Traian Băsescu: PSD „câştigătorul moral” al alegerilor, dar sugerează că va numi un premier de la PD-L, „câştigătorul constituţional”

Preşedintele Traian Băsescu începe, astăzi, consultările cu partidele, începând cu grupul minorităţilor naţionale şi terminând cu PD-L, în ordinea numărului de mandate, aşa cum şeful statului a precizat că a făcut şi în 2004. Totuşi, Băsescu a consolat PSD, pe care l-a numit „câştigător moral” al alegerilor, pentru că are 90.000 de voturi mai mult decât

PD-L. Democrat-liberalii sunt însă „câştigătorii constituţionali”, întrucât Legea fundamentală face referire la numărul de locuri în Legislativ.

Băsescu a cerut fiecărei formaţiuni să vină cu o delegaţie de aproximativ 18 persoane, întrevederile cu partidele urmând să ţină maximum o oră. Seria de întâlniri începe la 10 şi se încheie la 15, urmând ca preşedintele să facă şi el o declaraţie fie astăzi, fie luni. Suspansul în privinţa desemnării premierului se va menţine însă şi după consultări, în funcţie de negocierile dintre partide şi de cât de repede se va mişca viitorul Parlament, pe care preşedintele l-a convocat pe 15 decembrie, la ora 12.00.

Ieri seara, Băsescu a ieşit la Palatul Cotroceni să anunţe care e calendarul negocierilor, dar nu a lăsat să transpire prea multe informaţii. A reieşit însă că nu susţine un guvern minoritar, ci unul cu o puternică majoritate parlamentară, şi că doctrinele partidelor care se vor alia la guvernare sunt mai puţin importante, contând, pentru preşedinte, soluţiile la criza economică prefigurată a lovi România în anul viitor.

Noul guvern – majoritar şi competent

Importantă în noul Cabinet va fi, susţine Băsescu, nu simpla apartenţă la un partid, ci competenţa. „În momentul de faţă, prioritatea zero e legată de interesul naţional, un guvern care, pe de o parte, să respecte voinţa electoratului, iar pe de alta să fie suficient de puternic, prin sprijinul din Parlament, astfel încât să poate să treacă legislaţia necesară diminuării efectelor crizei. (…) Doctrina e foarte importantă, dar 2009 e un an în care viaţa şi realităţile ne vor obliga să asigurăm o guvernare bazată pe priorităţi”, a spus Băsescu.

El a negat că va desemna premierul în funcţie de prezidenţialele de anul viitor: „Se pare că foarte mulţi domni care se perindă pe la televiziuni au uitat de criză şi prioritatea lor e să vadă abordările preşedintelui în raport cu alegerile prezidenţiale. Este cel puţin o copilărie, probabil se adresează altui tip de român. Prioritatea mea nu e legată de un eventual al doilea mandat, ci de intenţia de a un guvern care să întrunească cele două condiţii: să respecte voinţa electoratului şi să aibă susţinere în Parlament”.

Uninominalul – de cascadorii râsului

Băsescu a comentat şi rezultatele la alegeri, spunând că Legea uninominalului este un pas înainte faţă de votul pe liste, dar are deficienţe care trebuie corectate. „Marea deficienţă a legii este inechitatea, prin alocarea mandatelor candidaţilor care au fost pe locul 2 sau 3. Candidaţi pe locul 1 cu 10.000 de voturi şi peste nu au obţinut mandatul, dar un candidat de pe locul 3 sau 4, cu 2.700 de voturi, l-a obţinut. Acest lucru decredibilizează nu numai sistemul, ci chiar parlamentarul”, a spus preşedintele. El a dat ca exemplu şi alegerea, în diaspora, a unui candidat cu 34 de voturi, care nici măcar nu-şi dorea să acceadă în Parlament. „E o chestiune de Guiness Book, de comici vestiţi ai ecranului, în care un domn cu dosar penal câştigă în faţa ministrului Justiţiei. E o întâmplare care, dacă n-ar fi tristă, ar fi amuzantă”, a mai spus preşedintele, care a susţinut modificarea legii fie prin introducerea uninominalului cu un singur tur, fie a uninominalului în două tururi.

