la Bucureşti, într-o vizită, Iosif Broz Tito. Se spune că atunci s-a pus la cale planul abdicării. De Crăciun, Regele Mihai şi Regina Mamă au plecat la Sinaia, la Peleş. La 29 decembrie, Petru Groza a telefonat, rugîndu-l pe Rege să vină la Bucureşti pentru „o chestiune de familie”. A doua zi, la Palatul Elisabeta, Regele aştepta din partea lui Petru Groza veşti bune privind căsătoria. Numai că Petru Groza îl minţise pe Suveran. Primul ministru a venit la Palat însoţit de Gheorghe Gheorghiu Dej. Şi a urmat şantajul şi obligarea Regelui de a abdica. Cîteva zile mai tîrziu, Regele şi Regina Mamă însoţiţi doar de cîţiva colaboratori plecau din România. Au stat o perioadă la Hotelul Beau Rivage din Lausanne, Elveţia. Regele a mers într-un turneu în America. Se gîndea la nuntă. Nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii, nici măcar Danemarca, ţara de origine a Principesei Ana. Regele Paul al Greciei, fratele Reginei Mamă Elena, s-a oferit imediat să organizeze nunta. Regele urma să se căsătorească ortodox, aşa cum cerea Constituţia din 1923, iar Grecia este ţară ortodoxă.

PUMNUL ÎN MASĂ. Dar nu toate problemele erau rezolvate. La acea vreme Biserica Catolică avea reguli foarte stricte privind căsătoriile cu cei din alte religii. Ca atare, Principesa Ana de Bourbon Parma trebuie să obţină permisiunea Vaticanului. Regina Mamă Elena şi mama Principesei au mers la Vatican. „Mama şi soacra mea, regina Elena, au mers amîndouă să ceară acordul Papei Pius XII. Şi mama a mers atît de departe încît a dat cu pumnul în masă! Mama era furioasă pentru că Papa a spus: «Nu-mi pot da binecuvîntarea»”, povestea întîlnirea Regina Ana. Mai mult chiar, nici un membru al familiei Principesei nu a avut dreptul să vină la nuntă, fiind ameninţati cu excomunicarea de către Vatican. A venit însă un unchi din Danemarca, care era protestant.

SURPRIZA DIN AEROPORT. Regele, Regina Mamă şi Principesa Ana au plecat cu avionul la Atena, însoţiţi de doi apropiaţi ai Regelui: Jacques Vergotti şi generalul Ilie Lazăr. La aterizarea la Atena, Regele şi familia sa au fost invitaţi să coboare din avion înaintea celorlalţi pasageri. Pe pistă se afla Regele Paul, care organizase primirea oficială cu fanfară militară. Interesant este că în avion se afla şi un jurnalist american care apoi a scris un articol în care se revolta că a fost ţinut în avion, deoarece pe pistă avea loc un… spectacol de marionete.
La 10 iunie 1948 a avut loc nunta Regelui Mihai I cu Principesa Ana. Întreg guvernul grec a fost prezent. Pentru luna de miere, Regele Paul a pus la dispoziţia tinerilor reşedinţa sa de vară de la 90 de kilometri de Atena.

SCRISOAREA LUI CAROL AL II-LEA. Tatăl Regelui Mihai, Carol al II-lea, nu a fost invitat la nuntă. Relaţiile dintre cei doi erau reci din 1932, cînd Regina Mamă Elena fusese alungată din ţară şi trimisă în exil la Florenţa. Mihai I nu a uitat niciodată aventurile tatălui său şi mai ales comportarea urîtă faţă de mama sa. Regele Carol al II-lea i-a trimis o scrisoare de felicitare nurorii sale, în care îşi manifesta speranţa că va fi o soţie bună pentru fiul său. Răspunsul Reginei Ana a fost tăios şi ironic: „Sper să fiu la fel de bună soţie pe cît de bun soţ aţi fost dvs. pentru soacra mea!”. Regina Ana nu l-a cunoscut niciodată pe Carol al II-lea.

