Articole scrise de jurnalista Roxana Iordache la ZIUA – VI – „Regulile jocului” (despre Victor Roncea)

Pe Victor Roncea il cunosc si eu tot de pe vremea Pietei Universitatii. Eram o tanara jurnalista, iar el, un si mai tanar protestatar anticomunist, care facea dese vizite la sediul redactiei „Romania libera” si era foarte simpatic ca tatic adolescent. Acel pui de om trebuie sa aiba acum aproximativ varsta pe care o avea Victor pe vremea aceea. Am facut toate aceste precizari, evident, nu pentru noi, care le cunoastem, ci pentru cititori, care au dreptul sa le afle in acest context. Pe vremea aceea, presa scrisa era o veritabila putere, avand tiraje de milioane: precizez ca, de exemplu, Sorin Rosca Stanescu – poate si subsemnata – aveau un rating cotidian urias, la care jurnalistii presei scrise de azi nici nu mai pot visa, pentru simplul fapt ca televiziunile au devenit de multa vreme vedetele mass-media.

Dupa 17 ani de la fenomenul Piata Universitatii, fiecare isi poate permite orice. Atunci, insa, baietii cu bastoanele aveau grija de conditia noastra fizica. In mod sigur, Victor Roncea isi aminteste cum ne alergau. Acum am vazut ca e viceversa! Daca eu as fi mers in Piata Universitatii in anul de gratie 2007, ziua in care Parlamentul si-a permis sa-l suspende (cu numarul rau tre-doi-doi) pe mult-stimatul si iubitul presedinte Traian Basescu, si as fi incercat pur si simplu sa le comunic oamenilor punctul de vedere ca gresesc fundamental lasandu-se inselati, m-ar fi corectat original, cu mult inainte de a apuca sa incerc sa le aduc primul argument. Ar fi ciudat ca asa ceva sa i se para OK cuiva ca Victor Roncea, care a fost dus la Magurele de secu-mineri in 14 iunie 1990.

Si totusi.Problema dezbaterii nu o constituie insa optiunea cuiva. Fiecare e liber sa opteze pentru ce vrea, cu conditia ca optiunea sa nu fie antidemocratica, deci daunatoare celor care au alta optiune. Cand esti persoana publica, responsabilitatea pentru propria optiune devine uriasa. Atunci cand jurnalistul formator de opinie propaga propria optiune, el isi asuma direct aceasta responsabilitate. In urma cu aproximativ un an, i-am trimis amicului Sorin Rosca Stanescu un text polemic in raport cu orientarea ziarului ZIUA in materie de politica externa. Mai precis, eu aparam Administratia Bush, justificand centrele de detentie gen Guantanamo, blamate de departamentul de specialitate condus de Victor Roncea. Directorul ziarului, Sorin Rosca Stanescu, nu a publicat textul in cauza.

Stiam ca opinia mea intra in contradictie cu orientarea publicatiei, asa ca am inteles ratiunea nepublicarii. Constat insa acum ca Victor Roncea se considera persecutat pentru ca ar fi „pro-american”, dupa ce a criticat politica americana. In schimb, cei care-l contesta pe presedintele suspendat Traian Basescu sunt considerati vanzatori de tara catre Rusia. Implicit dusmani ai poporului. Nu inteleg cum o constiinta ca Victor Roncea poate valida asa ceva. Pentru ca valideaza implicit toate aberatiile totalitare ale regimului Basescu. Din fericire, un regim esuat, care n-a apucat sa se concretizeze si nici nu va apuca, pentru ca daca

Suspendatul se intoarce dupa absenta populara de la referendum, se va intoarce cu coada-ntre picioare. As vrea sincer sa stiu ce l-a putut determina pe Victor Roncea sa sara in barca comandantului de la Anvers. Nu stiu cate pozitii publice impotriva Moscovei abuzive a luat Victor Roncea comparativ cu mine. Poate ca mai multe, poate ca mult mai putine, oricum, nu e admisibil sa promoveze aberatia monumentala ca demiterea lui Basescu ar fi dictata de la Moscova. Nici nu si-ar putea dori Moscova un presedinte mai conflictual.