Info plus:

„Uninominalul a fost în favoarea unui partid”

Preşedintele Traian Băsescu a spus, în declaraţia de aseară, că uninominalul a avantajat „un partid”, n-a spus care. Şeful statului a precizat că „toată această construcţie (electorală, n.n.) a fost în favoarea unui partid şi asta se vede din diferenţa între locurile întâi obţinute de partide şi numărul de mandate”. Băsescu s-a referit, de fapt, la liberali, care au obţinut, în urma redistribuirilor, mai multe mandate decât poziţii câştigătoare. Numele PNL a fost însă specificat clar, tot ieri, de către consilierul prezidenţial Cristian Preda: „Legea actuală este rezultatul unei colaborări fructuoase între Pro Democraţia şi PNL, colaborare la care s-au raliat politicieni interesaţi din toate partidele. A avantajat clar liberalii, care, deşi au obţinut 50 de locuri întâi în colegii, au câştigat 93 de mandate”.

Traian Băsescu a mai adăugat că, dacă, pe fond, legea uninominalului este bună, aplicarea ei este defectuoasă: „Consider că artizanii acestei legi au acum ocazia să recunoască erorile pe care le-au făcut”. Preşedintele asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, a respins însă acuzaţiile aduse de şeful statului şi consilierul său, spunând că sistemul de vot adoptat este unul echitabil, asigurând reprezentarea în Parlament şi a celor care nu au votat cu învingătorul. (Bogdan Cristea)

Presedintele Asociatiei ProDemocratia (APD) Cristian Parvulescu a declarat ca formula de alocare a mandatelor din legea uninominalului a fost propusa de pesedisti si agreata de liberali, udemeristi si conservatori. Propunerea pesedistilor, transmisa prin Anghel Stanciu si aprobata in forurile politice ale PSD, de alocare a mandatelor a fost agreata de toti cei care au participat la intalnire, respectiv: Cristian Diaconescu (PSD), liberalii Bogdan Olteanu si Mihai Voicu, Marton Arpad (UDMR) si Sergiu Andon (PC).

Modul tehnic de repartizare a mandatelor a fost discutat in Comisia parlamentara de Cod electoral, a subliniat Parvulescu, adaugand: „Cei care afirma ca Asociatia ProDemocratia ar fi responsabila de aceasta formula de alocare a mandatelor nu tin cont de desfasurarea eve­nimentelor”. „Formula de alocare a mandatelor este una strict matematica. Ceea ce unii numesc anomalii sau distribuiri nedrepte este o consecinta a repartizarii proportionale a mandatelor”, a subliniat seful APD. El a explicat de ce a acceptat ProDemocratia, care a initiat legea uninominalului, formula propusa de PSD. „Pentru ca am avut doua conditii, care au fost respectate si care sunt intrunite in legea despre care vorbim: colegii uninominale si repartizarea proportionala a mandatelor. Suntem adeptii repartizarii alocarii proportionale a mandatelor pentru ca nu credem ca cetatenii Romaniei se impart in doua categorii”, a spus Parvulescu. El a reamintit ca APD a propus un sistem mult mai simplu si mai usor de inteles, care presupunea ca jumatate din locurile din Parlament sa fie alocate celor care au castigat primul loc, in timp ce pentru cealalta jumatate se propunea o compensare proportionala. Parvulescu s-a declarat convins ca actualul sistem poate produce reformarea clasei politice romanesti. Potrivit presedintelui ProDemocratia, sistemul este atacat permanent deoarece se doreste o intoarcere la sistemul pe lista, dorit de cei care nu sunt obisnuiti sa comunice in mod direct cu alegatorii.