SINGURI. După căsătorie, Mihai şi Ana au locuit la vila Reginei Mamă de la Florenţa. Mai apoi au stat în Danemarca şi în cele din urmă în Anglia, iar din 1956 s-au mutat la Versoix, în Elveţia. Şi-au botezat toate cele cinci fiice ortodox. Au crescut găini, ca să se întreţină. Au refuzat orice ajutor, inclusiv oferta preşedintelui Truman pentru a se stabili în Statele Unite. S-au descurcat greu. Din cauza datoriilor, Regina Mamă Elena a trebuit să-şi vîndă vila de la Florenţa. S-a mutat într-un apartament la Lausanne, la distanţă mică de Versoix. În anii ’80, îmi povestea mai de mult Regina Ana, au fost împreună într-o seară la o biserică ortodoxă. În România începuse demolarea bisericilor. După slujbă, Regina Mamă a cerut românilor ortodocşi să meargă alături de ea pe străzile din Lausanne într-o procesiune în tăcere numai cu lumînări în mîini în semn de protest faţă de ceea ce se întîmpla acasă. A fost un gest care a impresionat la vremea aceea presa internaţională.

VALETUL GHEORGHE ŞI DORUL DE ŢARĂ. Alături de Regele Mihai şi Regina Ana o perioadă de timp a fost valetul Gheorghe. Acesta îşi lăsase familia în România. La un moment dat nu a mai rezistat dorului şi s-a întors acasă. Nimeni nu ştie ce s-a întîmplat cu el.
Timp de 10 ani, Regele nu s-a putut vindeca de drama despărţirii de ţară. Doctorul i-a spus să organismul său nu se refăcuse după solicitările din trecut. Se făcea alb la faţă şi chiar a leşinat la o recepţie. Abia după zece ani şi-a revenit cît de cît.

Invitaţi din 14 familii regale

Membri ai 14 familii regale europene, printre care Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei, Majestăţile Lor Regele Simeon II şi Regina Margareta ai bulgarilor, Majestăţile Lor Regele Constantin al II-lea şi Regina Ana-Maria ai elenilor, Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei, Alteţele Lor Regale Principele Alexandru al II-lea şi Principesa Ecaterina ai Serbiei, Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Karl al Austriei, Alteţa Sa Regală Ducele de Braganza (Portugalia), Alteţele Lor Regale Ducele Amedeo şi Ducesa Silvia de Savoia-Aosta (Italia), Alteţele Lor Regale Principele Filip şi Principesa Anette de Bourbon-Parma, vor veni la Bucureşti pentru a împărtăşi bucuria acestei aniversări cu Familia Regală a României.

Program
Azi, la ora 18:30, Regele Mihai şi Regina Ana vor asista alături de membri ai Familiilor Regale la un concert de gală la Ateneul Român. Membrii familiilor regale sînt invitaţi mai apoi la o cină la Hotelul Hilton. Miercuri dimineaţa, invitaţii vor pleca la Castelul Peleş de la Sinaia, unde vor sta toată ziua. Prînzul va fi luat la Pelişor, locul de naştere al Regelui Mihai.
Sursa: Jurnalul National

Reprezentanti ai 14 case regale europene participa la celebrarea nuntii de diamant a Regelui Mihai si Reginei Ana

Patriarhul Daniel a trimis un mesaj de felicitare Majestatii Sale Regele Mihai si Majestatii Sale Regina Ana

In zilele de 10, 11 si 12 iunie au loc, la Bucuresti si la Sinaia, evenimente ce celebreaza aniversarea a 60 de ani de casatorie a Majestatilor Lor Regele Mihai si Regina Ana. La acest eveniment participa reprezentanti a nu mai putin de 14 case regale din Europa.

