Motivul real al deciziei lui Theodor Stolojan de a renunta la nominalizarea pentru functia de premier, si anume faptul ca nu a reusit sa o impuna nici macar pe o functie de secretar de stat pe Andreea Vass

Stolojan Andreea Vass
Surse din Partidul Democrat-Liberal ne-au spus care este motivul real al deciziei lui Theodor Stolojan de a renunta la nominalizarea pentru functia de premier, si anume faptul ca nu a reusit sa o impuna nici macar pe o functie de secretar de stat pe Andreea Vass, consiliera sa de la cabinetul de europarlamentar din Bruxelles. Se pare ca Stolojan o dorea la Ministerul Economiei si Finantelor, chiar daca acest minister ar urma sa se sparga in doua pentru a satisface mai multe personae de pe “listele de asteptare” ale celor doua partide care au semnat “Parteneriatul pentru Romania”.

Andreea Vass este economist, cariera sa fiind legata in ultimii 4 ani de cea a lui Stolojan. Recomandata de Daniel Daianu, ea a ajuns, in ianuarie 2005, in stafful proaspatului consilier prezidential Theodor Stolojan.

Cand actualul demisionar a plecat de la Cotroceni pentru a pune pe picioare Partidul Liberal Democrat, ea a plecat la o bursa in Franta. Dupa ce, in noiembrie 2007, Stolojan a ajuns europarlamentar, ea a devenit consiliera sa. In aceasta toamna s-a pus problema ca ea sa candideze pentru Senat, intr-un colegiu din Salaj, dar nu indeplinea conditia de varsta, Vass avand doar 30 de ani. Una dintre conditiile impuse de ambele partide din Coalitie este ca viitorii demnitari sa fi trecut “testul” uninominalului”. Acesta este si motivul pentru care se anunta o noua tensiune, pentru ca PSD nu o accepta secretar de stat la Justitie pe avocata Cristina Traila, consiliera de partid a liderului democrat-liberal Valeriu Stoica.


Ieri, dupa anuntarea renuntarii lui Stolojan la numire, Vass comenta evenimentul astfel: “ E drept, mai sunt unii care tin la consecventa. Vor sa castige, fireste, dar nu oricum si cu oricine. Lucreaza la programe de guvernare. Vorbesc, pe bune, de responsabilitate. Ce fraieri! Ei nu inteleg ca treaba e seriosa?  Sunt bani buni in joc si multa putere. Cum sa nu te agati cu dintii de scaun? Ce gluma! Strica piata. Si care responsabilitate? Victoria conteaza. Apoi o dam noi din cuvinte, ca de aia le avem. Ceva e totusi trist in toate astea (in afara de presedintele Basescu, desigur). Si anume faptul ca am ajuns sa nu mai avem repere. Intr-o tara in care demisia de onoare lipseste cu desavarsire, profesionalismul e pentru naivi, iar corectitudinea pentru prosti, comportamentele decente, cu adevarat normale, au ajuns sa fie taxate drept nebunie. La romani, inteleptul devine un simplu nebun. Va multumim ca votati”.
de Lidia Popeanga-Mitchievici, Alecu Racoviceanu

Preşedintele României: „Mandatul lui Stolojan este pentru 4 ani, nu unul fracţionat.” -10 decembrie 2008 – Stolojan: „PDL a renuntat prea usor la negocierilor cu liberalii”

Basescu Iliescu

Mandatul a fost pentru 5 zile.

Surse din conducerea democraţilor au confirmat pentru Cotidianul că Stolojan luase decizia de renunţare la mandat duminică seară, la ora 23.00, motivul oficial fiind acela că „nu poate să-şi ducă la capăt angajamentele asumate la negocieri“. „Sunt compromisuri pe care oamenii de onoare nu le pot face, nu poţi să pui în aplicare decizii pe care alţii, dintr-o parte sau din alta, ţi le impun“, au declarat sursele citate, încercând să explice gestul lui Theodor Stolojan.

