Generalul Victor Atanasie Stănculescu povesteşte în cartea „În sfârşit, adevărul…”, cum a fost plănuită, împreună cu serviciile secrete ruseşti, „lovitura de stat” din decembrie ’89.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Epoca lui Nicolae Ceauşescu s-a terminat printr-o lovitură militară clasică pusă la punct de serviciile secrete ruseşti, KGB (serviciul secret sovietic) şi GRU (serviciul de informaţii militare), cu ajutorul ofiţerilor români, susţine generalul Victor Atanasie Stănculescu, personajul- cheie al evenimentelor din decembrie ’89, într-o carte care se lansează astăzi: „În sfârşit, adevărul… Generalul Victor Atanasie Stănculescu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu” (RAO).
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Volumul
reuneşte cinci interviuri pe care Stănculescu i le-a acordat istoricului, primul în 2004, celelalte patru în 2009, şi ultimul chiar pe 30 noiembrie anul acesta, în Penitenciarul Jilava.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

„Sunt dezvăluiri ale lui Stănculescu despre faptul că a ştiut ce urmează să se întâmple.

Răsturnarea lui Ceauşescu a fost hotărâtă în străinătate de sovietici şi americani, iar el a fost informat în legătură cu tot.

Descrie inclusiv o întâlnire pe care a avut-o la lacul Balaton, în Ungaria, cu şeful KGB. Ştia inclusiv faptul că va fi un conflict între Armată şi Securitate”, spune istoricul Alex Mihai Stoenescu, autorul unei alte cărţi recent lansate la RAO, „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”.

Soarta regimului comunist din România s-a decis undeva la Moscova şi Washington, iar unul dintre pionii-cheie ai loviturii care urma să-l îndepărteze pe Ceauşescu de la putere era Victor Atanasie Stănculescu, pe atunci prim-adjunctul ministrului apărării.

În primăvara lui 1989, fostul general a mers în „vacanţă” cu soţia şi fiica la lacul Balaton din Ungaria. În aceeaşi „excursie” au venit şeful KGB-ului pe Europa de Est şi şeful Marelui Stat Major maghiar, Karpati Ferenc, care au discutat problema „Ceauşescu”.

„Acest Ceauşescu va termina rău!”

Şeful KGB „era preocupat de faptul că liberalizarea gorbaciovistă va fi respinsă de români, pentru că ei resping tot ce vine de la Moscova, din principiu. El tot repeta: «Trebuie să faceţi ceva, să cooperaţi »”, îşi aminteşte Stănculescu.

Ca urmare a acestei întâlniri, despre care generalul refuză să dea multe detalii în carte, a fost contactat în septembrie 1989 de ataşatul militar ungar, Şandor Aradi – „mi-a fost prezentat de foşti ofiţeri ai UM 0110 (unitatea anti-KGB a Securităţii – n.r.) ca un agent cu putere extraordinară de penetrare în România”.

Aradi a spus: „Mi s-a spus că s-a discutat cu dv. în trecut. (la Balaton – n.r.). Trebuie să ne unim ca să ieşim din această încurcătură care se cheamă boala comunismului”. Mai mult, lui Stănculescu i s-a comunicat că, după întâlnirea lui Mihail Gorbaciov cu Ceauşescu, pe 4 decembrie 1989, când dictatorul român l-a acuzat că „distruge comunismul”, preşedintele rus s-a întors la Moscova şi i-ar fi spus secretarului- adjunct cu propaganda: „Acest Ceauşescu va termina rău!”.

GRU şi KGB au decis execuţia dictatorului

Decizia de suprimare a lui Ceauşescu a venit pe linia serviciilor secrete sovietice?, e o întrebare a istoricului Alex Mihai Stoenescu, la care fostul general răspunde scurt: „GRU şi KGB combinaţi”.

La începutul lui decembrie, trupele spe ciale ale Direcţiei Principale de Informaţii (GRU) a Statului Major al Armatei Rusiei, numite Speţnaţ, au intrat în ţară.

În sprijinul lor, a fost declanşată o diversiune electronică aeriană, care bruia sistemul de apărare de la sol. „Era prea complexă ca să fie făcută de ai noştri”, spune Stănculescu şi recunoaşte că era instalat de sovietici „pentru a le facilita mişcările şi pentru amplificarea panicii generale şi acţiunii împotriva regimului”.

Iniţial, după planul convenit dinainte cu serviciile secrete străine, acţiunea trebuia pornită din ţară, în noiembrie, imediat după Congresul al XVI-lea. „Eu vă mărturisesc că la sfârşitul lui noiembrie eram descumpănit. Nu ştiam cine va face pasul. L-au făcut sovieticii”, declară generalul, adăugând că nu s-a acţionat de frica Securităţii.

„Securitatea va fi tocată”

Colaborarea dintre ruşi şi americani e confirmată într-un alt pasaj. Cu puţin înainte de evenimentele din decembrie, Victor Stănculescu şi-a scos fiica şi ginerele din structurile operative ale Securităţii, „ca să nu fie tocaţi”. „Securitatea va fi tocată”, îi avertiza generalul.

Având Securitatea în spate, Ceauşescu ar fi fost încă protejat, aşa că se hotărâse eliminarea ei. Informaţia i-a fost dată de ataşatul militar american la Bucureşti.

„Vă rog să nu-i daţi numele. Am fost la reşedinţa lui de mai multe ori, inclusiv cu ataşatul militar francez (…) Informaţia mi-a dat-o americanul. «Fii atent, ai grijă că Securitatea trebuie să dispară!». Îmi pare rău că nu pot să vă dau amănunte mai precise, pentru că pe unele le-am uitat, pe altele am vrut să le uit”, precizează Stănculescu în interviu.

CINE AU FOST TERORIŞTII

KGB şi GRU au tras în Bucureşti şi în Timişoara

Un alt subiect care ocupă câteva pagini ale cărţii e legat de una dintre marile necunoscute ale Revoluţiei: „Cine au fost teroriştii?”. O întrebare pe care generalul Victor Stănculescu o lămureşte pe jumătate: „Fenomenul terorist a avut două componente. Componenta externă, sovietică, şi componenta internă, a celor care au acţionat ca oameni care, văzând că regimul a fost răsturnat, trebuiau să facă reacţia la această acţiune. Teroriştii prinşi la noi, la Armată, şi dovediţi au recunoscut că au plecat şi ofiţeri din unităţi. (…) Au dispărut un timp şi pe urmă au revenit în unităţi. Şi nu se ştie ce au făcut în timpul ăsta”.

Acesta citează documente din arhivele sovietice, cercetate în Rusia, potrivit cărora „KGB şi GRU, şi ei au tras de pe nişte înălţimi, şi la Bucureşti, şi la Timişoara, peste trupe, ca să incite şi mai mult populaţia, ca să mărească amploarea mişcării de protest”.

Pe de altă parte, fostul general recunoaşte că au existat formaţiuni militare care primeau misiuni direct
de la Comitetul Central şi care erau dirijate prin Secţia Militară, care ar fi putut lua apărarea lui Ceauşescu.

„Nu ştiam prea multe, dar ştiam că s-a făcut ceva. Ca să aflu mai târziu că au existat nişte oameni puşi deoparte să nu fie concentraţi, să nu fie mobilizaţi, să nu fie trimişi pe front, din partea activă şi din rezerva Armatei sau din rezerva statului, pentru că erau şi activişti acolo. Totdeauna apăreau scutiri masive, câteva sute la o unitate, din care aduceai – erau retrageri discrete din programul
normal”.

În acele zile, au fost prinşi militari cu ordine de deplasare în alb, eliberaţi imediat. „Eu am avut în mână lista cu 1.015 terorişti capturaţi, care erau terorişti de adevărat, identificaţi de forţele militare. Mi s-a raportat că au fost predaţi şi se află la poliţie. De acolo au dispărut, s-au evaporat şi nu mai există nimeni. Sistemul care trebuia să se protejeze a funcţionat, pentru situaţia extremă de capturare”.

Mai exact, precizează generalul, „cine trebuia l-a declarat arestat din greşeală”. Drept terorişti au fost luaţi şi ofiţeri ai Academiei Militare care, în urma unor ordine confuze, ar fi împuşcat 38 de oameni în noaptea de 21 spre 22 la baricada de la Intercontinental.