Printre oficialii romani, care au tinut sa adreseze felicitari Familiei Regale, in prima zi a manifestarii prilejuite de Nunta de Diamant, s-a aflat chiar Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Fericitul Parinte Patriarh Daniel. Programul acestei sarbatori se imparte intre intalniri oficiale si private. De exemplu, prima seara va fi petrecuta de Familia Regala la Ateneu, alaturi de invitati si de public. A doua zi, va avea loc o intalnire restransa, la Sinaia. Apoi, joi, principesa Margareta si Principele Radu vor lansa in prezenta Majestatilor Sale Regele Mihai si Regina Ana o carte sugestiva: „Nunta de Diamant”, eveniment ce va avea loc in Bucuresti, la Muzeul National de Istorie al Romaniei. Volumul este „O poveste cu poze, in care oamenii de astazi sa-si scalde privirea in iubire, frumusete, speranta si mandrie”, asa cum se precizeaza pe pagina de Internet a Principelui Radu. Concret, programul manifestarilor legate de Nunta de Diamant a debutat marti. La Ateneul Roman, incepand cu ora 18.30, a avut loc primul eveniment deschis publicului si presei dedicat Nuntii de Diamant a Regelui Mihai si a Reginei Ana, un concert al Orchestrei Nationale a Filarmonicii „George Enescu”. Muzicienii filarmonicii vor interpreta cu aceasta ocazie lucrari ale compozitorilor George Enescu, Franz Liszt, Edvard Grieg si Giussepe Verdi, iar dupa concertul dedicat familiei regale a Romaniei va avea loc un cocktail in foaierul Ateneului.Majestatile lor Regele Mihai si Regina Ana implinesc pe 10 iunie 2008 saizeci de ani de casatorie, iar acest moment va fi celebrat alaturi de Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu, Alteta Sa Regala Principesa Elena, Excelenta Sa Domnul Alexander Phillips Nixon, Excelenta Sa Nicolae si sora lui, Elisabeta-Karina. Lista oaspetilor de onoare nu se opreste aici, iar pe lista invitatilor se regasesc reprezentanti ai paisprezece case regale din Europa printre care MS Regina Sofia a Spaniei, MS Regele Simeon al bulgarilor, MS Regina Margareta a bulgarilor, MS Regele Constantin II al elenilor, MS Regina Anne-Marie a elenilor, ASIR Principele Lorenz al Belgiei, ASIR Arhiducele Karl al Austriei, ASR Principele Mostenitor Alexandru al II-lea al Serbiei si Yugoslaviei, ASR Principesa Ecaterina a Serbiei si Yugoslaviei, ASR Morritz, Landgraf de Hessa, ASR Principele Maximilian II de Baden, ASIR Markgraffin de Baden, ASR Duarte Pio, Ducele de Branganza, ASR Principele Amedeo de Savoia, Duce de Aosta, ASR Principesa Silvia de Savoia, Ducesa de Aosta, ASIR Arhiducele Christian al Austriei, ASIR Arhiducesa Marie-Astrid a Austriei, ASR Principele Ludwig de Baden, ASR Principesa Marianne de Baden, ASR Principele Philippe de Bourbon-Parma, ASR Principesa Annette de Bourbon-Parma, ASR Principesa Lorraine de Bourbon-Parma, Contesa Marie de Holstein-Ledreborg, ASS Principele Charles de Thurn und Taxis, ASS Principesa Veronica de Thurn und Taxis, jr. John Fruchaud, ASS Principesa Tatiana Radzivili, doamna John Fruchaud.Dineul regal la PelesMiercuri, peste o suta de membri ai caselor regale sunt asteptati la Sinaia, potrivit corespondentului NewsIn. Primarul statiunii Sinaia, Vlad Oprea, a declarat ca la Castelul Peles vor avea loc doua receptii prilejuite de sarbatorirea a 60 de ani de casatorie a Regelui Mihai cu Regina Ana, insa nu a putut preciza cand vor avea loc aceste receptii. Invitatilor straini li se vor alatura membri ai Guvernului si ai Parlamentului Romaniei, reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai Academiei Romane, un numar important de reprezentanti ai Corpului Diplomatic acreditati la Bucuresti, personalitati de prim rang ale artei si culturii romane, ale mediului de afaceri si ale presei. La randul sau, responsabilul PR al resedintei regale, Dana Voitescu, a precizat pentru NewsIn ca, in interiorul Castelului Peles si in Pelisor, nu pot fi tinute dineuri, insa acestea pot fi tinute pe terase. „Se respecta legislatia in vigoare cu privire la protejarea patrimoniului, insa pe terase ar putea sa se tina dineul. Cert este ca nu se va manca in muzee, nici in Peles si nici in Pelisor, pentru ca trebuie sa respectam legislatia cu privire la protejarea patrimoniului si conservarea pieselor”, a declarat Dana Voitescu. Ea a adaugat ca, marti, Casa Regala inca mai negocia programul vizitei cu Ministerul Culturii, deoarece la Peles exista cateva grupuri anuntate de vizitatori, care au platit deja biletele si -conform directorului PR -cel mai probabil, vizita regala se va incadra printre celelalte grupuri. „Au spus ca nu vor sa perturbe in niciun fel programul de vizitare si noi nu am vrea sa inchidem muzeul publicului miercuri”, a mai spus Dana Voitescu, insa nu a fost comunicata inca nici o decizie. Programul obsinuit de vizitare al muzeului Peles este 9.15-16.00.Regele Mihai a reintrat in posesia Castelului Peles joia trecuta, in prezenta a peste o suta de turisti veniti la Sinaia din toata tara pentru a-l intampina pe suveran la prima vizita pe domeniul regal dupa 60 de ani. Primarul orasului Sinaia i-a inmanat, atunci, cheia orasului dar si o copie a certificatului de nastere obtinut de Vlad Oprea din arhivele orasului. Primarul Vlad Oprea a mai spus ca va fi semnat un parteneriat intre administratia orasului si familia regala, prin care Mihai I ar urma sa sprijie mai mult imaginea statiunii. „Pelesul isi va pastra destinatia de muzeu, cu singura diferenta ca familia regala va fi prezenta, din cand in cand, in viata Sinaii. Daca pana acum era doar un muzeu, de acum Pelesul va fi mult mai viu, deja Regele Mihai promitand ca se va implica mai mult in viata statiunii noastre”, a mai spus Oprea.Patriarhul Romaniei felicita Familia Regala a Romaniei