Nici daca l-ar fi trimis acolo insusi KGB-ul, nu le-ar servi mai bine. Si fiindca veni vorba de presedintele conflictual, el a fost in stare sa dezbine fundamental oamenii (si asa nu prea multi) cu continuitate democratica din 1990 incoace. Si sa uneasca in acelasi timp, conjunctural, tabere traditional adverse, pentru a proclama fals formarea unei „monstruoase coalitii”. O analiza a acestui tertip, cu alta ocazie. Revin la tema. Anume, „cat de departe merge libertatea jurnalistului de a spune ce crede, indiferent de opinia ori pozitia generala a publicatiei?”. Abia cu ocazia precizarii facute de SRS in numarul din 24 aprilie am aflat ca pozitia ziarului ZIUA nu coincide cu aceea a Asociatiei „Civic Media”.

Din interventiile publice ale lui Victor Roncea, ma refer la cele televizate, a reiesit implicit ca asociatia e emanatia ziarului. M-am mirat, dar am zis ca asta e situatia. Cred ca Sorin Rosca Stanescu ar fi trebuit din start sa-i puna in vedere lui Victor Roncea sa faca delimitarea, iar Victor Roncea n-ar fi trebuit sa profite de pozitia lui la ziar pentru a promova asociatia. O asociatie care si-a facut publicitate pe spatele ziarului, riscand sa-i scada ratingul. Nu e fair-play.Personal, date fiind orientarea mea de dreapta si faptul ca il cunosc pe Sorin Rosca Stanescu din vremurile „presei romantice 1990”, as fi citit acest ziar (in conditiile in care am renuntat de mult sa mai citesc vreun ziar), minus paginile de externe, si chiar as fi colaborat la el, daca nu ar fi fost anumite pozitii, printre care aceea denigratoare la adresa parintelui Iustin Marchis. De ce, Victore? Nici chiar ceea ce ai suferit la Magurele nu-ti dadea acest drept.

Cum nu-ti dadea dreptul sa-l persiflezi pe Marius Oprea, care a suferit de pe urma Securitatii regimului comunist din ultimii ani ai regimului Ceausescu incomparabil mai mult decat regretabilul si condamnabilul tau supliciu de la mineriada din iunie 1990. Poate tocmai pentru ca e unul dintre foarte putinii protestatari din acea perioada a lasitatii generale nu i s-a dat certificat ORNISS, fapt impotriva caruia ar fi trebuit sa protestezi. El are tot dreptul sa se pronunte impotriva sistemului comunisto-securist, care a continuat sa-l persecute si dupa 1990, mergand cu ticalosia meschina pana acolo incat sa-i ucida pisicuta ca avertisment ca, daca nu se potoleste sa ceara devoalarea ofiterilor acoperiti care au facut politie politica, data viitoare vor urma cei dragi cu doua picioare. Astea-s problemele care trebuie lamurite referitor la sistemul ticalos, cine sunt cei care au facut asa ceva inainte si dupa 1990, si altele asemenea, nu falsele teme si probleme pe cat de abstracte, pe atat de diversioniste precum cele lansate de Traian Basescu. Care a fost motivul convertirii tale subite? Si de ce vehiculezi expresia „mafia oligarhiei” ca pe o axioma, la fel de iresponsabil precum procedeaza si Suspendatul?

Regret ca cel de mai sus, care s-a coborat atat de jos, a ajuns sa dezbine oameni pe care ii unesc lucruri incomparabil mai semnificative decat cele care ii separa din cauza unui presedinte vremelnic si ahtiat dupa putere. Chiar daca nu am fost de acord cu unele opinii si atitudini ale lui Victor Roncea, personal, n-am incetat sa-l simpatizez, de dragul taticului adolescent, anticomunist, entuziast si curat care era. Nu vreau sa spun ca lui Sorin Rosca Stanescu ii datoreaza notorietatea. Stie si el.

Mi se pare jenanta acuzatia populista referitoare la izolarea lui Sorin de ziar, „pe pontonul de la Snagov”. Suna tare a lupta de clasa resuscitata de Suspendat. Acuma, ce-ai vrea tu, Victore? Sa-l dati jos, sa-i confiscati averea – de baiat destept, da, nu prost cum ar vrea Suspendatul sa fie toti cei de dreapta, -sa-l trimiteti la munca de jos? Sa scrieti ce va taie capul pe banii patronatului? Nu ti se pare absurd?