SOLUŢII EŞUATE

„În 1991, CIA mi-a propus să candidez”

În apropierea puterii – garantată pe de o parte de faptul că fusese ales de serviciile secrete străine drept unul dintre pionii principali în schimbarea regimului, pe de alta de faptul că Nicolae Ceauşescu încă avea încredere deplină în el – planurile lui Victor Atanasie Stănculescu au luat proporţii.

După sinuciderea generalului Vasile Milea, Ceauşescu îl voia pe Stănculescu locţiitor în funcţia de ministru al apărării, însă Ion Iliescu l-a numit ulterior pe Nicolae Militaru. Stănculescu era cel care orchestrase însă, în prima fază, lovitura de stat.

El ordonase preluarea controlului Consiliilor Judeţene de Partid din ţară, retragerea blindatelor din faţa Comitetului Central (CC), aducerea elicopterelor, şi îi sugerase lui Ceauşescu să plece din sediul CC. O lovitură militară clasică.

„M-au invitat la aşa-zisul Institut al Revoluţiei şi am refuzat, pentru că, aşa le-am spus, nu vreau să particip la scrierea istoriei lui Iliescu. Lucrurile nu s-au petrecut cum le fabrică ei acolo”, mărturiseşte Stănculescu în carte. Totodată, generalul recunoaşte in direct, forţat de mărturiile unora dintre cei implicaţi la Timişoara, aduse ca dovadă de Alex Mihai Stoenescu, faptul că a ordonat ca muncitorii din întreprinderi să fie lăsaţi să iasă pe străzi, manifestaţia luând astfel amploare.

Înainte ca Ion Iliescu să intre puternic în cărţi, planurile pentru România de după Ceauşescu arătau, cel puţin în varianta lui Victor Stănculescu, altfel: „Principalul scenariu era cel după modelul portughez, adică un regim militar de scurtă durată, urmat de un regim democratic sprijinit de armată. Tot acum o să vă spun că exact asta s-a întâmplat, dar tovarăşii nu vor să recunoască. Mă gândeam dacă pot, perioada aceasta să-i spunem de tranziţie, s-o rezolv în stilul unor situaţii similare din Grecia
sau Portugalia, pe care le-am trăit, pentru că eu am fost acolo imediat după acţiunile militare. La trei luni am fost în Lisabona, după ce l-au dat jos pe Caetano şi guvernarea Salazar şi maiorul acela a acţionat în numele Armatei”.

E vorba de lovitura de stat din 1974 şi Mişcarea Forţelor Armate. În fruntea statului s-ar fi instalat chiar Stănculescu: „Eram pregătit moral şi profesional să preiau puterea în ţară, să asigur tranziţia şi liniştirea populaţiei, dar când am încercat să fac ceva, m-am lovit de incapacitatea generalilor de a acţiona”.

O a doua şansă de prelua cea mai înal tă funcţie în stat i s-ar fi oferit în 1991. Fostul general spune că primele contacte cu americanii le-a avut prin MI6, serviciile secrete britanice, cu care avea „legături puternice”.

Potrivit propriilor declaraţii, în 2 decembrie 1991 a avut o întâlnire cu doi americani, într-un bloc din Bucureşti: un agent din CIA şi un reprezentat al Ministerului Apărării SUA: „Avem o rugăminte: o să vă întrebăm dacă vă interesează să participaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale din România”, e propunerea pe care i-ar fi făcut-o cei doi.

Dacă ar fi spus da ar fi urmat „tatonări în lumea externă”, pentru a testa imaginea lui Stănculescu în străinătate, apoi în rândul populaţiei. Costurile: 3 milioane de dolari, pe care i le-ar fi dat partea americană.

„Noi am asigurat alegerea preşedinţilor din Columbia, din Indonezia, parcă era, dar nu vă cerem banii acum. După ce veţi fi preşedinte, ne veţi returna banii”. Am refuzat categoric. „Eu aşa ceva nu fac”, reproduce Stănculescu discuţia. Refuzul ar fi venit din temerea că nu şi-ar fi putut achita datoria.

ELENA UDREA „LADY DRACULA DIN PLEŞCOI” – VIDEO

„Doamna Udrea se razboieste cu mine prin Biroul de presa. Este jenant si nu pot sa o iau decât ca pe o reactie copilareasca si ca pe o reactie a unui om care este încoltit si nu-si asuma raspunderea unui astfel de demers”, a declarat Ludovic  Orban, citat de Mediafax.
Ludovic Orban: “Eu am solicitat celor doi reprezentanti ai Ministerului Turismului sa spuna în ce baza legala au fost facute aceste cheltuieli de publicitate si ei nu au fost în stare sa indice nici un articol de lege”
Plângere penală împotriva Elenei Udrea
Asociaţia Tinerilor cu Atitudine Civică (ATAC) va depune, poimâine, o plângere penală împotriva ministrului turismului, Elena Udrea, pentru instigare la fals şi uz de fals. “Acuzaţiile se referă la semnarea în fals a declaraţiilor de avere şi de interese, pe site-ul ministerului, ale doamnei Udrea, de către unul dintre consilierii săi”, a declarat preşedintele ATAC, Bogdan Diaconu.
Comisia „Udrea“ a adus joi noi informaţii: MT pregăteşte noi acţiuni de promovare; o mare parte a fondurilor ministerului urmează a fi cheltuite în toamna electorală; alocările de milioane de euro pentru publicitate au fost ascunse la „alte cheltuieli“. Cotidianul
Elena Udrea a dosit banii de publicitate pentru a putea sări peste licitaţii. EvZ
O altă surpriză apărută ieri a fost confirmarea că din cele 56 de milioane de euro alocate de MT autorităţilor locale – reprezentând 80% din bugetul total al instituţiei – singura primărie care a primit banii este Piatra-Neamţ, condusă de PDL-istul Gheorghe Ştefan “Pinalti”. “A fost singurul care şi-a finalizat actele”, spune Munteanu.

Restul de 54 de miliarde sunt prevăzute să ajungă în primării în trimestrele 3 şi 4, perioadă care coincide cu campania pentru prezidenţiale. 59,5% dintre autorităţile locale în cauză sunt conduse de PDL.

Ludovic Orban: „după începerea activităţii Comisiei au fost postate pe site contracte care nu figurau şi care au fost încheiate în mai, în 4 iunie – contractul cu Eventures, contractul cu firma de avocatură a fost publicat pe site„. „Dar culmea este că, în privinţa acestor contracte care au apărut ca prin minune după începerea activităţii Comisiei, nu este prezentat dosarul de achiziţie complet„

Membrii comisiei Udrea au constatat că Ministerul Turismului a încălcat legea când a cheltuit bani pentru reclamă şi publicitate(..) citeste mai departe

Potrivit declaratiilor de avere din 5 ianuarie, la preluarea mandatului, si a celei din 10 iunie, ministrul turismului, Elena Udrea, are un credit contractat la BRD – Societe Generale. Creditul initial, potrivit primei declaratii, era de 3.287.000 de euro (cu scadenta in 2009), dar, ulterior, acesta a fost majorat, printr-o rescadentare, la 3.297.000 de euro (cu scadenta in 2010). Rescadentarea a fost aprobata dupa incheierea parteneriatului dintre banca si Ministerul Turismului pentru campania de promovare a României.

Ministerul Turismului a plătit 50.000 de euro reclamă pe cracul drept şi şapca lui Mihai Marinescu. Înainte de semnarea contractului, maşina pilotului era branduită cu fostul slogan „Romania Simply surprising”
Conctractul este păstrat secret
Rezultatul contractului prin care Udrea a cumpărat publicitate pentru cursele de Formula 3 desfăşurate în Ungaria, Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Germania, Spania a fost transmis către SEAP de abia la data de 11 august, deşi a fost încheiat la data de 6 iunie. Şi în acest caz, Ministerul Turismului, cea mai transparentă instituţie a statului, a depăşit termenul legal de 48 de zile în care trebuia să trimită datele către http://www.e-licitatie.ro. Ca şi în cazul celorlalte şapte contracte trimise cu întârziere, Udrea riscă o amendă cuprinsă între 70.000 de lei şi 100.000 de lei. Penalizarea va fi aplicată doar după ce ancheta Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) va ajunge la final.

Contractul încheiat cu District SRL nu a fost publicat nici pe site-ul Ministerului Turismului.