Patriarhul Romaniei, Prea Fericitul Parinte Teoctist, a adresat, prin intermediul Biroului de presa al Patriarhiei, un mesaj de felicitare catre Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana ai Romaniei. Redam integral mesajul, asa cum a fost comunicat pentru ZIUA Online: „Cu deosebita bucurie, alaturi de Augusta Voastra Familie, intampinam un eveniment deosebit in viata Majestatilor Voastre, implinirea a saizeci de ani de cand Bunul Dumnezeu V-a binecuvantat casatoria prin Sfanta Taina a Cununiei. Acest moment aniversar din viata Majestatilor Voastre reprezinta un prilej de a reafirma pretuirea si admiratia pentru statornicia de viata, de simtire crestina si romaneasca de care ati dat dovada de-a lungul tuturor acestor ani. De la inaltimea celor sase decenii de vietuire si impreuna lucrare, ramaneti un model al vietii de familie si un simbol de curaj, rabdare, statornicie si intelepciune in vremuri dificile. Alaturandu-Ne tuturor acelora care in aceste zile Va adreseaza sincere felicitari, in numele clerului si credinciosilor ortodocsi romani, Va dorim din toata inima multa sanatate si impliniri alaturi de toti cei dragi, in mijlocul poporului roman dreptcredincios, rugandu-L pe Bunul Dumnezeu sa Va ocroteasca si sa Va binecuvinteze intru multi si fericiti ani!”Povestea de inceput a cuplului regal, descrisa de Principele Radu