Daca nu-ti convine linia ziarului, cauta altul si daca nu gasesti, fa-ti tu unul, impreuna cu asociatiile care te sustin. Totusi, eu cred ca solutia de compromis acceptabil ar fi sa te autosuspenzi si tu din activitatea publicistica referitoare la Suspendatul. Iti ramane un departament intreg, cel de politica externa, in care ai ocazia sa-ti demonstrezi americanismul. Fiindca veni vorba: in America, publicatiile sunt clar definite, se autodefinesc singure in functie de afinitati si apartenenta voluntara la grupuri de interese, fie doctrinare, fie financiare, fie, de regula, ambele. Acolo publicatiile anunta fiecare pe cine sustin in campanie. Din acel moment, jurnalistii respecta linia sau isi iau concediu. Nu stiu de ce nu vrem si noi in Romania sa urmam acest exemplu. Ca filo-americani ce suntem.

Roxana Iordache  ZIUA

Articole scrise de jurnalista Roxana Iordache la ZIUA – V – „Basescu nu poate. Si da vina pe Moscova”

Oricine isi poate da seama de faptul ca pentru Moscova nu sunt bune linistea sociala, stabilitatea politica si dezvoltarea economica veritabil capitalista ale Romaniei, asigurate de Guvernul Tariceanu. Presedintele Basescu joaca periculos pentru tara. De pe urma jocului cu focul nu poate profita decat Moscova. Interesata ca Romania sa fie destabilizata. Politica presedintelui Basescu constituie o iresponsabilitate la nivel ultim. El vizeaza, in plan politic, distrugerea sistemului parlamentar – esenta democratiei insesi – si exterminarea ultimului partid istoric, PNL – dreapta reala, expresie a capitalismului democratic. In plan social, seful statului instiga la ura de clasa. Si de rasa.

Presedintele Iliescu dispretuia la fel minoritatea, blamata ca adunatura de golani. Presedintele Basescu ii face prosti pe cei din minoritatea de peste 2 milioane care au votat pentru demiterea lui. Inteligenta e, in schimb, majoritatea celor 6 milioane care au inghitit pe nemestecate o propaganda inselatoare. Un asemenea clivaj cu caracter de incitare la razboi civil nu s-a mai produs decat in 13 iunie 1990, cand presedintele Iliescu a instigat la lupta de clasa paramilitara, iar, dupa mineriada, Romaniei i s-au inchis portile Europei si a ramas izolata pe plan international, oaie neagra pentru SUA. De aceea, tara noastra a fost exclusa de la primul val NATO, respectiv, UE.Orice om de bun simt stie ca apartenenta euro-atlantica a Romaniei a fost dobandita ca urmare a orientarii catre Occident si SUA, imprimata de administratia

Emil Constantinescu si continuata de Guvernul Adrian Nastase. Presedintele Traian Basescu sfideaza insa realitatea, atribuindu-si aceste realizari si pretinzand ca numai el si PD sunt pro-occidentali, restul fiind marionete (de)conspirate ale Moscovei, doar pentru ca sunt anti-Basescu. Asemenea mesaj constituie un asalt la adresa intereselor Romaniei, sub pretextul demagogic al apararii lor. SUA si Europa s-au lamurit deja. Nici nu-ti trebuie geniul lui Condi Rice ca sa-ti dai seama ca Basescu se vrea o combinatie de Putin cu Chirac. Cu o minima logica si un minim bun simt, oricine isi poate da seama de faptul ca pentru Moscova nu sunt bune linistea sociala, stabilitatea politica si dezvoltarea economica veritabil capitalista ale Romaniei, asigurate de Guvernul Tariceanu. Presedintele Basescu sustine ca nu e buna linistea si provoaca instabilitatea, dar ii acuza in acelasi timp de conspiratie in favoarea Rusiei pe cei care vor liniste sociala si stabilitate politica. Mesajul manipuleaza visceral. De fapt, Basescu si papagalii lui dirijeaza resentimentele nationale anti-rusesti spre tinta falsa PNL, pentru a distruge partidul liberalilor si a-si face UMP ca Chirac.