Audi nu are frâne, Porsche Cayenne e al meu, să-mi dea ministerul maşină ca lumea! Sursa: Mircea Reştea
La începutul anului, Elena Udrea se plângea că merge cu un Audi care nu are frâne. Ea a declarat atunci că, din cauza crizei economice, nu va cumpăra alte maşini pentru minister, ci va cere una de la SPP. În ambele planuri de achiziţii există repartizată suma de 186.741 de euro pentru cumpărarea de autoturisme.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Conform L 115/1999 art. 3, alin (2) ministrul este obligat sa prezinte Camerei Deputatilor si Senatului, precum si comisiilor parlamentare informatiile si documentele cerute. Neprezentarea documentelor sau tainuirea cu rea-credinta a unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 12 ani.

Presa internă de astăzi scrie despre cheltuielile ministerului Turismului, prezenţa ziariştilor la şedinţele comisiei de anchetă în cazul Udrea sau nemulţumirile lui Ludovic Orban, preşedintele comisiei de anchetă în cazul Udrea. Printre alte subiecte, Gândul pune în oglindă cazurile Udrea şi Nemirschi, iar Elena Udrea ignoră Legea Achiziţiilor.

Ministrul Turismului, Elena Udrea, a cheltuit 120.000 de euro pentru pixuri şi brichete. Jurnaliştii de la Cotidianul au intrat în posesia documentaţiei pe care Udrea ar fi trebuit să o trimită comisiei de anchetă condusă de Ludovic Orban.

Udrea: Aici sunt banii dumneavoastră! Ministrul Turismului a tăiat banii de perdele şi draperii, dar a lăsat 120.000 de euro pentru un camion de pixuri şi brichete. Comisia aşteaptă şi camionul de documente. Cotidianul a intrat în posesia celor două planuri anuale de achiziţii ale Ministerului Turismului (MT) pe anul 2009. Primul poartă nr. 57 şi e datat 13 martie 2009, iar cel de-al doilea, nr. 1044/10 iunie 2009. În doar trei luni, lista de cumpărături a MT a suferit modificări esenţiale: la unele cumpărături s-a renunţat; la altele a fost redus bugetul şi transferat către alte capitole; pe la jumătatea anului au apărut brusc capitole noi de cheltuieli, legate de publicitatea acţiunilor ministerului, ce nu au figurat la începutul anului.

Comisia Udrea, cu ziarişti şi fără Udrea. Comisia parlamentară de anchetă în cazul ministrului Turismului Elena Udrea şi-a început şedinţa, în care urmează să-i audieze pe reprezentanţii mass-media care au semnalat nereguli la Ministerul Turismului. Primul dintre jurnaliştii audiaţi la comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea modului în care au fost cheltuiţi banii publici de către Ministerul Turismului a fost redactorul şef al Jurnalului Naţional Victor Ciutacu.Orban reclamă „micile răutăţi” ale Robertei. Liberalul Ludovic Orban a identificat „mici răutăţi” din partea PDL-istei Roberta Anastase, care vizează comisia de anchetă în cazul Elenei Udrea, scrie Evenimentul Zilei. Liderul PNL s-a declarat ieri indignat de faptul că membrilor comisiei nu li s-a mai pus la dispoziţie aceeaşi sală în care şi-au ţinut prima şedinţă, pe motiv că aceasta era „sala de primiri a oaspeţilor preşedintei Camerei Deputaţilor”, scrie Evenimentul Zilei. În meciul PD-L – PSD, „hai cu egalarea!“. Procurorii DNA efectuează cercetări în cazul ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi. Dosarul este în faza actelor premergătoare şi are în vedere un posibil abuz în serviciu, săvârşit de demnitar în cazul atribuirii prin încredinţare directă a unui contract firmei Ars Advertising. Practic, procurorii trebuie să stabilească dacă  contractul iniţial – semnat de fostul ministru, Attila Korodi – prevedea posibilitatea încheierii unor acte adiţionale, anunţă Gândul. Parlamentarii care investighează cazurile miniştrilor Udrea şi Nemirschi s-au reunit, ieri, în şedinţe de lucru, fără să înainteze însă cu anchetele. În ceea ce o priveşte pe Elena Udrea, comisia a decis să-l sesizeze pe premierul Emil Boc în legătură cu faptul că preşedintele ANRMAP, autoritate aflată în subordinea Guvernului, a refuzat să-i pună la dispoziţie dosarul privind achiziţiile publice făcute de Ministerul Turismului.

Udrea ignoră Legea achiziţiilor, comisia o urechează, titrează România Liberă. Anunţurile de atribuire a contractelor pentru care Elena Udrea este acum cercetată de Parlament au fost publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice cu mare întârziere, Parlamentarii par să nu fie trataţi altfel: comisia se plânge că nu a primit toate actele solicitate. Până când comisia parlamentară de anchetă va stabili oportunitatea contractelor de publicitate prin negociere directă oferite de Ministerul Turismului, instituţia condusă de Elena Udrea pare să fi încălcat legea privind achiziţiile publice.

MT a făcut cumpărături prin „achiziţie directă”, adică perdele şi draperii de 15.000 de euro, o metodă nerecomandată de UE, care sugerează licitaţiile publice. Totuşi, se pare că ministerul nu a cumpărat până la urmă perdele de atâţia bani, întrucât în dreptul achiziţiei apare o tăietură, lângă care a semnat chiar ministrul Elena Udrea.Printre cheltuielile fabuloase care apar pe documentaţia de la minister, se regăsesc: 121.500 de euro pentru achiziţia de pixuri, brichete, umbrele, suport mouse, memorie flash; 486.000 de euro pentru „servicii de promovare prin realizarea de materiale promoţionale”; 500.000 de euro pentru instalarea de indicatoare rutiere; 300.000 de euro pentru servicii de consultanţă şi reprezentare juridică; 1,6 milioane de euro pentru chiriile unor depozite sau birouri; 150.000 de euro pentru deplasări cu avionul; 40.000 de euro pentru servicii de protocol (apă, cafea, lapte, ceai, legume, fructe); 60.000 de euro pentru cartuşe de toner.

Basarabia nu-şi merită copiii

31 Iul 2009. –Marian Lupu condiţionează formarea unei coaliţiei cu liberalii cu renunţarea la NATO şi aprofundarea relaţiilor cu CSI si Federaţia Rusă Citeste toata stirea
Vladimir Voronin: „scopul Moldovei este sa se integreze in Europa „si acolo o sa fie si Moldova lui Stefan Cel Mare„.

Tinerii au primit miercuri o palmă cumplită în Republica Moldova. Voturile pentru comuniştii lui Voronin înseamnă condamnarea revoltei adolescenţilor basarabeni.

Bătrânii colhoznici care au uitat cum îi zice pâinii pe româneşte şi mancurţii cu suflet de miliţioneri i-au lăsat pentru a doua oară singuri pe tinerii revoltaţi din Basarabia. Dar de această dată şi-au condamnat fiii şi nepoţii cu buletinul de vot, după ce au aflat câte au pătimit în zilele înăbuşirii revoltei de la Chişinău. S-or fi măsluit voturi, cum afirmă localnicii, şi o fi fost la Chişinău atmosferă de stare de asediu, însă cum să votezi împotriva copiilor tăi pentru liniştea lui Voronin? Cum să le omori speranţele cu ştampila şi să le dai comuniştilor un ticălos cec în alb pentru răzbunări şi pentru orice măsuri “legale” vor inventa împotriva adolescenţilor revoltaţi? Asta nu se mai cheamă ignoranţă, ci complicitate cu regimul împotriva alor tăi, cărora le dai astfel brânci spre puşcărie sau, în cel mai bun caz (!!!), spre un viitor de cetăţeni de categoria a doua, în propria lor ţară.

