Ekstra Bladet.dk: „Bucureşti – oraşul unde „nici păduchii nu supravieţuiesc. România este Cenuşăreasa Europei”

O sinteză a articolelor din presa occidentală a ultimilor ani, referitoare la România, ar arăta cam aşa: România este Cenuşăreasa Europei, dar o Cenuşăreasă leneşă şi psihopată, căreia nu-i place curăţenia, se zbate la limita sărăciei, dar se îmbulzeşte în mallurile care se construiesc pe bandă rulantă, îi place să jefuiască, să violeze, să ucidă… Puţinele ştiri pozitive despre români, cum ar fi cele despre regizorii din noul val, care au cucerit cam toate marile trofee europene sau cele despre oameni adevăraţi, care şi-au riscat chiar vieţile, pentru a-şi ajuta semenii, nu răzbat prin torentul de ştiri negative şi nu atrag vreun „prinţ salvator”.

„Românii sunt criminali de top”

Zilele acestea, după Italia, Spania, Austria, Marea Britanie şi Franţa, ţări în care valul de antiromânism este în continuă creştere, după isprăvile în serie ale unor infractori români, este rândul Danemarcei să dezbată locul românilor printre europeni.

•Ove Dahl, purtător de cuvânt şi investigator şef al Poliţiei din Copenhaga, a declarat după asasinatul comis de românul Marian Cliţă (criminalul dizidentului Gheorghe Ursu), care a răpus cu bestialitate o stewardesă într-un hotel din Copenhaga: „Românii nu au scrupule. Te vor omorî pentru 100 de coroane (15 euro). E o cultură complet diferită de a noastră. Problema cea mai mare o reprezintă graniţele deschise, prin care suntem năpădiţi de europenii din Est. Ei comit jafuri bancare, jafuri la domiciliu, furturi grave, cerşesc şi sparg magazinele – totul”. Declaraţia a inflamat presa daneză, chiar şi cotidiane generaliste moderate, precum Berlingske (cel mai vechi ziar din Danemarca, publicat din 1749), titrând pe prima pagină: „Românii sunt criminali de top”.

Berlingske a relatat şi reacţia rapidă a social-liberalilor danezi (Partidul Radical), care, prin vicepreşedintele Zenia Stampe i-au făcut plângere penală pentru rasism lui Dahl. Din păcate, ştirea a fost estompată de noi acte criminale comise tot de români – e vorba de tâlhării, una dintre victime fiind o bătrână. Li s-a dat apă la moară poliţiştilor, care s-au raliat colegului Ove Dahl. „Viaţa nu are aceeaşi valoare pentru ei (pentru români) cum are pentru noi”, a opinat Rene Hansen, ofiţer de la secţia pentru combaterea prostituţiei. „Românii sunt cei mai bine reprezentaţi între infractorii care vin din afară. De când România a intrat în UE, problemele cu românii au crescut exponenţial”, a completat Dan Sorensen, şeful unei secţii centrale de poliţie din Copenhaga.

Bucureşti – oraşul unde „nici păduchii nu supravieţuiesc”

Ekstra Bladet.dk – cel mai vândut tabloid al Danemarcei, cunoscut pentru articolele sale radicale (extremiste), scrie, citat de site-ul danemarca.dk, al jurnalistului de origine română Horia Bucuria: „Acceleratul escrocilor pleacă în fiecare săptămână din staţia de autocar a Gării centrale din Copenhaga. Autocarele au curse săptămânale şi fac legătura între Copenhaga şi Bucureşti, capitala României, unde nici păduchii nu supravieţuiesc. Aceste curse de autocar au devenit un adevărat robinet pentru gangsterii din România. Cala autocarului este întotdeauna plină cu obiecte provenite din furturi care ajung în 18 ore din Danemarca în fundătura Europei. Invazia de hoţi, escroci, bătăuşi, tâlhari a fost prevăzută atunci când UE s-a extins spre Est. Atunci însă, scepticilor care avertizau asupra pericolelor extinderii li s-a spus să tacă din gură. O Europa unită şi prosperă era în curs de formare, aşa au fost liniştiţi danezii. Nu s-a spus că vom participa la egalizarea economică a Europei, între ţările bogate şi cele sărace, fiind furaţi, bătuţi şi tâlhăriţi. Hoţii români îţi fură portofelul, îţi citesc codul pin şi apoi îţi mulg cartea de credit de bani. Companiile de transfer de bani (MoneyGram, Western Union) raportează sume considerabile care sunt transferate anual între Danemarca şi România – un hoţ român poate trimite acasă până la 100.000 de coroane (15.000 euro – n.n.) în câteva luni. Succesul hoţilor aflaţi deja aici va atrage şi mai mulţi criminali din Europa de Est, dacă nu vom pune frână acestui fenomen. O treime din prostituţia din Copenhaga aparţine românilor. Sunt greu de prins, iar atunci când sunt arestaţi şi expulzaţi se întorc cu uşurinţă înapoi”.