Liderii PDL au dezbătut subiectul retragerii până în zorii zilei, dar fără să-i pună în gardă şi pe noii aliaţi de la PSD, adunaţi şi ei într-o şedinţă nocturnă separată. Însă mulţi dintre liderii democrat liberali au aflat despre decizia lui Stolojan abia luni dimineaţă înainte de şedinţa Biroului Permanent, care a avut loc în jurul orei 11.00. „Ne-a spus că dacă nu are nici un cuvânt de spus la numirea miniştrilor, renunţă la mandatul de premier. Mai mult ca sigur că decizia are legătură cu discuţia de aseară cu Geoană. Şi mai e şi labilitatea lui, pentru că nu te poţi întoarce aşa dintr-o dată“, ne-au declarat surse care au participat la şedinţa conducerii PDL.

Potrivit acestora, el le-ar fi reproşat colegilor din vechiul PD faptul că printre miniştrii desemnaţi nu se află şi membri ai fostului PLD, partidul pe care l-a condus până la fuziunea cu democraţii. „Eu am o mare responsabilitate şi faţă de cei care au plecat alături de mine din PNL“, ar fi spus Stolojan. Se pare că liderul liberalilor din PDL a cerut paritate cu democraţii la împărţirea funcţiilor din viitorul Cabinet, democraţii au cerut să se respecte raportul de la europarlamentare.

Un alt reproş pe care Stolojan l-ar fi făcut colegilor din PDL este că s-ar fi apropiat mult prea repede de PSD, renunţând mult prea uşor la negocierile cu liberalii.

Theodor Stolojan a anunţat că refuză acest post, prim-vicepreşedintele PDL

 Stolojan a refuzat mandatul de premier

Stolojan: „Am luat hotărârea să îmi depun mandatul de prim-ministru desemnat la preşedintele României.

„argumentul său este că cei doi preşedinţi care au semnat Parteneriatul pentru România trebuie să îşi asume garanţia realizării acestui parteneriat prin cele mai importante funcţii în stat: funcţia de prim ministru şi funcţia de preşedinte al Senatului”.

Emil Boc este văzut ca fiind portavocea preşedintelui

Domnul Boc, având alură de personaj politic condus mereu din umbră de alte persoane, va fi foarte greu de conceput ca o soluţie bună.

Tatăl lui Emil Boc, Ioan Boc, a declarat pentru MEDIAFAX că îi doreşte fiului său să fie „bărbat în Guvern”

Liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, referindu-se la retragerea lui Theodor Stolojan din poziţia de premier desemnat, că această decizie înseamnă intrarea într-o zonă „a ridicolului şi amuzamentului”.

Voi ce ziceti?

STOLOJAN, NOUL PREMIER

Prim-ministru al Romaniei

Prim-ministru al Romaniei

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat numele premierului, la Palatul Cotroceni. Liderii partidelor politice au fost informaţi, în jurul orei 12:00, despre cine va fi noul şef al Executivului, şi anume Theodor Stolojan. „Am avut în vedere un om capabil să gestioneze criza economică şi un om cu suficientă autoritate pentru a asigura buna desfăşurare a instituţiilor statului”, a subliniat şeful statului, dorind să precizeze că mandatul viitorului premier va fi unul pe patru ani şi nu unul fracţionat. În cadrul negocierilor PSD-PDL, Mircea Geoană a susţinut ipoteza împărţirii mandatului în două părţi, fiecare partid urmând să conducă Guvernul timp de doi ani. aşa cum se vehicula.

„Doresc să mulţumesc preşedintelui Traian Băsescu pentru încrederea acordată. Mulţumesc şi PDL pentru sprijinul acordat în întreaga activitate, dar şi pentru încrederea pe care au avut-o atunci când m-au nominalizat pentru această funcţie”, şi-a început Theodor Stolojan discursul.

El a precizat că, în zilele viitoare, va colabora cu PSD, PDL şi UDMR, „pentru a realiza programul de guvernare în noile condiţii existente în România ca urmare a crizei economice şi a recesiunii mondiale”.

Premierul desemnat a adăugat că cel de-al doilea obiectiv este formarea Guvernului, care va fi prezentat, spre validare, Parlamentului, „cât mai curând posibil, cel mai târziu pe 22 decembrie”.

„Avem două misiuni urgente: programul de buget pe 2009 şi relansarea reformelor extrem de necesare dezvoltării ţării noastre”, a subliniat Stolojan.