Cei care au votat miercuri partidul lui Voronin au tras un gard de sârmă ghimpată în jurul mormântului lui Grigore Vieru şi i-au mai condamnat o dată la Gulag pe basarabenii deportaţi în Siberia după “eliberarea de sub jugul fascismului românesc”.
Că o parte dintre cetăţenii Republicii Moldova şi-au pierdut memoria de basarabeni, asta ar mai fi de înţeles după o jumătate de secol de rusificare. Să nu ne facem însă că uităm că în republicile baltice asalturile ruseşti şi mai dure împotriva memoriei colective s-au lovit de opoziţia tăcută a localnicilor. Şi să nu uităm nici de marea trădare a intelectualilor basarabeni care au devenit mai sovietici decât ruşii. Nu academicienii de la Moscova au inventat limba moldovenească. Nu ei au rescris istoria acestei părţi a Moldovei, ci intelectuali basarabeni mancurţi care au trădat tot ce se putea trăda din identitatea lor naţională. Când Basarabia şi-a declarat independenţa, a adoptat tricolorul românesc şi a denunţat ca ficţiune limba moldovenească, marionetele academice ruseşti de la Chişinău s-au dat la fund. Nu pentru că ar fi avut mustrări de conştiinţă: nici unul dintre ei nu şi-a pus cenuşă în cap. Au aşteptat zile mai bune. Când la putere a revenit partida rusofilă din Republica Moldova, unii dintre ei au dovedit că n-au stat degeaba.

Au publicat dicţionare academice ale limbii moldoveneşti şi au reluat cu îndârjirea din anii de tăcere mai degrabă autoimpusă din laşitate decât silită teza ocupaţiei fasciste româneşti a Basarabiei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce pretenţii mai poţi avea atunci de la fostul colhoznic care e în stare să-şi renege copiii sau nepoţii, când o parte din crema intelighenţiei oficiale din Republica Moldova face acelaşi lucru cu o ticăloşie fără echivoc? Să-i mulţumeşti că de data asta cel puţin nu le-a dat comuniştilor atâtea voturi încât să poată conduce singuri ţara? Ce le mai rămâne de făcut tinerilor basarabeni după ce revolta lor a fost condamnată la urne? Să stea la mila lui Voronin? Să-şi trădeze convingerile pentru a se adapta la rezultatele acestui vot?

În 1956, după reprimarea revoluţiei din Ungaria, cine a putut a emigrat în Occident, cine nu – a ajuns în puşcărie sau în faţa plutonului de execuţie, ca Imre Nagy. Ar fi sinistru dacă, după votul trădător acordat comuniştilor în Republica Moldova, tinerii care au ieşit în stradă la Chişinău ar ajunge pe mâna haidamacilor lui Voronin. Republica Moldova – şi includ aici şi opoziţia pulverizată – nu-şi merită copiii încât, dacă aceştia îşi vor lua exasperaţi lumea în cap, ar trebui să-i înţelegem.
30 Iul 2009 Cristian Teodorescu, Cotidianul

UPDATE: 10:23) Comisia Electorală Centrală: Numărul de alegători care au participat la votare – 1 573 525 alegători. Pentru PCRM au votat 704 610 de alegători, ceea ce constituie 45,1%, pentru PLDM – 256 310 alegători (17,4%), pentru Partidul Liberal – 224 470 (14,4%), pentru Alianţa Moldova Noastră – 115 273 alegători (7,4%). Rezultatele au fost anunţate după prelucrarea a 98,3% dintre buletinele de vot.

Traian Băsescu recunoaşte că l-a sprijinit pe Voronin în 2005. Cotidian Naţional Nr.200975 din 29 iulie 2009. Flux

UPDATE: 05:02) Rezultate preliminare oficiale la 92,3% de voturi numărate: PCRM 45%, PLDM 16,3%, PL 14,3%, PDM 12,6%, AMN 7,5%

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut

Din datele preliminare reiese că cinci partide vor intra în Parlament, după cum urmează:

• PCRM cu 45 mandate
• PLDM cu 19 mandate
• PL cu 16 mandate
• PD cu 13 mandate
• AMN cu 8 mandate.

Exit poll-ul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 17.385 de alegători, care au votat pe teritoriul Republicii Moldova, în 200 de secţii de vot şi are o marjă de eroare de 2%.
PLDM este condus de Vladimir Filat, PL de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, şi PD de Marian Lupu, fostul preşedinte al Parlamentului, care a părăsit Partidul Comuniştilor , în urmă cu două luni. AMN este formaţiunea condusă de Serafim Urechean.
Pentru a alege un nou preşedinte al Republicii Moldova, este nevoie de 61 de voturi în Parlament, ceea ce înseamnă că nici formula PCRM +PD, nici cea formată din PLDM+PL+AMN+PD nu pot decide noul şef al statului.

Scenarii posibile

1.Partidul Comuniştilor câştigă corect peste 50% din voturi şi obţine cei 61 de deputaţi care-i permit să dea preşedintele şi guvernul.
2. Comuniştii nu obţin această majoritate, dar obţin un scor de blocaj, adică cel puţin 42 de deputaţi. În aceste condiţii, fie fac alianţă cu Lupu şi probabil îl scot din politică pe Voronin, fie forţează alegeri anticipate. Dacă reuşesc ultima variantă, se menţin la putere până în 2010, deoarece Constituţia nu mai permite încă un scrutin electoral în acest an. Voronin ar putea chiar rămâne şef interimar al statului, dacă PCRM obţine majoritatea parlamentară şi îl alege şef al Parlamentului.
3. Opoziţia liberală singură sau în alianţă cu PDM-ul lui Lupu obţine 61 de deputaţi. Comuniştii sunt scoşi din joc.
4. Comuniştii obţin 61 de deputaţi, dar „strada“ consideră că alegerile au fost câştigate prin fraudă grosolană şi trece la acţiuni violente. Rezultatul ar putea fi răsturnarea prin forţă a guvernului comunist. sursa: Curentul

Preotul Dimitrie Jura: Monica Iacob Ridzi, n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver.

Pe şoseaua Prelungirea Ghencea, hala tipografiei Kruger Brent, aparţinînd firmei Sothis Print, e cam jumătate din sala uriaşă în care deputaţii discută cazul Ridzi.

Gheorghe Nicolae este directorul tipografiei. “Da, am tipărit trei feluri de afişe pentru MTS, de fapt pentru firma Artisan”, spune şeful firmei. Omul e deschis, deşi nu-i fericit că-i apare numele companiei. Furnizează tirajele şi preţurile.
Contracte pe 22, afişe pe 24
Grafica şi conţinutul primului poster erau deja gata pe 24 aprilie, la ora 15:10, după cum rezultă din mailurile dintre Kruger şi Artisan. La foarte scurt timp după semnarea contractelor între MTS şi Artisan, încheiate pe 22 aprilie.

Pliantul care o conţine pe Monica Ridzi a avut tirajul cel mai mare. 46.500 de exemplare, faţă de cele 3.000 de exemplare cît cumulează celelate două postere.

Toate cele trei lucrări s-au tipărit mai tîrziu.

46.500 de pliante cu Ridzi de 2 Mai
Calendare pentru EBA
La această tipografie s-au tipărit, mai apoi, calendare pentru campania electorală a Elenei Băsescu. Gazeta nu a putut intra în posesia răspunsului la întrebarea “Cine le-a comandat şi cine le-a plătit?”.

După trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit fi rmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.

Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.

Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcon­tractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.

Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Pro­babil în jur de 100.000 de euro.

Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.

Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.

Iesirea din scena
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu de­­ge­­tul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.

Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.

Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!

“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile

Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.

Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizeaza.

Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”
Dănuţ Bugnariu a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.

Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.

Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chi­riţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.

Iată mostre de dialog:

1. — Credeţi că e normal ca oa­­menii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
­— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
­— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
­— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.

“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu

“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu

2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?
­— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
­— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!

3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
­— Nu am ştiut acest lucru!
­— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
­— N-am ştiut.

Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.

“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu

Monica Iacob Ridzi provine dintr-o familie de negustori bogaţi şi este depozitara unui capital crescând de antipatie în Petroşani.

În ultimii 12 ani, Monica Iacob Ridzi a parcurs drumul de la o tânără introvertită, care combina dansurile populare cu ucenicia la organizaţia de tineret a PD, la un politician cu sânge rece, în stare să opună întrebărilor a zeci de jurnalişti şi parlamentari o indiferenţă totală şi nici un răspuns.