Tăcere la MAE şi la Ambasadă

La ora redactării acestui articol, nici Ministerul Afacerilor Externe, nici Ambasada României din Danemarca nu au avut vreo reacţie la acuzele rasiste din presa daneză. Cam la fel s-au petrecut lucrurile şi în cazurile din Italia, Spania şi alte ţări europene, când reacţiile autorităţilor au venit tardiv, abia după ce românii au ajuns la rândul lor victime ale unor acte uneori aleatorii de agresiune „preventivă” din partea unor occidentali inflamaţi de infracţiunile comise de conaţionalii noştri.

Acceleratul ECSCROCILOR pleaca in fiecare saptamina de la statia de autocar de linga Gara centrala din Copenhaga. Autocarele au curse saptaminala si fac legatura intre Copenhaga si Bucuresti, capitala saraca ( ludfattige = paduchioasa) a Romaniei.

EXPRESIA de mai sus se datoreaza faptului ca aceste curse de autocar au devenit un adevarat robinet pentru gangsterii din Romania, pe care ziarul Ekstra Bladet i-a descris in ultima sapatamina. Politia daneza este slaba in fata acestei misiuni enorme.

CALA AUTOCARULUI este intotdeauna plina cu lucruri de furat, obiecte provenite din furturi care ajung in 18 ore de la „Insorita parte a UE” ( n.r financiar vorbind – Danemarca) la fundul cel mai de jos al Europei.

INVASIA de hoti, ecscroci, batausi, talhari a fost prevazuta atunci ind UE s-a extins spre Est. Atunci insa, cand scepticii care avertizau asupra pericolelor care se intrevedeau au fost rugati „sa le taca fleanca”. O Europa unita si prospera era in curs de formare, asa au fost linsititi danezii, atunci. Nimeni nu ne-a spus tot atunci, noua danezilor, ca vom participa la egalizarea economica a Europei, intre tarile bogate si cele sarace, prin a fi furati, batuti si talhariti in cel mai mare stil.

HOTIILE sint numai o parte mica a infractiunilor comise in Danemarca de catre acesti criminali multinationali lipsiti de scrupule. Hotii romani iti fura portofelul, iti citesc codul pin si apoi iti mulg cartea de credit de bani. Companiile de transfer bancar, (MoneyGram, WesternUnion) raporteaza sume considerabile care sint transferate anual intre Danemarca si Romania – un hot roman poate trimite acasa pina la 100.000 de coroane, (15.000 EURO) in citeva luni.

SUCCESUL hotilor aflati deja aici vor atrage si mai multi criminali din Europa de Est, daca nu vom pune frana acestui fenomen. O treime din prostitutia din Copenhaga apartine romanilor. Sint greu de prins si atunci sind sint arestati si expulzati se introrc cu usurinta inapoi. Declaratiile inaltiilor ofiteri de politie din Copenhaga nu a facut decat sa atraga atentia DISKRET ca aceasta problema merita o atentie mai mare.

Romania a devenit mai saraca decat Republica Moldova – Cabinetul Basescu -Boc a distrus tara – Guvernul plateste salariile si pensiile pe datorie!