Patru milioane de romani au votat degeaba – Cum ajungi în Parlament doar cu un singur vot

Legea alegerilor uninominale, sustinuta de unii, blamata si chiar atacata in instante de altii, a creat cea mai anormala situatie politica din istoria democratica a Romaniei. Calculand numarul de voturi total exprimate, pe cele in baza carora au ajuns parlamentari candidatii partidelor, precum si numarul sufragiilor adunate de candidatii ramasi pe dinafara, in urma redistribuirii, constatam ca sunt mult mai multi votanti nereprezentati in Parlament decat cei reprezentati

In Senat, unde ajung 137 de candidati, dintr-un numar total de 6.877.987 de voturi exprimate cu tinta directa catre anumiti candidati, nu-mai 2.854.426 de voturi au dus la alegerea dorita de electori. Restul de 4.023.561 voturi au intrat in sistemul redistribuirii catre can-didati care nu au fost doriti de cei care si-au exprimat votul uni-nominal

In Camera Depu-tatilor, unde au intrat 332 candidati, din numarul total de 6.858.439 de sufragii exprimate in mod direct pentru anumiti candidati, doar 2.916.739 de voturi au dus la alegerea dorita de alegatori.

Voturile ramase, 3.941.700, in urma aceluiasi sistem de loterie a re-distribuirii, au ajuns la candidatii nedoriti de catre cei care si-au exprimat optiunile.
de Claudia Toma, Cornelia Draghici

Cum ajungi în Parlament doar cu un singur vot

Sistemul de votare la aceste alegeri a fost unul mixt, în trei paşi. Acest sistem avantajează mai mult partidele decât candidaţii. Pe termen lung, uninominalul mixt avantajează partidele mari, iar, pe termen scurt, partidul clasat pe locul trei. Acesta e cel care beneficiază masiv de redistribuire.

Mai jos prezentăm cele trei faze ale acestui proces electoral în care încercăm să explicăm cum un candidat care s-a votat pe sine şi nu a mai obţinut niciun alt vot poate ajunge în Parlament.

Faza I: contează omul

În această fază, alegătorii dintr-un colegiu se duc la vot şi votează pentru un candidat sau altul.

După numărarea voturilor pe colegiu, candidatul care a luat peste 50% ajunge direct în Parlament. Toate locurile din colegiile care nu au fost ocupate de candidaţi cu peste 50% trec în faza a II-a.

Faza a II-a: contează şi omul, şi partidul

În această fază se vor distribui locuri candidaţilor cu procente sub 50%, folosindu-se un criteriu în care contează numărul de voturi pe care le-a obţinut candidatul în colegiul său şi numărul de voturi pe care le-a obţinut partidul în judeţul respectiv sau
Bucureşti.

Deci, în această fază, contează candidatul şi partidul în aceeaşi măsură. Însă, fiind vorba de o împărţire cu numere întregi, va apărea unrest de număr de voturi – la partide şi un rest de colegii neacoperite. Toate aceste resturi trec în faza a III-a.

Faza a III-a: doar partidul contează

În această fază, voturile obţinute de candidaţi nu mai contează. Contează voturile rămase rest ale partidelor la nivel naţional şi colegiile rest care nu au parlamentari aleşi.

Se fac două liste – una cu un clasament de voturi pe partide şi una cu colegii rămase neocupate.

În funcţie de acest top, partidele ocupă colegiile libere. Dar, atenţie, va merge în Parlament candidatul din acel colegiu al partidului respectiv, fără să conteze locul pe care acest candidat a ieşit la alegeri sau numărul de voturi pe care l-a luat.

Astfel, se ajunge la situaţia că poţi merge în Parlament şi cu un singur vot, dacă partidul din partea căruia ai candidat a obţinut acel colegiu.

–––– 

Iosif Koto 70 de ani, deputatul cu 34 de voturi: Eu nici nu am vrut sa fiu ales. Campania mi-am facut-o mai mult pe mail
de Attila Biro HotNews.ro
Miercuri, 3 decembrie 2008, 17:05 Actualitate | Politic

Candidatul UDMR, Iosif Koto, castigatorul unui mandat de deputat cu 34 de voturi, a comentat pentru HotNews.ro sistemul uninominal, despre care spune ca e prost si ca va trebui schimbat. Koto este de parere ca a ajuns in Parlament in mod nejustificat, nici macar el nu spera sa ocupe un fotoliu de parlamentar. Viitorul deputat UDMR sustine ca este o nedreptate faptul ca alti candidati care au castigat mii de voturi nu au intrat in forul legislativ. Koto a povestit pentru HotNews.ro ca nu si-a facut campanie nici in Africa, nici in Asia si ca majoritatea voturilor le-a primit de la romanii din Israel pe care i-a cunoscut in Cluj.