Au fost ani în care actualul ministru a lucrat la magazinele familiei sale, a salahorit la „celulele” locale de partid, şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe şi a triumfat în adevărate maratoane electorale. S-a maturizat în timp ce Valea Jiului îi trimitea Capitalei ultimele mineriade, iar Com pania Naţională a Huilei (CNH) cădea victimă unor delapidări de pro porţii. Acestea din urmă, devenite legende, par să pună miza financiară a scandalului „2 Mai” întro lumină ridicolă. Fără să-i impresioneze, dezvăluirile gazetăreşti din ultima lună doar le-au confirmat localnicilor ceea ce ei începuseră să observe mai de mult: între petroşăneanca lor şi simţul comun s-a produs o ruptură dramatică.

Reporterii EVZ au fost în oraşul care i-a mai dat României pe Miron Cozma şi Raj Tunaru şi au încercat să recompună portretul Monicăi Iacob Ridzi din mărturiile concetăţenilor şi ale apropiaţilor ei. Deşi (în ciuda strădaniilor repetate) nu au reuşit să stea de vorbă cu ministrul sau cu soţul său, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Pe troşanilor, ziariştilor EVZ li s-a transmis că, „în compensaţie”, au fost ei înşişi filmaţi şi fotografiaţi!

Micul oraş este azi un viespar de suspiciune, în care bârfele circulă cu viteza luminii iar presa locală, intrată pe o pantă inflaţionistă, e citită la toate colţurile de stradă.

Pe lângă cazul „2 Mai”, oamenilor li se întâmplă să discute despre intenţia autorităţilor de a transforma localitatea în staţiune turistică. Unii o fac cu încredere, alţii, nostalgici ai mineritului, cu reticenţă.

Trei într-un bloc

Familia Iacob Ridzi locuieşte pe o scară cu opt apartamente, unde zugrăveala n-a mai fost de mult înnoită, cutiile poştale sunt scâlciate, iar la avizier se lipesc anunţuri pentru vânzarea buteli ilor cu gaz. Din opt apartamente, vecinii spun că trei sunt ale lor: la etajul întâi stă cuplul Monica-Tiberiu, la doi – mama Monicăi, iar la patru, depărtându-se puţin de familie, fratele Monicăi. Pe uşi nu-s trecute numele locatarilor, iar afară, în spatele blocului, într-un ţarc de sârmă, cineva adună apara te electrice scoase din uz. Parterul blocului e tot al lor: spaţii în care încă funcţionează magazinele familiei Ridzi, Euro-Riva, sau care au fost închiriate.

Sabotate de supermarketurile deschise în ultimii ani, prăvăliile Euro-Riva sunt rămăşiţe ale unui mic imperiu comercial, care făcea legea pe piaţa alimentelor în vremea când Valea Jiului se înspumega şi-şi vărsa ortacii asupra Bucureştiului.

„Cine venea la Petroşani după cumpărături la Riva se oprea. Aici se găseau de toate”, îşi aminteşte Siminel Iordache, care, în acele timpuri, vindea adidaşi în aer liber, înşirându-i pe fierul unei tarabe. Chiar şi aşa, în regres, Euro-Riva tot are rulaje anuale de 3,5 milioane de euro.

Monica Ridzi a lucrat la magazinele familiei încă din timpul facultăţii. A fost contabil, director de dezvoltare şi director general. De-aici a venit direct în parlament. Tiberiu a fost şi el băiat muncitor, a lucrat ca telefonist înainte de a-şi termina studiile şi a se angaja la Mina Livezeni.

Dansând la „Parângul”

Magazinele Euro-Riva fuseseră deschise de tatăl Monicăi şi, prin banii pe care-i produceau, au reprezentat unul dintre argumentele forte pentru care fiica negustorului a fost bine-venită în viaţa politică. Celelalte erau seriozitatea şi tenacitatea ei, care-i dădeau curajul să pună la punct şi-un bărbat. Unul dintre apropiaţii ei de-atunci strâmbă din nas când aude zvonul cum că ar fi fost dansatoare la bară, într-o discotecă: „Monica era fată serioasă. Nu era fată de discoteci. Asta e o minciună gogonată”.

Că îşi repede bărbatul e adevărat, autoritatea femeii reiese şi din faptul că Tiberiu Iacob a plecat de la biroul stării civile nu doar cu un certificat de căsătorie, ci şi cu numele nevestei agăţat de-al său. S-au cununat în 2001, când el avea 30 de ani, iar ea – 24.

Cu patru ani mai devreme, in traseră deodată în PD şi, tot pe-atunci, se duseseră împreună la ansamblul de dansuri populare „Parângul”, al Casei Studenţeşti din Petroşani. Cam pe toate le-au făcut împreună… Când unul a mers după a doua licenţă la Facultatea de Drept din Alba-Iulia, l-a urmat şi celălalt. Şi în doctorate s-au ţinut unul după altul: Monica şi l-a luat în 2007, Tiberiu – în 2008. Cum au devenit ei doi doctori în ştiinţe inginereşti în acei ani, în care numai de lupte politice s-au ţinut, doar ei şi rectorul Universităţii din Petroşani ar putea explica.

 

3,5 milioane de euro
este cifra de afaceri a magazinelor Euro-Riva

PRIETENIA CU EBA

Elena Băsescu şi videoclipul trupei Voltaj

În 2007 şi 2008, familia Iacob Ridzi a trecut prin cinci campanii electorale. De două ori pentru alegerea lui Tiberiu, de alte două ori pentru alegerea Monicăi şi încă o dată la referendumul pentru demiterea preşedintelui. În aceste campanii, chiar în timpul uneia de-a lui Tiberiu, au văzut-o petroşenenii prima oară pe Elena Băsescu la ei în oraş. Monica se împrietenise cu mezina preşedintelui la organizaţia de tineret a partidului şi, în afară de dorinţa ei de a se pune bine cu tatăl Elenei, e greu de ghicit ce le-a apropiat pe cele două.

Prima avea o expresie sobră, cumpănea două-trei fraze înainte de a începe să vorbească şi, de dansat, dansase în costumele populare de la „Parângul”. A doua îşi primenea fizionomia cu silicon, umplea reportofoanele de greşeli gramaticale ori de câte ori deschidea gura şi era nelipsită din cluburile sclipicioase ale Bucureştiului.

„Doar o coincidenţă”, susţine viceprimarul Cornea

Petroşenenii s-au trezit cu EBA în vizită şi pe 9 mai, anul ăsta, când primăria a sărbătorit Ziua Europei, bugetând 90.000 de lei pentru eveniment. Tocmai atunci începea campania electorală a europarlamentarelor. La petrecere a fost adusă trupa Voltaj, care, pe un ecran lateral scenei, a proiectat un videoclip în care apărea mezina preşedintelui. „Doar o coinciden ţă”, susţine viceprimarul PDL, Claudiu Cornea.

 

REPETENT

Ionuţ, cu absenţele nemotivate

Cicatricele meciurilor electorale din 2007 şi 2008 continuă să apară şi azi. Ionuţ Bulai, junior al PDL, a dat, recent, o declaraţie scrisă în care spune că a rămas repetent din cauza absenţelor adunate în timpul campaniilor de acum un an. Susţine că Monica şi Tiberiu s-ar fi angajat să-i motiveze chiulurile din catalog după terminarea alegerilor, dar că, imediat ce campania s-a încheiat, şi-au uitat promisiunile.

Ce-i drept, declaraţia băiatului e plină de cuvinte în care cratima a fost pusă anapoda, dar, în absenţa altor declaraţii din care să reiasă cât de alfabetizaţi sunt ceilalţi copii din şcoală, mărturia tânărului agitator politic tot mai rămâne cu un picior de sprijin. În Petroşani, foşti membri ai PDL vorbesc că, în noiembrie 2008, activiştii partidului aveau sarcină ca, pe lângă ruperea afişelor lipite de opoziţie, să le rupă şi pe cele ale lui Gheorghe Barbu.
 
Şef al PDL Hunedoara, acesta candida la Senat şi, dacă ar fi devenit parlamentar, ar fi avut pretenţii la un minister. Or, aceeaşi demnitate era dorită şi de Monica. Barbu a eşuat în alegeri şi astăzi nu doreşte să spună mai mult de-o frază despre ministrul Iacob Ridzi: „În partid, a evoluat ca orice tânăr care şi-a făcut treaba din punct de vedere politic”.