România este în pragul falimentului. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost de acord să finanţeze cheltuielile Guvernului. Acum trei luni, politicienii ne amăgeau că împrumutul va fi o „centură de siguranţă” pentru susţinerea leului şi pentru investiţii. Minciuna a ieşit la lumină: cele 1,75 miliarde de euro, tranşa a doua, vor finanţa plata pensiilor şi a salariilor. Aceşti bani nu sunt, însă, decât un soi de respiraţie artificială „gură la gură” făcută mortului. Pentru că nu ne ajung nici până la alegeri. Ministerul Finanţelor e nevoit să mai caute şi-n alte părţi, emiţând eurobonduri şi împrumutând de la bănci. Dacă FMI şi-a călcat pe inimă pentru a finanţa deficitul bugetar, asta înseamnă că situaţia este proastă din cale-afară. Recesiunea de 8,5% trădează, la rândul său, o economie în picaj. În aceste condiţii, Guvernul a predat manşa, iar Palatul Victoria se poate numi, pentru o bună bucată de vreme, filiala Bucureşti a FMI. Intrarea pe pilot automat e într-un fel confortabilă pentru un Executiv incapabil să găsească el însuşi soluţii. Pe de altă parte, dacă preţul reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB va fi disponibilizarea a 150.000 de angajaţi din sectorul public, şlagărul toamnei pe malurile Dâmboviţei va fi „Veeeşnica Pomeniiire!”.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

Urmează Marea Concediere. Banii FMI ajung doar o lună. Soluţia Guvernului: să ne împrumutăm în continuare
Cifrele FMI arată dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul să reducă 10% din angajaţii de la stat, adică 150.000 de oameni. Potrivit aceloraşi surse cifra era scrisă negru pe alb în draftul raportului primit de Guvern săptămâna trecută. PSD s-a opus însă, insistând ca în document să fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB

Indiferent de cifra care va fi prezentată, situaţia României este mai mult decât îngrijorătoare. Fondul propune ca îngheţarea salariilor şi pensiilor să continue în 2010, dar, şi ca toţi angajaţii de la stat să îşi ia concediu fără plată timp de 2-3 săptămâni în perioada septembrie-noiembrie. Chiar şi cu banii de la Fondul Monetar Internaţional, România nu scapă de probleme. Astfel, potrivit unor calcule făcute de Gândul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma să intre în bugetul ministerului de Finanţe ar ajunge pentru salarii, pensii şi asigurări sociale mai puţin de o lună. De unde vor face guvernanţii rost de bani? O întrebare la care am încercat să obţinem un răspuns de la ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. În fugă, oficialul ne-a lăsat să înţelegem că planul de rezervă al Guvernului este să se împrumute şi mai mult. „Ministerul Finanţelor are la îndemână toate instrumentele să găsească cele mai bune soluţii de împrumut astfel încât costurile şi riscurile valutare să fie mai mici şi le vom spune după ce discutăm la momentul respectiv. Este şi asta o variantă“.

FMI plăteşte pensii şi salarii

Aşadar FMI plăteşte pensiile şi salariile în România. Problema este însă că banii nu ajung decât pentru o singură lună. În timp ce statul cheltuieşte, în medie, aproape un miliard de euro pe lună pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, şi încă 1,2 miliarde de euro pe asistenţă socială, tranşa de la FMI deturnată de la Banca Naţională la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.

Guvernul a reuşit să convingă Fondul, după cum a declarat recent Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ca a doua tranşă, de circa 1,9 miliarde de euro din împrumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro în total, să ajungă de fapt în vistieria statului şi nu a Băncii Naţionale.

De ce? În limbaj economic “pentru a finanţa deficitul bugetar”, adică pentru a onora obligaţiile statului în condiţiile în care cheltuieşte bani pe care nu îi are. Pe înţelesul tuturor, însă, măsura a fost explicată chiar de preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat de altfel, în premieră, această măsură.

Întrebat dacă destinaţia „bugetul de stat” înseamnă bani pentru salarii, preşedintele a declarat că „Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii…”.