Urmatorul pas ar fi sa conduca tara ca Putin. Intr-un sens, deja o face. Mai precis, cine cotizeaza nu e cercetat. Ci avansat. Cine nu, e oligarh acuzat.In rest, suntem in momentul cel mai fast pentru tara, in care – vis national implinit dupa sase decenii – premierul Tariceanu a solicitat, iar Parlamentul a votat instalarea de baze SUA pe teritoriul Romaniei, impotriva carora protesteaza vehement Moscova. Anul viitor are loc la Bucuresti un summit NATO cu participarea presedintelui SUA, George W. Bush. Faptele demonstreaza ca Traian Basescu, PD si suita lor fac jocul Moscovei, premeditand destabilizarea tarii. Pe cand Guvernul Tariceanu angajeaza dezvoltarea euro-atlantica a Romaniei.BASESCU NU POATE SA-L DEA JOS PE TARICEANU. Buba doare. Si la mare. Consilierii de la Neptun mai bine i-ar spune presedintelui ca, dupa atata agitatie neputincioasa, are nevoie de o izolare la munte. Nu de o noua expunere la soare. Monser, caldura mare!

ROXANA IORDACHE  ZIUA

Articole scrise de jurnalista Roxana Iordache IV – „Constitutia, hartia igienica a presedintelui tarii”

A semnala o stare de fapt aberanta la un sef de stat e o obligatie civica. Cu exceptia doamnei Doina Cornea, intelectualii natiei fie tac, fie se fac ca n-au observat cum foloseste locatarul de la Cotroceni Constitutia, in loc de hartie. Daca presedintele Iliescu ar fi comis un sfert din pasivul actualului presedinte, societatea civila s-ar fi indignat monumental. Acum, insa, organizatiile foarte active inainte nu vad si nu aud aberatiile de la Cotroceni. Ele se razboiesc in continuare cu fostul presedinte Iliescu. Care era mic copil in incalcarea Constitutiei si a statului de drept, fata de actualul sef de stat. Prestatia presedintelui in exercitiu aminteste de vremea mineriadelor. Numai in prima perioada a anului 1990 am mai avut parte de asemenea iesiri totalitare ale unui presedinte, in conditiile in care inca nu exista Constitutie democratica. Toti oamenii politici si toate partidele erau infierate, cu exceptia Frontului Prezidential. La fel si acum.

Iar inversunarea surda si oarba a referendumului pentru uninominal sau „plebicist” discretionar aminteste de frauda morala a transformarii FSN in partid. Cand presedintele Iliescu s-a afisat cu premierul Nastase, candidat prezidential al PSD, vocalii civici si politicii din Alianta zisa Dreptate si Adevar au tunat si au fulgerat impotriva actului anticonstitutional. Acum, cand PD beneficiaza de acelasi privilegiu anticonstitutional – cu diferenta ca nu are un Adrian Nastase, ci doar un cor de bocitori si bocitoare dupa guvernare – societatea civila tace. Tacerea fata de tendintele totalitare n-ar conta daca i-ar afecta doar pe cei ce se simt confortabil cu propria constiinta intrata la apa. Dar lasitatea civica de tip vremea lui Ceausescu are valoare de exemplu. Negativ.Parea ca acceptam anormalitatea. Si ne-am resemnat cu toanele unui sef de stat luat pe aratura. Poate chiar aprobam asemenea anomalie. Cum ar fi incalcarea Constitutiei prin faptul ca asa vrea el. Declarand ca nu-i sustine decat pe cei care-l sustin. Dar noi de ce sa-l sustinem? Un presedinte care insulta grobian ii acuza de insulta pe cei care isi permit sa-l critice, numindu-i pe Ludovic Orban si Crin Antonescu, personalitati de care e obsedat, pentru ca il seaca la ficati. Tocmai pentru ca aduc argumente, nu insulte.

A semnala o stare de fapt aberanta la un sef de stat, e o obligatie civica. Cu exceptia doamnei Doina Cornea, intelectualii natiei fie tac, fie se fac ca n-au observat cum foloseste locatarul de la Cotroceni Constitutia, in loc de hartie igienica.Sa-i trimitem un vagon, ca vapor nu mai avem de unde, cu hartie de WC presedintelui tarii.

Asa cum a facut Victor Rebengiuc la TVR, pe 22 decembrie 1989, cand i-a indemnat pe mancatorii de necomestibil sub Ceausescu sa se stearga la gura, inainte sa vorbeasca despre libertate si democratie. De fapt, tot ce-l intereseaza pe presedinte e persoana lui. A declarat-o clar in seara de luni, 23 octombrie, cand a anuntat ca a semnat decretul muschiului central cu referendumul degeaba. De fapt, pentru PD. Dar tot degeaba, pentru ca alegatorii vor sta acasa, data fiind intrebarea cu uninominalul formulata de asa natura, incat sa primeasca raspuns prin neprezentare. Oamenii sunt de fapt intrebati daca vor un scrutin care sa coste dublu si sa-i oblige sa se prezinte de doua ori la alegeri. Mai bine lipsa!Premierul Tariceanu trebuie sa-si angajeze raspunderea pentru sistemul proportional de vot uninominal, chiar daca PRM a amenintat cu motiune de cenzura, iar Mircea Geoana s-a extaziat ca seful statului promoveaza sistemul PSD. Dupa ce anuntase ca sustine demersul premierului daca va angaja raspunderea. Dar nu el decide in PSD. S-a vazut la motiune.
de Roxana Iordache ZIUA