A mai fost premier doi ani

Theodor Stolojan a fost prim-ministru interimar al României până în noiembrie 1992. Dupa ’92 “mitul Stolojan” a început să decadă. A ales să coboare de pe coama unui val înalt de popularitate pentru o slujbă în străinătate, la Banca Mondială. Au mai urmat doua retrageri, în 2000 din funcţia de parlamentar şi în 2004 din cursa electorală pentru prezidenţiale, atunci în favoarea lui Băsescu, moment care a rămas în memoria colectivă prin reacţia lui primarului de atunci al Capitalei, care a plâns.
 
Maniera de a se retrage mereu a dat impresia de neseriozitate. De remarcat că a adus PNL pe drumul cel bun după guvernarea CDR şi că a susţinut campania electorală a preşedintelui Traian Băsescu la alegerile din 2004. 

Stolojan, premier pe evz.ro
 

Aproape 5.000 de cititori ai evz.ro au precizat cine consideră că ar fi mai potrivit pentru a conduce viitorul Guvern. Democrat-liberalul Theodor Stolojan a obţinut cel mai mare scor, fiind votat de 1.013 participanţi, adică de 20%. El este urmat, în preferinţele cititorilor evz.ro, de un alt coleg de partid, Vasile Blaga, cu 991 de voturi.

CV    

Date personale:

Data si locul nasterii:  24 octombrie 1943, Târgovişte
Starea civila: căsătorit

Studii:
  
– 1961 – 1966 –  Diplomă în ştiinţe economice, Academia de Studii Economice, Bucureşti
– Doctor în ştiinţe economice, Academia de Studii Economice, Bucureşti
– 1978 –  prezent  Membru al Institutului Internaţional de Finanţe Publice, Saarbrucken, Germania

Activitatea profesionala:
 
– 1966-1971 Economist – Frigotehnica, Bucureşti, Ministerul Industriei Alimentare
– 1972-1991 Ministerul Finanţelor
– 1972-1977  Economist în Direcţia Bugetului Statului;
– 1978-1982  Şef serviciu în Direcţia Bugetului Statului;
– 1983-1987  Director adjunct şi director al Direcţiei valutare şi a relaţiilor financiare internaţionale;
– 1988-1989  Inspector general în Direcţia veniturilor statului;
– 29 decembrie 1989 – aprilie 1990  Prim-adjunct al ministrului finanţelor;
– mai 1990 – aprilie 1991  Ministrul finantelor;

Activitate politica:

mai 1991 – septembrie 1991 – Preşedintele Agenţiei Naţionale de Privatizare;
octombrie 1991 – noiembrie 1992  – Prim-ministru al României;
decembrie 1992 – 1998 – Economist şi Senior economist în Banca Mondială;
1999 – 2000 – Preşedinte, Tofan Corporate Finance SA Bucureşti, 
2001 – Consultant Tomex SRL Bucureşti,
2004 decembrie-2006 noiembrie – Consilier prezidenţial, Administraţia Prezidenţială
2002 – prezent – Profesor universitar, Universitatea Transilvania Braşov.
2002, august-2004, octombrie – Preşedintele  PNL
2006, decembrie – 2007, decembrie – Preşedintele PLD
decembrie 2007 – prezent – Prim-vicepreşedinte PDL
noiembrie 2007 – prezent – Europarlamentar

Stolojan ştia că va fi numit premier

Imediat după rezultatele din duminica alegerilor parlamentare, lideri ai PDL „au pus ţara la cale” într-un restaurant din Bucureşti.

Marele absent al acelei sindrofii a fost Theodor stolojan. Proaspătul premier a preferat atunci să rămână în faţa televizorului, pentru a urmări desfălurarea şi efectele crizei mondiale.

„Sunt în Bucureşti, dar urmăresc situaţia în Statele Unite, în Japonia, în Uniunea Europeană. Efectele crizei se amplifică de la o zi la alta. Sunt din ce în ce mai multe avertismente şi sunt convins că este necesar un guvern puternic care să depăşească situaţia de criză. Acest lucru este cel mai important acum“, a declarat atunci Stolojan.

Lui Calin Popescu Tăriceanu îi lipsesc 18 voturi ca să intre în Parlament – Ciudat! – PDL s-a întâlnit ieri, într-un cadru „intim“, la Restaurantul Select de pe Aleea Alexandru. Pentru o friptură, un pahar cu vin şi o porţie de râs la adresa „concurenţei“. Dacă Gheorghe Ştefan-„Pinalti“ a conchis, în entuziasmul general, că „PNL-ul e mai rău decât PSD-ul“, Vasile Blaga a promis: „Dacă scăpăm de Călin (n.r. – Tăriceanu), dau de băut!“. EVz

Calin Popescu Tariceanu

Vezi – Votul uninominal justifica manipularea alegerilor

„PNL-ul e mai rău decât PSD-ul“ Vasile Blaga a promis: „Dacă scăpăm de Călin (n.r. – Tăriceanu), dau de băut!“.