Motivul invocat de şeful statului a fost întărit şi de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării, care a adăugat şi el cuvântul „investiţii” după „salarii” şi „pensii” într-o declaraţie privind destinaţia celor aproape două miliarde de euro după ce intră în vistieria Finanţelor. Blaga a explicat că actualul Guvern şi-a luat angajamentul de a plăti pensiile şi salariile, uitând însă că acest lucru nu este angajamentul, ci obligaţia statului.

Venirea crizei a prins economia României total nepregătită. Modelul de creştere economică bazată pe consum, încurajată de creşteri salariale peste aprecierea productivităţii şi de o creditare dublată an de an, totul pe fondul lipsei de investiţii în infrastructură, s-a dovedit aproape falimentar.

Dacă la acestea adăugăm un aparat de stat care cheltuieşte foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante şi un leu care părea pradă uşoară pentru investitorii străini, România nu avea cum să scape uşor din cea mai mare criză economică mondială a ultimor zeci de ani.

Acordul cu FMI, gura de oxigen dozată greşit

În aceste condiţii, acordul financiar semnat în mai cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde de euro, luaţi la o dobândă de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie România. La acesta s-au adăugat alte aproape şapte miliarde de euro disponibile, tot ca împrumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Simplul anunţ că România a semnat acest acord a întărit leul şi apoi a stabilizat cursul în jurul valorii de 4,2 lei/euro şi a întărit încrederea, câtă mai era, a investitorilor străini în economia locală. Iniţial banii au fost luaţi atât pentru a putea plăti pensiile şi salariile dar în special, dacă nu integral, pentru investiţii, adică motorul de repornire a economiei. „Nu poţi lua împrumutul ca să-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, înainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. El a adăugat atunci că „nimic” din împrumutul de la UE nu se duce în salarii şi pensii. Cifrele oficiale însă, tot ale Finanţelor, infirmă, fără echivoc, aceste afirmaţii. După primele şase luni de mandat ale „Guvernului investiţiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decât atât, dacă se exclud banii administraţiilor locale şi fondurile UE, investiţia propriu-zisă a statului în economie este de numai 880 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

A luat 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile

Prima tranşă din acordul de cinci miliarde de euro semnat de România şi Comisia Europeană, de un miliard şi jumătate de euro, intrată în seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picătură de apă într-un lac. Nici nu s-a simţit. Dovada este că după numai câteva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau să ajungă la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru întărirea leului şi reluarea creditării.

Măsura de a apela la banii destinaţi unui leu mai puternic pentru a plăti pensiile şi salariile subliniează cu atât mai mult sărăcia statului, cu cât, în ultimele săptămâni, statul a mai beneficiat atât de miliardul de euro luat de la opt bănci din România, la o dobândă de circa 5% cât şi de prima tranşă, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Adăugând şi cele două miliarde de la FMI reiese că statul a primit în total circa 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile.

1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra în conturile Ministerului de

Ion Iliescu – ESENŢA CRIZEI ACTUALE – si analizele mele

Stimate presedinte Ion Iliescu,

Nu sunt mare expert in economie – 2 –

criza financiara a fost de fapt generata de Fed (Rezerve Federale), ajutata de optimismul nerealist al administratiei Bush. Unul dintre principalii vinovati este nimeni altul decat Alan Greenspan.

1) Criza financiara de astazi isi are radacinile imediate in 2001. de socul atacurilor teroriste de la 11 septembrie. Atunci, Fed a deschis robinetele monetare pentru a incerca sa combata o incetinire economica. Banca centrala a pompat bani in economia SUA si a redus drastic principala sa rata a dobanzii (asa-numita rata a fondurilor federale) de la 3,5% in august 2001 la doar 1% la jumatatea lui 2003. Fed a pastrat aceasta rata la un nivel mult prea scazut pentru mult prea mult timp.

2) In general, expansiunea monetara usureaza imprumuturile si reduce costurile lor pe ansamblul economiei. Ea tinde de asemenea sa slabeasca moneda nationala si sa sporeasca inflatia.