Articole scrise de Roxana Iordache la ZIUA – III „Tariceanu joaca tare”

Liderul liberal Calin Popescu Tariceanu este cotat drept cel mai bun presedinte de partid din tara. Fapt care ar fi trebuit sa-i puna pe ganduri pe presedintele Basescu et compania, ce au facut eforturi disperate, daca nu de a produce, macar de a sugera existenta unei fisuri in PNL.

Rezistenta premierului rezida in faptul ca el mentine unit si motivat PNL, partidul care, prin insasi doctrina lui liberala, cuprinde personalitatile cele mai independente in gandire si optiune, dintre toate partidele. Personalitati care isi apara prin definitie tocmai gandirea pe cont propriu. Individualismul ca principiu de decizie si actiune. Reusita remarcabila de a mentine in mod natural PNL unit si motivat are cateva explicatii simple.

Si pe cat de simple, pe atat de eficiente. Calin Popescu Tariceanu este el insusi un liberal autentic. Dintre membrii refondatori ai PNL. Escapadele lui politice impreuna cu Dinu Patriciu – desi initial au putut parea condamnabile – au fost motivate de respingerea politicianismului in favoarea pragmatismului. Fapt pe care domnul Campeanu si l-a asumat peste ani, la reunirea factiunilor liberale in PNL. Dovada ca sustine ferm Guvernul Tariceanu.Unitatea PNL din mandatul actual se trage si din experienta lui Calin Tariceanu de fost disident. El stie ca pe liberali nu-i convingi decat daca nu-i constrangi. Si nu-i convingi decat daca se lasa convinsi. Si nu se lasa convinsi decat daca sunt convinsi ca le reprezinti interesele.

Interesele politice fundamentale ale PNL sunt pastrarea identitatii, si insubordonarea fata de alte partide si personalitati politice. Interesele electorale sunt pastrarea si consolidarea electoratului de dreapta, si extinderea bazinului electoral printr-o politica inteligenta de aliante: urmatoarea misiune a liderului PNL. Cand l-a numit prim-ministru, pentru ca liberalul e simpatic si cumsecade, presedintele Basescu l-a crezut pe amicul Tariceanu un fraier dispus sa-si sacrifice partidul istoric de dragul intereselor efemere. Si-a luat teapa. Calin Tariceanu a inceput lustratia cu propriul partid.

El a defesenizat PNL, adica l-a decontaminat de personaje dependente de vechiul regim si de loaze (termen romanesc mai plastic pentru loseri de tineri). PNL s-a lustrat renuntand la oportunisti si strategi de conjuncturi, aflati acum in grupusculul PLD. Tariceanu a refuzat sa-si dea partidul la topit in retorta lui Basescu, din care sa rezulte o falsa dreapta, la remorca PD. Scopul era distrugerea PNL. O dovedeste clar faptul ca PLD nu mai pomeneste de nici o fuziune cu PD, pe care inainte toti servitorii presedintelui Basescu o sustineau neobosit. Rolul lor actual e sa paraziteze electoral PNL. Dupa europarlamentare, PLD va disparea.O alta explicatie a unitatii cu care PNL isi sustine presedintele-premier este calitatea lui de lider.