Lui Tăriceanu i-ar lipsi 18 voturi pentru a câştiga la redistribuire mandatul de deputat al Colegiului 4 Ilfov.Vecinul lui de colegiu, candidatul PNL Ştefan Thuma, din Colegiul 3 Ilfov, are, mai multe voturi decât Tăriceanu, fapt care l-ar propulsa în Parlament.

Ştefan Thuma are 10.139 voturi, în timp ce Tăriceanu doar 10.121 voturi.

C.P.Tariceanu a rezistat patru ani grei în fruntea guvernului. A ştiut să gestioneze conflictul cu preşedintele Băsescu.

PNL-ul se poate mandri ca a guvernat din 2004 – 2008.
Sa nu uitam ca Traian Basescu a vrut sa distruga PNL-ul, unicul partid istoric care a ramas viu.
Datorita lui C.P.Tariceanu am obtinut scoruri bune la alegerile locale, si la alegerile generale.
Partidul Naţional Liberal din România a apărut ca formaţiune politică în 1864, condus fiind de Dumitru şi Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi fraţii Golescu, participanţi activi la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească.

După Revoluţia din 1989, PNL a fost reînfiinţat de Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, şi Sorin Botez, avându-l ca preşedinte în perioada 1990-1995 pe Radu Câmpeanu.

După alegerile din 1996, PNL aflat în Convenţia Democrată Română a intrat în Parlamentul României cu 17 senatori şi 27 de deputaţi.

În anul 1990, Călin Popescu-Tăriceanu a fost fondator al Partidului Naţional Liberal îndeplinind apoi funcţia de secretar executiv (1990-1992).

După Revoluţia română din 1989, pentru prima oara Romania a avut un prim-ministru National Liberal (2004-2008).

Bilantul guvernarii Tariceanu.

cele mai importante angajamente din programul de guvernare au fost indeplinite, acestea vizand cresterea nivelului de trai, investitiile, sanatatea, agricultura, justitia, invatamantul.

Proiectele legate de culoarele pan-europene de transport, Coridorul IV rutier si feroviar, care sunt in constructie, si autostrada Brasov .

Impreuna cu ministrul Ludovic Orban a accelerat programul de autostrazi, a alocat fonduri in crestere, inclusiv la rectificarea bugetara din iulie.

Romanii beneficiaza, dupa aderarea la UE, de libertatea de circulatie si de acces pe piata muncii europene.

In ceea ce priveste cresterea economica, premierul a reusit, pentru prima data dupa 1990, o crestere economica ”sustenabila”, de un nivel ridicat, care va sprijini si in continuare ridicarea nivelului de trai. Desi tara noastra s-a confruntat in ultimii ani cu inundatii si seceta, economia a avut o „tendinta accelerata de crestere”, tara noastra situandu-se pe primul loc in Europa la cresterea economica.

In ceea ce priveste PIB, acesta era in 2004 de 60,8 miliarde de euro, in prezent evaluarile conducand pe intreg anul 2008 la suma de 140 de miliarde de euro.
Referitor la mediul de afaceri, Tariceanu a realizat cea mai ampla reforma fiscal bugetara, caracterizata de o reducere fara precedent a impozitelor, exemplificand prin reducerea cotei impozitului pe profit si pe venit de la 25% la 16%.

Guvernul a ajutat copiii proveniti din familii defavorizate, in vederea continuarii studiilor dupa clasa a opta.

In domeniul agriculturii, Tariceanu a pus accentul pe programele „Fermierul”, „Sapard” si Ordonanta 7- programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural. „S-au angajat total prin programul Fermierul fondurile alocate prin programul Sapard”. In domeniul Mediului, Romania este unul dintre „avocatii UE”.
Este singurul Guvern care am reusit sa asigura cetatenilor o protectie sociala reala.

Ii felicit pe Alina Gorghiu, Ludovic Orban, Crin Antonescu.