3) Se stie ca, in mod obisnuit, dobanzile scazute stimuleaza cumpararea de case, dar de data aceasta, bancile comerciale si de investitii au creat noi mecanisme financiare pentru a extinde creditul rezidential astfel incat sa cuprinda si clientii cu bonitate redusa. Practic, oricine putea cumpara o casa, cu un avans foarte mic sau chiar fara avans si cu dobanzi esalonate pe foarte multi ani.

4) Cererea mai mare de case a impins in sus preturile imobiliare, iar bancile au dedus de aici ca a imprumuta clienti cu bonitate scazuta era o practica sigura. Daca respectivii debitori nu si-ar mai fi putut plati ratele, bancile ar fi revandut casele la valori mai ridicate.

5) O data ce preturile depaseau un varf de maxim si incepeau sa scada, conditiile de creditare urmau sa se inaspreasca, iar bancile s-ar fi vazut puse in situatia sa revanda casele la valori care nu mai acopereau valoare datoriilor.

6) In 2005, Bernanke, pe atunci doar unul dintre guvernatorii Fed, nu inca presedintele ei, a descris boom-ul imobiliar in termenii unui sistem financiar prudent si temeinic reglementat, neadmitand ca era vorba de un periculos balon de sapun. El a mentionat atunci ca vaste resurse de capital strain treceau prin bancile americane inspre sectorul imobiliar pentru ca investitorii internationali apreciau “cat de profunde si sofisticate sunt pietele financiare americane (piete care, printre altele, le facilitasera gospodariilor accesul la proprietati rezidentiale)”.

7) Pe parcursul anilor 2006 si 2007, balonul financiar a ajuns in punctul culminant. Bilanturile bancilor erau intesate de un numar imens de ipoteci riscante, dar impachetate in forme atat de complicate incat evaluarea riscului devenea foarte dificila.

8) Bancile au inceput sa incetineasca creditarea, iar numarul de falimente ipotecare a inceput sa creasca. Preturile caselor ajunsesera la apogeu pe masura ce creditarea incepea sa incetineasca, iar apoi preturile au intrat in declin. In toamna anului 2007, balonul rezidential s-a spart, iar bancile cu un patrimoniu ipotecar mare au raportat pierderi uriase, uneori atat de semnificative incat au distrus banca in sine – exact ca in cazul Bear Stearn

9) Din toamna anului 2007 banca centrala americana a redus rata dobanzilor in efortul de a indeparta spectrul recesiunii si de a sprijini bancile cu bilanturi fragile. De aceasta data insa, expansiunea creditului nu se indreapta spre constructia de case, ci spre speculatiile pe bursa de marfuri si spre investitiile in valute straine.

10) Preturile petrolului, ale marfurilor alimentare si ale aurului au atins maxime istorice, dolarul in schimb s-a depreciat pana la valori minime record.

Ovidiu Says:
07/05/2009 at 7:24 pm | Reply Stimate presedinte Ion Iliescu,nu sunt mare expert in economie dar din cate am inteles SUA, adica Banca Nationala Americana FED, Alain Greenspan a redus dobanda de la 5% la 1,5%, si scaderea pretului actiunilor cotate la bursa dupa atacul terorist a lui Bin Laden, economia americana a fost un balon umflat, inflatia s-a ridicat americanii au crezut ca prin scaderea dobandei vor reusi cu exportul.Aici amalistii au constatat greseala secolului, deoarece s-a deschis o portita mica pentru speculantii internationali. Toate afacerile s-au bazat prin incurajarea de vanzare cumparare de imobiliare, desi valoarea reala a fost mult mai mica decat parea, aici a fost jocul periculos, casele de asigurare si bancile au jucat un rol important si chiar decisiv, oamenii erau incurajati de marii actionari in bursa, brokeri sa cumpere case, vile, etc, prin imprumuturi (dobanda a fost mica) cand balonul s-a spart banciile au ramas fara bani, si dupa cum se stie au si dat faliment, era vorba de un lant de reactie care a efectat absolut toate banciile mondiale, fiindica se imprumutau intre ei. Si actionarii care incurajau toate bancile din lume inclusiv din UE, ca sa se asigure prin diferite actiuni promovate de speculanti.