Liderul autentic favorizeaza alti lideri. PNL are cele mai puternice personalitati politice din Romania. Lideri precum Crin Antonescu, Ludovic Orban, Relu Fenechiu, Bogdan Olteanu, Norica Nicolai, Victor Paul Dobre, Ilie Bolojan, Adrian Miutescu, Varujan Vosganian, Paul Pacuraru, Dan Radu Rusanu – si sunt doar cateva nume – ar putea fi presedinti ai partidului, iar acest fapt nu-l crispeaza pe actualul presedinte Calin Tariceanu. Dimpotriva, il reconforteaza. Un partid puternic este un partid cu personalitati puternice. Iar masura liderului este data de forta colegilor din echipa conducatoare. Pe cand Traian Basescu distruge orice concurenta, in primul rand din PD. Ca dovada, ce-a facut din Boc.
de Roxana Iordache ZIUA

Articole scrise de jurnalista Roxana Iordache la ZIUA II – „Hahalera de la Cotroceni si frica de lustratie”

Campania impotriva coruptiei, restituirea proprietatilor furate, condamnarea comunismului ca regim criminal, lustratia, toate acestea s-au lovit de opozitia sistematica a PD, cu varful de lance Basescu. Bineinteles ca presedintele Basescu nu va crede ca m-am plictisit sa tot scriu despre faulturile lui.

A si zis ca n-am avea ce scrie, daca n-ar fi el! Presedinte-jucator. Se umfla in pene, se da cocos, se da in spectacol. Face orice ca sa atraga atentia, in asa fel incat lumea sa creada ca el face jocurile. Se crede jucatorul jucatorilor si el nu e decat un presedinte de jucarie. Al serviciului de la capatul lesei. Chiar crede cineva ca puteai sa conduci agentia de la Anvers fara sa fii agent? Ofiter acoperit. Ca si atatia din diplomatie. Celor tentati sa spuna ca SRI nu-i DSS sau ca SIE nu-i DIE le amintesc mitingul fesenist din noiembrie 1990, Piata Aviatorilor, cu Dan Iosif la tribuna scandand: „OLČ! FSN nu-i PCR!”. Cum ar veni, un ofiter acoperit al Securitatii nu-i ofiter acoperit de/al SRI. Ci mostenit. Si folosit. La jucat jocuri facute de „inteligenta”. Pe care o parte a „intelighentziei” le crede netrucate.

Cand nu participa la trucaj.Este un imperativ categoric devoalarea imposturii (anti)nationale pe nume Traian Basescu. Et compania de sunet PD. Partid-corp ansamblu prezidential. Cand Basescu va disparea de pe scena publica a Romaniei, vom putea scrie despre lucruri cu adevarat importante. Deocamdata, suntem nevoiti ca implicit sau explicit sa facem jocurile diversiunii prezidentiale. Adica sa-l bagam in seama. Unii sa-l laude. Altii sa-l critice. Unii sa-i valideze impostura drept postura providentiala. Ceilalti, sa demon(s)t(r)eze aceasta impostura. Obiectul imposturii este distrugerea dreptei (a inceput cu PNTCD, continua tentativa distrugerii PNL), pentru substituirea ei cu stanga vopsita, PD, provenita din FSN. Totodata, pentru preluarea temelor majore ale dreptei si compromiterea lor, dupa ce Basescu si PD le-au sabotat temeinic si cu succes in timpul guvernarii CDR.

Campania impotriva coruptiei, restituirea proprietatilor furate, condamnarea comunismului ca regim criminal, lustratia, toate acestea s-au lovit de opozitia sistematica a PD, cu varful de lance Traian Basescu. Iar PNTCD s-a autodistrus prin cedare si fratricid, si din cauza faptului ca presedintele Emil Constantinescu nu a pus piciorul in prag. Cum face acum Calin Tariceanu.Miza in joc este nu doar salvarea si reusita unui partid istoric care a facut Romania moderna, PNL. Si nu doar limpezirea dreptei si a stangii autentice. Miza este insasi normalizarea vietii sociale, politice si cotidiene romanesti.Procesul de normalizare a Romaniei euro-atlantice este obstructionat de presedintele Traian Basescu. El a intrat in panica observand ca PNL a inceput sa-l lase fara frisca de pe tort. Si chiar fara tort.

Majorarea liberala a pensiilor l-a luat prin surprindere, iar PD s-a pomenit in postura penibila de a vota legea de teama pensionarilor si apoi de a o critica, de teama presedintelui Basescu. El refuza majorarea pensiilor ca sa invrajbeasca. Invoca diversionist votul uninominal impotriva partidelor si a democratiei parlamentare. Vorbeste public despre „hahalerele din partide”, insultand la scena deschisa, pentru a se victimiza apoi de pe urma criticilor presei. Daca presa l-ar ignora, Basescu ar cadea de la sine. Ca o frunza uscata. Serviciile secrete s-ar convinge ca societatea romaneasca a atins maturitatea si s-ar conforma. Nu s-ar mai juca de-a Dumnezeu prin intermediul presedintilor pretinsi-jucatori. Dar nu suntem capabili de embargo. Asteptam Legea lustratiei. Pe care Basescu a invocat-o, ca de obicei, la cacealma, dar se teme de ea. Ca de tamaie. De aceea, face totul ca sa fie uitata.
Roxana Iordache ZIUA

Articole scrise de jurnalista Roxana Iordache la ZIUA – I „Adrieane, nici nu stii.”..