 

DECLARAŢIE. Un elev a dat vina pe cuplul Iacob Ridzi pentru că a repetat clasa

 UN MOMÂRLAN VORBEŞTE DESPRE METAMORFOZA MONICĂI

Preotul Dimitrie Jura: „L-ar fi împuşcat pe Tolontan”

Transformarea tinerei politiciene s-a petrecut sub privirile tot mai uimite ale alegătorilor. În opinia lor, dintr-o prezenţă amabilă, care îi elibera de complexe, a ajuns un produs tipic al vieţii de partid: a învăţat să-şi încalce făgăduielile, să acţioneze cinic şi să vorbească mult fără să spună nimic.

Dimitrie Jura, preot paroh într-o comunitate vârstnică de momârlani (comunitate din Parâng), crede că politicianul Monica Ridzi l-a devorat demult pe omul Monica Ridzi, lăsând în urmă un schelet de piatră, în stare să-ţi spună în faţă ce vrei să auzi şi să te dea uitării imediat ce ţi-a întors spatele. În campania din noiembrie, părintele a reuşit să-i smulgă promisiunea că o să se ocupe de cei care distrug albiile Jieţului şi ale Maleiei, extrăgând prundiş sub pretextul regularizării râurilor. Numai că, după ce Monica Ridzi a ajuns ministru, n-a mai fost chip s-o vadă la ochi.
 
„O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi”

Aşa se face că buldozerele râmă în continuare pe fundul gârlelor, schimbând definitiv cursul apelor care le trec momârlanilor prin bătătură. Într-atât de crudă a ajuns părintele Jura să o bănuiască pe Ridzi, încât e gata să bage mâna în foc că, atunci când era încolţită de Cătălin Tolontan, în studioul Realitatea TV, ministrul n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver. Poate că imaginaţia preotului s-a aprins de la cea a enoriaşilor săi.

Disperaţi că proiectul noii staţiuni alpine va traversa vetrele lor, sătenii îi ameninţă pe cei care plănuiesc să le fure terenurile de sub picioare: „O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi şi-acolo o să-i lăsăm să se zvârcolească. Ştiţi ce-i ăla un cep de brad?”, întreabă Aurel Moruş, momârlan cu braţe de fier şi voce capabilă să culce iarba la pământ. „E ciotul rămas de la o cracă ruptă”. Resentimentele faţă de ministru au trecut şi dincolo de Valea Jieţului. O femeie din Petroşani îşi dă cuvântul că a auzit-o pe Monica vorbindu-i urât pe mineri la coafor, iar un pensionar, ieşit să joace rummy (un leu partida) întrun parc din centrul oraşului, o dispreţuieşte pentru că, de 9 mai, i-a făcut campanie Elenei Băsescu din banii comunităţii.
 
Oportunistă, opoziţia a exploatat ciuda crescută a localnicilor: săptămâna trecută, Petroşaniul a fost umplut de ma nifeste care strigau că, din cauza scandalui „2 Mai”, ministrul a acoperit Valea Jiului cu o ruşine comparabilă celei din urma mine riadelor. Nimic din toate astea nu l-a influenţat pe Valeriu Botulescu. Epigramist şi dramaturg petroşănean, fost şef al PDL Hunedoara, el continuă să o considere pe Monica drept cea mai valoroasă achiziţie a partidului din tot ce-a reuşit să strângă organizaţia PDL de la înfiinţare şi până azi.

PERSONAJE TRASEIST POLITIC

Mârza, amicul lui Adriean Videanu

Oameni de afaceri şi inşi dubioşi ai tranziţiei s-au strâns în jurul cuplului Iacob Ridzi, asigurându-i dominaţia în cel mai mare oraş al Văii Jiului.
 
Mulţi dintre cei care vor astăzi să smulgă Petroşaniul din braţele trecutului său minier şi săl aşeze pe orbita turismului de iarnă sunt miliardari cu averi crescute din afacerile cu statul sau din mărunta bişniţă transfrontalieră. Declară cu elocvenţă că turismul e singura şansă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului, dar omit să spună că s-au numărat printre beneficiarii vremurilor când zona se dezvolta „nedurabil”, din minerit. EVZ vă prezintă câţiva dintre susţinătorii de pe plan local ai familiei Iacob Ridzi. Au interese în turism, sunt contributori la campaniile electorale ale PDL, rude ale cuplului primar- ministru ori personaje din aceleaşi cercuri de interese.

Gărdean – contracte de milioane de euro cu CNH

Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie.

Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a pro iectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a „imperiului Găr dean”. Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni.

Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel. Astăzi, manageriază Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar „bun şi curajos”, pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Florin Mârza este membru PDL în Consiliul Local Petroşani şi consilier personal pe probleme de energie al ministrului Adriean Videanu. Numit în martie 2009 în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Transelectrica. Din acelaşi CA mai fac parte cumnatul lui Mircea Geoană şi cumătrul lui Traian Băsescu. Spune: „Îl ştiu pe Tiberiu Iacob de când era student. A trecut prin toate funcţiile partidului”. Despre Videanu afirmă: „Suntem într-o relaţie foarte bună. Ne ştim de mult timp. Are încredere în mine şi în experienţa pe care am arătat-o în mediul privat (n.r. – la Enel)”. În timpul guvernării PSD (2001-2004), Mârza a trecut la PSD pentru a-şi păstra funcţia de şef la Electrica Deva.

 

 

44 de ani are Adrian Gărdean, socotit cel mai bogat din Valea Jiului 

PIONIERUL COMERŢULUI CU ADIDAŞI

Simi le-a dat copiilor acadele cu Elena Băsescu

Siminel Iordache (35 de ani), zis „Simi”. Deţine cel mai mare club din oraş – Keops -, magazine de pantofi şi haine, un salon de coafură şi spaţii comerciale date în chirie. Simi povesteşte că a intrat în lumea afacerilor făcând bişniţă cu adidaşi pe care-i aducea din Ungaria: „Plecasem din ţară să muncesc. La fiecare revenire, mă întorceam şi cu câteva perechi de «pume» pe care le vindeam”.

De la negoţul de tarabă, Siminel Iordache a ajuns, în timp, proprietarul a peste 7.000 de metri pătraţi în centrul Petroşanilor: ansamblul Keops stă pe un teren şi un iaz folosite odinioară de un club şcolar de acvamodelism. O clădire din curtea clubului Keops a găzduit sediul de campanie al Elenei Băsescu.

„Am susţinut-o pe Elena fiindcă îmi plac tinerii”

Simi povesteşte că, implicându- se în campania fiicei preşedintelui, n-a făcut decât să răspundă pozitiv unei rugăminţi de-a primarului Tiberiu Iacob Ridzi: „Într-o seară, la masă, primarul a întrebat cine ar putea să o ajute pe Elena Băsescu să-şi facă un sediu de campanie. M-am oferit eu, fiindcă îmi plac tinerii”. Pionierul comerţului cu adidaşi nu ezită să admită că a supravegheat personal lipirea afişelor cu EBA şi spune că, în completare, le-a dat copiilor acadele „cu EBA”, iar pensionarilor – mere, şosete şi pulovere, ambalate în sacoşe care purtau numele tinerei politiciene.

„Ideea a fost bună! Veneau copiii la secţiile de vot şi le spuneau părinţilor să o ştampileze pe EBA.” Adversarii politici îi pun lui Simi în spate doi ani de puşcărie ispăşiţi în Ungaria, pe vremea când pleca acolo după marfă. Patronul de la Keops zice că zeghea în care s-ar fi plimbat prin penitenciarele maghiare este o pură invenţie de-a opoziţiei. Întenţionează să ridice un hotel cu 40 de locuri în curtea clubului său.

PLANURILE FINULUI

Două hoteluri

Emil Bercea (37 de ani). Deţine depozite de materiale de construcţii, o fabrică de mobilă şi afaceri incipiente în turism. Fin al cuplului Monica şi Tiberiu Iacob Ridzi, şi-a deschis de puţină vreme un hotel cu 60 de locuri. În curând va începe ridicarea altuia, cu 120 de locuri. Ambele, în apropierea staţiei de plecare a viitoarei telegondole. Bercea afirmă că Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care i-a propus să-l cunune. Se răzgândeşte brusc: „Nu scrieţi asta! Eu m-am dus la el şi i-am cerut să-mi fie naş. Îl ştiam pe Tibi de la tenis, îi place sportul”.