Statul nu poate face absolut nimic piata e libera, statul intr-o piata libera nu poate interveni, ceea ce se poate facea este ca o injectie la un bolnav grav ca sa-i prelungeasca viata.

Asadar s-a demonstrat ca capitalismul a trait in eroare timp de doua sau trei deceni. Deci chiar cand capitalismul era in “floare” iar comunismul spre prabusire, capitalismul de fapt a fost tot spre prabusire doar au trait intr-o iluzie ca noi ”capitalistii” o ducem bine si asta este defapt solutia, calea spre paradis.

Comunismul putea sa infloreasca daca se deschidea, vedeti ca in Ungaria de exemplu pe vremea comunista s-a dus foarte bine, si chiar in Romania, problema in Romania a inceput atunci cand industria numai dadea randament, nu era eficienta si coorenta. Si cred eu ca prabusirea comunismului a inceput in Rusia de aceea Gorbaciov a incercat se schimbe sa modernizeze – dar nu se poate trece brusc de la un sistem la altul.

In Romania cred eu situatia a fost spre imbunatatire doar Ceausescu a achiat datoriile si cred eu ca daca il lasau pe Ceausescu, Romania trecea peste greutati.
Eu zic ca ambele sisteme au dat faliment dar sistemul comunist national din Romania a protejat omul simplu si a asigurat locuri de munca.
Iar sistemul capitalist inca in anii 80 traia in minciuna!

––––––

By Ion Iliescu

 

In cadrul reuniunii de astazi, la tema „Puncte de plecare privind Instabilitatea Globala” am sustinut o INTERVENTIE, pe care o prezint in continuare:

Elena Basescu „topaie fudula” pe podium – Elena Basescu prances down the catwalk, goes clubbing until the wee hours and mangles her grammar. Merge pe podiumuri la defilări de modă, petrece în cluburi până la primele ore ale dimineţii şi are unele probleme cu limba română „agramata” – este Elena Băsescu, fiica preşedintelui României.

La 28 de ani, Elena Băsescu nu se încadrează în profilul politicianului tipic. Însă cu buzele cărnoase, parcă înţepate de o albină, cu părul lung până la mijloc şi cu hainele trendy, ea are parte de la fel de multă mediatizare ca şi tatăl său.

„Nu este experimentată şi că are mari probleme în folosirea limbii materne, pe care nu o stăpâneşte suficient de bine”.

Nu are parte însă doar de susţinători. Observatorii susţin că este lipsită de experienţă şi nu are un discurs cursiv. Potrivit acestora candidatura Elenei Băsescu este doar o manevră pentru a aduce voturi pentru PD-L.

„A fost propusă de persoane care vor să dea bine pe lângă Băsescu”, a declarat miercuri pentru AP, Vasile Matei, un profesor de istorie din Dej. „O păpuşă Barbie nu poate apăra interesele României”, a mai spus acesta.
„She was proposed by people who wanted to suck up to Basescu,”

„Romania can’t fight for its interests with a Barbie doll.”

Elena Basescu si marirea buzelor

*”Nu este foarte sigur că fata îşi ia de una singură deciziile” – AP
Elena Băsescu – „păpuşa Barbie” care vrea în Parlamentul European, scrie AP

Ironia poate fi observată chiar din titlul ales de AP, „Strălucitoarea fiică a preşedintelui României caută un loc în Parlamentul European”. Descrierile pline de dispreţ continuă: „Elena Băsescu ţopăie podiumuri, merge în cluburi până la orele dimineţii şi mutilează gramatica. Aşadar, este ea un om de care are nevoie Parlamentul European?”.

AP notează că, datorită buzelor, părului „până la talie” şi hainelor „trendy”, fiica are parte de o mediatizare asemănătoare celei de care se bucură tatăl ei.