Regele si Regina s-au cunoscut pentru prima oara in Londra in 1947, unde Regele Mihai, insotit de Regina-mama Elena, participa la incoronarea verisoarei sale, Principesa Elisabeta a Marii Britanii. Regina Ana pastreaza amintirea vie a primei lor intalniri si povesteste cat de frumos si impunator era viitorul ei sot, in uniforma sa militara. Cei doi urmau sa descopere in curand ca aveau numeroase pasiuni si interese comune. Regele Mihai ii va cere mana Principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o saptamana de la prima lor intalnire. Devotamentul fata de tara, simtul datoriei si sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe Rege sa se intoarca in Romania dupa incoronarea Reginei Elisabeta a II-a, in ciuda presiunilor care se faceau asupra sa din tara, unde mai multi oameni politici si-ar fi dorit ca Regele sa nu se mai intoarca. Va urma abdicarea fortata din 30 decembrie 1947, cand Regele a fost amenintat ca, daca nu va semna actul de renuntare la Tron, 1000 de tineri arestati de comunisti aveau sa fie executati. Regina Ana va calca pe pamant romanesc abia la Sarbatoarea Sfintelor Pasti din anul 1992. Casatoria Regelui Mihai si a Reginei Ana a marcat si inceputul unui exil de 44 de ani. Nunta a avut loc la 10 iunie 1948, la Tatoi, in Grecia, la invitatia Regelui Pavlos si a Reginei Frederica ai Greciei. La ceremonie au fost prezenti, printre altii, Regina-Mama Elena a Romaniei, Principele Erik al Danemarcei, unchiul Reginei Ana, si rude din partea familiilor de Hanovra si Hesse. Regina Sofia a Spaniei si Regele Constantin al elenilor, prezenti la sarbatoarea de astazi, au fost acum saizeci de ani paji la nunta Regelui si Reginei, la Atena. Bucuria evenimentului a fost umbrita de refuzul Papei Pius al XII-lea de a recunoaste casatoria, ceea ce a intristat-o pe Regina Ana, care era de religie romano – catolica. Credincios tarii sale, Regele Mihai a continuat traditia inceputa de Regele Carol I, ca toti membri Familiei Regale a Romaniei sa fie botezati in cultul ortodox. Prin urmare, Regina Ana a fost excomunicata din randul Bisericii Romano-Catolice, pana la pontificatul Papei Ioan al XXIII-lea, si niciuna din rudele ei apropiate nu a participat la nunta. Toti descendentii Regelui Mihai apartin credintei ortodoxe. Anii de casatorie ai Regelui si Reginei au fost plini, deopotriva, de bucurii si greutati, datorate vietii in exil. Cuplul a trecut prin multe incercari, dar a fost, de asemenea, binecuvantat cu cinci fiice: Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia, si Maria. Regele si Regina sarbatoresc saizeci de ani de casatorie in tara care le-a fost interzisa pentru atata vreme, alaturi de familie si prieteni, dar, mai ales, alaturi de romani.

 

Doctor Sorin Oprescu si Regele Mihai I

Dr. Sorin Oprescu, directorul Spitalului Universitar si Regele Mihai

La Palatul Elisabeta a avut loc, sâmbătă seara, ceremonia dezvelirii portretelor regelui Mihai I şi reginei Ana, realizate de pictorul american Nelson Shanks şi donate Casei Regale de ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman.
Portretele, care au fost pictate anul trecut de artist în România, la reşedinţa ambasadorului SUA din Bucureşti, au fost aşezate în Sufrageria cea mare a Palatului Elisabeta.
Potrivit dorinţei Principesei Margareta, regele Mihai a dezvelit tabloul soţiei sale, regina Ana, iar aceasta tabloul regelui.
Ambasadorul Nicholas Taubman a elogiat cu “acest mare şi special prilej contribuţia marcantă a regelui Mihai şi rolul monarhului român în scurtarea celui de al doilea război mondial”, apreciind drept “curajos” actul de trecere a Armatei Române alături de forţele aliate în anul 1944.
Totodată, diplomatul american a evidenţiat contribuţia Casei Regale române la salvarea în anii ‘40 a unui mare număr de evrei destinaţi de nazişti lagărelor de exterminare.
Principesa Margareta a apreciat că aceste portrete, “aparţinând celui mai mare portretist în viaţă, reprezintă valori de patrimoniu ale naţiunii române”.

La eveniment au fost prezenţi premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi soţia, însoţit de o serie de candidaţi ai PNL la primării de sector, PS Vincenţiu Ploieşteanu, candidatul independent la Primăria Capitalei, Sorin Oprescu, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană, Mihai Oroveanu, Doru Braia, pianistul Dan Grigore, pictorii Ştefan Câlţia şi Sorin Dumitrescu.
Familia regală a participat, sâmbătă dimineaţa, la vernisajul expoziţiei “Colecţia Regală de artă tradiţională – Regina Elena”, care a avut loc la Sala Irina Nicolau a Muzeului Ţăranului Român.
În cadrul manifestărilor organizate de Casa Regală în zilele de 9-10 mai, vineri seara, la Palatul Elisabeta, a avut loc în prezenţa familiei regale lansarea proiectului “Scriitori pe Calea Regală”, realizat de Uniunea Scriitorilor din România (USR) şi Ministerul Transporturilor.

De asemenea, Regele Mihai a decorat, vineri şi sâmbătă, cu “Crucea Casei Regale” şi “Medalia regele Mihai pentru Loialitate” o serie de apropiaţi, care, de-a lungul anilor, şi-au dovedit devotamentul pentru Casa Regală a României.

Sursa:ROMPRES