Finul familiei Ridzi declară că nu îl interesează contractele cu bani publici. Evidenţele îl contrazic. Tocmai a participat la o licitaţie pentru reabilitarea termică a 11 blocuri din Petrila. Anul trecut i-a vândut mobilier Primăriei Vulcan, repetând ceea ce presa locală a dezvăluit că ar fi făcut şi la Primăria Petroşani. Când vine vorba despre naşul Tiberiu, lui Bercea nu-i ia mult să pronunţe un verdict: „Categoric, este cel mai bun primar pe care l-am avut vreodată”.

ÎN FAMILIE. Finul Emil Bercea, alături de naşa Monica

Unguroaica Mariann, motivul iminentei despărţiri dintre Becks şi Posh

După scandalul cu Rebecca Loos, toată lumea se aştepta ca David Beckham să nu mai repete greşeala de a dori să o înşele încă odată pe Victoria. Cu toate acestea, se pare că acest lucru s-a întâmplat. Cel puţin aşa pretinde Mariann Fogarassy, o frumoasă unguroaică de profesie model.

Blonda spune că fotbalistul de la AC Milan îi trimite întruna emailuri prin care o invită la o „petrecere privată” a formaţiei italiene, după ce s-au cunoscut la un meci al echipei sale săptămâna trecută. Tânăra de 22 de ani, cu dimensiuni de vis, 95-62-93, povesteşte cum jucătorul a intrat cu ea în vorbă, a făcut fotografii şi a strâns-o de braţ. Apoi, ea i-a strecurat cartea de vizită cu numărul ei de telefon şi adresa de email.

Modelul, care a apărut în FHM, spune că, la 24 de ore după acest lucru, s-a zvonit că Victoria, 35 de ani, a anulat planurile petrecerii de aniversare a zece ani de la căsătorie. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al lui Beckham a infirmat „noua poveste de dragoste” a fotbalistului. „Nu este nimic adevărat în această poveste. Am fost acolo şi nu a fost nicio interacţiune cu această femeie la stadion. De asemenea, nu este nicio petrecere la AC Milan. Este o mincinoasă în căutare de publicitate”.

Unguroaica însă îşi susţine varianta şi chiar are drept dovadă, pe lângă fotografia alături de fotbalist, şi emailuri pe care Beckham i le-ar fi trimis ca să o invite la petrecere. Frumoasa este cunoscută ca un model de succes pentru fotografiile topless care au făcut înconjurul întregii lumi.

După cum se ştie, despre partenerul de viaţă a fostei Spice Girls s-a spus în repetate rânduri că şi-ar fi înşelat soţia. Dar numai povestea cu Loos a fost confirmată până acum. Ce se va întâmpla de data aceasta este doar o chestiune de timp până când vom afla. Va apleca Posh de data aceasta urechea la noul zvon? Dacă da, să înţelegem că, până la urmă, Mariann Fogarassy va reuşi să îl despartă pe „infidelul” Beckham de frumoasa lui soţie?

Sólyom László: Sângele vărsat în 1848 pentru libertate şi autonomie va da roade bune ! – Revoluţia maghiară din 1848-49 şi lupta pentru independenţă

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Preşedintele maghiar, Solyom Laszlo, a susţinut un discurs în judeţul Harghita, localitatea Cozmeni cu prilejul sărbătoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Solyom Laszlo a declarat că nicio autoritate din lume nu poate interzice o sărbătoare naţională mai ales când de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, pe 15 martie, peste tot în lume ungurii sărbătoresc.

„O sărbătoare poate fi interzisă, pot fi schimbate în calendar literele roşii cu cele negre. Pot fi puse piedici în calea sărbătorii. Toate aceste sunt cu putinţă – dar sărbătoarea naţională nu poate fi scoasă din suflete de nicio forţă exterioară”, a spus Solyom Laszlo.
Preşedintele maghiar, Solyom Laszlo, le-a amintit participanţilor la eveniment că „sângele vărsat în 1848 pentru libertate şi autonomie va da roade bune”.

„Cel mai important lucru este că suntem împreună. Cel mai important este că, în ciuda tuturor obstacolelor sărbătorim împreună. Zilele de 15 martie, 20 august şi 23 octombrie sunt sărbătorite de maghiarii de peste tot din lume. Această sărbătoare este să fim împreună, este o ocazia de ne simţi că aparţinem unei comunităţi”, a precizat şeful statului ungar.

Preşedintele Solyom Laszlo a ajuns în această dimineaţă în România cu maşina.
Şeful statului maghiar a ajuns la monumentul din pasul Nyerges în Harghita, ridicat în memoria revoluţionarilor de la 1848. Citeşte mai mult

Solyom Laszlo intenţiona să vină abia mâine la Târgu Mureş, însă potrivit informaţiilor postate pe site-ul administraţiei prezidenţiale maghiare, avionul cu care acesta ar fi vrut să ajungă în România nu ar fi primit autorizaţie să aterizeze. Din acest motiv, şeful statului maghiar şi-a devansat vizita prilejuită de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni pentru astăzi. Citeşte mai mult

Agenţia maghiară de presă MTI susţine că ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost chemat la Ministerul român de Externe pentru a i se transmite îngrijorarea părţii române cu privire la vizita preşedintelui maghiar. Autorităţile de la Budapesta sunt contrariate şi susţin că decizia României de a retrage autorizaţia de aterizare este una fără precedent.

Nem kapott leszállási engedélyt Sólyom

Nem szállhat le vasárnap Marosvásárhelyen Sólyom László repülőgépe – így döntöttek a román légügyi hatóságok. A magyar államfő ezért szombaton utazik, repülő helyett gépkocsival. A román döntés előtt értetlenül áll a Magyar Külügyminisztérium.

link:

RTL Híradó – Zimonyi Melinda

2009-03-13, 18:52

Kolozsváron mondott beszédet Sólyom László egy 48-as ünnepségen, két évvel ezelőtt. Az államfő idén Marosvásárhelyen ünnepelt volna, de a román légügyi hatóságok az utolsó pillanatban visszavonták repülőgépének leszállási engedélyét. Így az államfő szombaton utazik, kocsival. Úti célja Nyergestető lesz, ahonnan még aznap hazatér. Az erdélyi magyar szervezetek felháborítónak tartják a történteket.

„Magát az országot, a kormányt és az államfőt jellemzi, hogy nem adnak egy szomszédos, baráti, szintén európai uniós tagország államfőjének beutazási engedélyt arra a napra, amelyre ő szeretne” – mondta Sógor Csaba EP képviselő.

Értetlenül áll a román lépés előtt a Magyar Külügyminisztérium is. Azt mondják, az engedély visszavonása nem felel meg a két ország stratégiai együttműködésének.

Ezt, azaz a partnerségi viszonyt hozta fel indoklásul állítólag a bukaresti külügyminisztérium is, amikor aggodalmát fejezte ki Sólyom László látogatása miatt. Romániai hírforrások szerint ugyanis a hatóságok attól tartottak, hogy az államfő Székelyföld területi autonómiája mellett szeretne felszólalni.

A Magyar Külügyminisztérium jövő héten dönt arról, hogyan reagáljon a példa nélküli román lépésre.

MTI: Romania’s refusal of Hungarian President’s landing permit was „unfriendly move”

Budapest, March 14 (MTI) – It was an „unfriendly move” from the Romanian authorities to deny Hungarian President Laszlo Solyom’s plane permission to land in Transylvania, Romania, Hungary’s foreign minister said on Saturday.

The foreign ministry has yet to receive a satisfactory explanation to the decision, Kinga Goncz told MTI.

„The explanation so far is only technical, but we obviously think this is not the only reason. If the real reason is that the Hungarian President is unwelcome on the occasion of a Hungarian national holiday, it is unacceptable”, she said.

The ongoing presidential election campaign in Romania may also be behind this, she added.

Solyom was planning to visit Transylvania, Romania’s western region, once part of Hungary, inhabited by over a million ethnic Hungarians, on March 15, the national day of Hungary, but decided otherwise after Romanian authorities refused his military plane to land in Targu Mures, NW Romania. Instead he left for Romania on Saturday by car to deliver a speech at a commemoration, and he would return to Hungary on the same day.

According to MTI’s information, the Hungarian ambassador was summoned to the Romanian Foreign Ministry and was told that Romania was concerned that the visit „would not send a signal that would be in compliance with the strategic partnership between the two countries”. The ambassador responded that it was just the Romanian opposition to the visit that sent a message contradicting the strategic partnership.