„Elenei Băsescu îi trebuie un proiect, nu o candidatură”,

Merge pe podiumuri la defilări de modă, petrece în cluburi până la primele ore ale dimineţii şi are unele probleme cu limba română – este Elena Băsescu, fiica preşedintelui României. Însă este Elena Băsescu omul de care Parlamentul European are nevoie?, se întreabă corespondenta agenţiei Associated Press, Alison Mutler.

La cei 28 de ani, Elena Băsescu nu este un politician tipic. Dar buzele sale pline, părul lung cu breton modern şi vestimentaţia trendy îi asigură apariţii în mass-media aproape la fel de dese ca şi în cazul tatălui său. Acum, tânăra membră a Partidului Democrat Liberal candidează pentru un loc în PE, chiar dacă unii dintre criticii săi nu o consideră decât o păpuşă Barbie. Se bucură de o grămadă de apariţii în presa, însă nu toate îi sunt favorabile, remarcă AP.

Criticii spun că nu este experimentată şi că are mari probleme în folosirea limbii materne, pe care nu o stăpâneşte suficient de bine. Candidatura sa ar fi fost anunţată doar pentru a câştiga voturi în favoarea Partidului Democrat Liberal, pe care l-a condus tatăl său până la un moment dat, aminteşte AP.

„A fost propusă pentru PE de oameni care au dorit să-i facă pe plac lui Băsescu. România nu se poate lupta pentru interesele sale cu o păpuşă Barbie”, este de părere Vasile Matei, un profesor de istorie din Dej, intervievat de AP. Profesorul este convins că în cele din urmă partidul va retrage candidatura fiicei preşedintelui.

Într-un interviu acordat recent, Traian Băsescu a evitat să-şi exprime sprijinul pentru candidatura fiicei sale, declarând în schimb că va vorbi cu ea pe marginea acestui subiect, aminteşte Associated Press. Oricum, nu este chiar sigur că fata preşedintelui îşi ia singură toate deciziile. În decembrie, Elena Băsescu s-a despărţit de prietenul ei, Andrei Hrebenciuc, fiul unui rival al tatălui ei. „Ar fi trebuit să îl ascult pe tata. Are întotdeauna dreptate”, a spus la acea vreme Elena Băsescu. Şi l-ar putea asculta din nou, foarte curând, comentează AP.
––––

Elena Basescu prances down the catwalk, goes clubbing until the wee hours and mangles her grammar.

So is she just what the European Parliament needs? She’s running for a seat, though one critic has dismissed her as a Barbie doll.

Basescu’s father happens to be Romanian President Traian Basescu. And Romanians are riveted by the daughter’s dive into politics.

At 28, Elena Basescu is no typical politician. But with her bee-stung lips, waist-length hair and trendy clothes, she gets almost as much coverage as her father.

Not all the attention is favorable. Observers say she lacks experience and stumbles when she speaks. Her candidacy has been derided as a ploy to win votes for the Democratic Liberal Party, which her father used to run.

„She was proposed by people who wanted to suck up to Basescu,” Vasile Matei, a history professor in the city of Dej, said Wednesday. „Romania can’t fight for its interests with a Barbie doll.”

Messages seeking comment from Elena Basescu were not returned.

Matei predicted her candidacy would be withdrawn. Others hope he’s right: Alina Mungiu Pippidi, a sober intellectual, said she would not run for the European Parliament if Basescu was on the same slate.

„Save Elena Basescu!” ran a column in the Evenimentul Zilei daily newspaper Tuesday. „Elena Basescu needs a project, not a seat in Parliament.”

Traian Ungureanu, a former BBC Romanian Service journalist, was kinder. But he praised Basescu not for what she was but for what she wasn’t: She’s not corrupt, he said, nor is she a protegee of Romanian oligarchs.

Nor is it certain that she makes all her own decisions. In December she broke up with her boyfriend, Andrei Hrebenciuc — the son of one of her father’s rivals.

„I should have listened to my father,” Basescu said. „He’s always right.”

She might be listening to him again soon. In an interview this week, the president failed to express support for her candidacy, saying instead he would speak to her about it.

„Whatever I say, it will be nicely,” he said.