Cat de mic incepi sa fii. Ii spunea catindatul prezidential Traian Basescu, catindatului Adrian Nastase. Noroc cu SMS-urile porcoase, convingatoare pentru pustii teribilisti din categoria celor care, in 2000, il votasera pe Vadim Tudor, pe motiv ca „e diliu”. Altfel, nu se stie cine ar fi fost azi mic de tot. si lins pe bot.

Ca primar general, Traian Basescu s-a remarcat prin calitatea de prim hingher al tarii si de terminator al afacerilor micilor intreprinzatori. Personalitati ca Oana Pellea sau Cristina Topescu il votasera special pentru promisiunea ca va rezolva problema cateilor strazii tinand seama ca „sunt si ei suflete”. Asa a zis, textual, si pe urma i s-a pus pata pe fundatii, tocmai cand ele incepusera sa adune cu succes cateii si sa-i plaseze.

De ce i s-o fi pus, brusc, pata sa extermine cateii, intr-o campanie criminala, de un sadism patologic? Nu cumva pentru ca saracele fundatii n-au fost de-alde Luxten sa cotizeze la zestrea fetitelor?Mii de mici intreprinzatori au fost demolati si terminati, dupa ce avusesera curajul sa-si puna totul in joc, ba sa se mai si imprumute, ca sa-si deschida si ei o afacere.

Majoritatea lor s-au fript si l-au votat pe Basescu, impotriva lui Sorin Oprescu, ultimul fiind de la PDSR-ul presedintelui Iliescu pentru care „proprietatea e un moft”. Basescu, in schimb, desi sabotase la greu restituirea proprietatilor furate, a fost votat de micii proprietari intr-o veselie masochista. Au avut parte de ce-au votat. Basescu i-a demolat, pentru ca profitul microintreprinderilor nu i-ar fi ajuns nici pe o masea, ca sa-i lase sa existe. Evident ca nu puteau continua cu tarabe si gherete inestetice. Primaria, insa, putea contribui la refacerea micului Paris, prin amenajarea de spatii comerciale moderne, pentru care oamenii erau gata sa plateasca.

Farmecul Parisului, care e visul, consta si in miile lui de boutique-uri. Aviz viitorului primar general. Liberal!Primarul general al PD, Adriean Videanu, a fost lasat de Traian Basescu sa-i continue opera aducatoare de beneficii capitale, cum ar fi salariile de mii de dolari lunar pentru fiicele prezidentiale. I-a lasat si Pasajul Basarab, care a costat pana acum cel putin un proiect esuat, dar platit de bucuresteni pentru clientela recunoscatoare. I-a lasat si obiceiul carpelilor numite reparatii de strazi, atat de bine lucrate, incat sa poata fi stricate in cateva luni, iar firmele contractate sa-si arate din an in an competenta. I-a mai lasat si distrugerea Parcului Bordei, privatizat printr-o inginerie de natura sa contribuie la compromiterea pana la demonizare a restituirii proprietatilor de drept, subiect care merita tratat separat.Videanu s-ar putea spune ca e o victima a presedintelui Basescu, care i-a lasat o mostenire compromitatoare.

Adriean se compromite suplimentar, ca primar care rade in general spatiul verde si da autorizatii in particular pentru betoane cu multe etaje peste monumentele istorice ale Capitalei. Si are o obsesie: bordurile. Urate, proaste si multe. Pentru care le inlocuieste si pe cele bune. Prea trainice pentru costul vacantelor lui pe Riviera Franceza.Omul de marmura a plecat in concediu la Cannes exact cand a inceput canicula. Si s-a intors chiar in ultima zi de canicula, 24 iulie, cotata cu cod rosu. Motivul intoarcerii: amenintarea consilierilor generali cu suspendarea. Pretextul: conferinta de presa in care sa-si anunte prezenta la post. Adriean Videanu a venit si ne-a informat ce-a facut Guvernul in absenta lui. Adrieane, lasa-ne!
Roxana Iordache ZIUA