The Hungarian Foreign Ministry then summoned the Romanian ambassador to ask him about the reason of their concern. It was after this that the aviation authorities withdrew the landing permit.

Hungary’s small opposition liberal Free Democrats party said it was shocked by the decision of the Romanian authorities to prevent Solyom’s participation at the Targu Mures commemoration and expect explanation from the Romanian side.

In a statement on Saturday, the party said, „in our view it is in violation of the strategic relations between the two countries, also with the basic concept of the European Union, and not least a very unfriendly move against those Romanian Hungarians who invited and expected the President of Hungary for a joint commemoration,” the statement said.
–––––
Revoluţia maghiară din 1848-49 şi lupta pentru independenţă.

La 3 martie 1848, la scurt timp  după ştiriile aflate despre revoluţia franceză, opoziţia maghiară a cerut în mod urgent să se aplice programele de reformă propuse mai înainte, iar Parlamentul a aprobat. Decizia s-a bazat pe faptul că austriecii vor fi forţaţi să aprobe, preabil Kossuth a negociat cu regele V. Ferdinand la Viena despre cele 12 puncte, la inceput a refuzat sa accepte ratificarea programului in parlamentul de la Bratislava, mai tarziu pe 16 a ratificat fortat. Pe data 15 martie 1848 a început revoluţia sangeroasa in Pesta si Buda, reformistii unguri au proclamat indenpendenta fata de imperiul habsburgic, si ca atare primul guvern maghiar independent din 23 martie. Poetul naţional al Ungariei, Petőfi Sándor, a citit mulţimii adunate în faţa Muzeului Naţional Maghiar listă cu cele 12 puncte importante pentru independenţă.

Lajos Kossuth a devenit ministru de finanţe în guvernul Batthyány. Szemere Bertalan ministrul de interne, Deák Ferenc ministrul de justitie, Mészáros Lázár ministrul de aparare, Klauzál Gábor ministrul de agricultura, Széchenyi István ministrul muncii, Eötvös József ministrul educatii. În vara anului 1848 au continuat cu programele de reforme si revoluţie, în iulie guvernul ungar a avut nevoie de un buget special pentru revoluţie trebuia finanţata, costul era imens 40 de milioane de forinţi. La 6 septembrie Banca Naţională a eliberat bani pentru apărare şi prima bancnotă. In 15 septembrie parlamentul ungar a votat pentru înfiinţarea comitetului naţional de apărare, iar guvernul Batthyány a demisionat. Ungaria a rămas temporar fără guvernare, dar comitetul naţional de apărare a luat conducerea iar Kossuth a fost ales conducătorul operativ ai comitetului. Organizarea armatei le-a făcut mari probleme. A fost necesar ca Parlamentul să se mute la Debretin, deoarece austriecii, sub conducerea lui Windisch-Graetz, au ocupat Buda şi Clujul. În luna martie 1849, generalul Artur Görgey a pornit un atac masiv impotriva Austriei. Până în mai 1849 a reuşit să elibereze aproape tot teritoriul Ungariei. De la Viena, împăratul Franz Joseph a cerut ajutorul armatei ruse prin generalul Paskievici, şi în iunie 1849 au întrat în luptă cu 200.000 de soldaţi ruşi împotriva Ungariei. Generalul Görgey tot in luna iunie 1849 a atacat forţele ruse sub conducera Generalului Haynau (Julius Freiherr von Haynau). Între 6 şi 21 iunie 1849 a avut loc bătălia nereuşită de la Pered (în slovacă Tešedíkovo, un sat din Slovacia). La 2 iulie 1849 generalul Haynau porneşte un atac masiv împotriva lui Görgey. La 1 septembrie 1849 generalul Görgey trimite o scrisoare kaizerului cu condiţiile de retragere, dar Franz Joseph le respinge.  La 1 octombrie 1849 armata ungară nu face faţă şi predă armele la Világos, judeţul Arad. Trupele Cezarului austriac sub conducerea lui Julius Jacob von Haynau au pornit un atac de răzbunare împotriva Ungariei.  La 6 octombrie 1849  Cei 13 generali maghiari din armata maghiara au fosti executaţi la Arad, tot în aceasi zi l-au executat pe Batthyány Lajos. La 11 august 1849, Lajos Kossuth demisionează din funcţie şi îl desemnează pe generalul Artúr Görgey.

În 20 martie 1894 Lajos Kossuth a decedat în Torino. Trupul său a fost adus şi înmormântat la Budapesta, în doliu naţional. Kossuth este considerat cel mai mare patriot maghiar.

Originea şi studiile
________________
Lajos Kossuth s-a născut într-o familie nobilă, dar fără avere. Studiile sale le-a facut în următoarele oraşe: Sátoraljaúhely, Eperjes şi Sárospatak, unde şi-a terminat studiile. În 1823 a dat examen la avocatură, devenind jurist în oraşul Pest. Între 1824-1832 a practicat avocatura în oraşul Monok din judeţul Zemplén. La sfârşitul anului 1832 a intrat în parlamentul din Pozsony (fosta capitală a Ungariei, azi Bratislava) ca deputat. Aici a redactat şi raportat informaţiile parlamentare între anii 1832-1836 şi a plănuit reforme în ceea ce priveşte modernizarea şi avansarea societăţii în favoarea apărării interesului naţional, foarte decis a popularizat lupta sa pentru schimbări. După ce parlamentul a încetat să funcţioneze, tot cu aceasi ambiţie şi spirit a redactat şi raportat ca jurnalist, a informat autorităţiile juridice totul printr-un ziar propriu (1836-1837). Ziarul, jurnalul său a fost suspendat şi interzis, iar în 1837 Kossuth a fost condamnat la 4 ani închisoare; în acest timp a studiat economia şi limba engleză. A fost eliberat în luna mai 1840.

Reformişti marcanţi 1830-1848
______________________________
Gróf Széchenyi István, născut la 21 septembrie 1791, decedat la 8 aprilie 1860 la Viena, fiul lui Széchenyi Ferenc care a infiinţat Muzeul Naţional şi Librăria Naţională a Ungariei. Széchenyi Istvan a luat parte ca ofiţer în războiul lui Napoleon, iar după război a ajuns în Anglia. Această vizită a avut o influenţă atât de mare asupra lui, încât s-a decis să-şi dedice toate eforturile pentru progresul şi dezvoltarea Ungariei. Autor a trei cărţi: Împrumut, Lumea, Stadium.
Kölcsey Ferenc Gróf Wesselényi Miklós Deák Ferenc : Ministrul justiţiei născut la Söjtör la 17 octombrie 1803 – decedat la Budapesta, ianuarie 1876. Gróf Batthyány Lajos născut la 10 februarie 1807, decedat la 6 octombrie 1849. Regele Ferdinand V l-a desemnat pe Lajos Batthyány ca prim-ministru pe data 17 martie 1848.

Redactor la ziarul „Pest”
__________________________
În ianuarie 1841 Kossuth a ajuns la ziarul Pest, în funcţia de redactor şef. A început să publice articole de fond împotriva privilegiilor feudale şi despre lupta pentru drepturile cetăţeanului, a cerut independenţa constituţională, dar nu s-a luat nici un fel de măsură, nu s-a luat în consideraţie. István Széchenyi, marele reformist liberal, care era mai răbdător, l-a avertizat că publicaţiile sale agită şi pot să ducă la o revoluţie. Prioritatea lor a era unirea naţională, şi împreună au publicat o politică naţională, publicaţia lui Kossuth a avut un efect extraordinar de mare, având un tiraj între 3000-6000 de exemplare. Conservativii şi ce care au fost împotriva reformelor au fost criticaţi de Széchenyi, după acesta a oprit critica, Kossuth a dat răspunsuri printr-un articol care de fapt sunt condiţiile. În 1844 guvernul l-a demisionat din funcţia de la ziarul Pesti, pretextul fiind salariul.

Kossuth a iniţiat înfiinţarea ziarului şi a scris o mulţime de articole despre o economie independentă, s-a opus importurilor industriale din Austria, iar opoziţia a aprobat decizia.

Generalul Victor Atanasie Stanculescu se Destainuie, interviu B1 tv 2006 VIDEO!

VIDEO 2
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

VIDEO 3
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

VIDEO 4
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

VIDEO 5
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.