Rep: Ati castigat un loc de parlamentar cu 34 de voturi. In opinia dumneavoastra este bun sau rau sistemul uninominal?
Iosif Koto: In principiu, acest sistem ar putea sa aduca mai multi oameni de calitate in Parlament. Ca toate inceputurile, are insa foarte multe imperfectiuni. Eu cred ca una dintre primele sarcini ale noului Parlament este sa perfectioneze acest sistem.

Rep: Sunt candidati precum Norica Nicolai sau Doru Ioan Taracila care au strans peste 10.000 de voturi dar n-au intrat. Dumneavoastra cu 34 de voturi, ce legitimitate aveti in Parlament?
I.K. Sigur, sunt oameni de calitate. In afara de Norica Nicolai, mai sunt si altii precum domnul Eckstein care ar merita sa fie in Parlament. Avem nevoie de ei in Parlament pentru ca au o experienta vasta. Eu cred ca este vorba de o gresala a sistemului. Sigur, pe de-o parte, unii au ratat un loc in Parlament, dar sunt si cazuri in care au fost alesi oameni de calitate. Si eu cred ca voi aduce un plus in Parlament deoarece am o experienta de 40 de ani si am ocupat diferite functii importante.

Rep: Daca peste patru ani se va pastra sistemul uninominal ati candida intr-un colegiu uninominal din tara?
I.K. Categoric nu. In primul rand, din cauza varstei pentru ca peste patru ani o sa am 74 de ani si nu cred ca as mai face fata. Ca sa fiu sincer eu nici acum nu am vrut sa intru, dar daca asa a fost sa fie am sa raman.

Rep: Ce proiecte aveti pentru romanii din Asia si Africa?
I.K. Pot sa va spun ca eu am antecedente, pentru ca am avut doua mandate in cadrul Ministerului Invatamantului unde m-am ocupat si de departamentul relatii externe. Am tinut legatura cu comunitatile din diaspora. Am realizat in premiera un manual pentru evreii din Romania. Eu am sa propun in cadrul Parlamentului infiintarea unor agentii prin care relatiile cu romanii din aceste zone sa fie mai apropiate. Nu numai ei au nevoie de noi, si noi avem nevoie de ei, mai ales pe relatiile economice.

Rep: Cum v-ati facut campanie, prin ce zone ati ajuns?
I.K. Dupa cum am spus, eu nici nu ma asteptam sa fiu ales. Nu am ajuns in niciuna din aceste zone. Campania am facut-o mai mult pe mail. Stiti, acolo sunt zone neelectrificate, zone salbatice. Cred ca voturile le-am primit din Israel. A fost aici in Cluj un grup din Israel si i-am cunoscut la o piesa de teatru, probabil ei m-au votat.

Doamne, doamne, am ajuns in Parlament in mod nejustificat, nici macar nu am sperat sa ocup un fotoliu de parlamentar, nu am dorit si nu m-am gandit sa intru-n parlament, era doar o gluma pe messenger cu prietenii din Israel, dar io Iosif Koto sunt norocos, sa vezi ce campanie am derulat pe mail. Asta-i reteauaOvidiu spune:.

Adevarul despre votul uninominal

Sub masca unui referendum pentru un vot uninominal, Traian Băsescu vrea să facă schimbări majore în democraţia din România. Să explicam pe scurt cele doua variante de vot uninominal:

1. cea propusă de Pro Democraţia, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament şi care o să fie adoptată dacă pică referendumul făcut de Traian Băsescu: „Vot uninominal majoritar relativ cu 1 tur de scrutin”.
2. cea propusă deTraian Băsescu pentru care a convocat referendumul : „Vot uninominal majoritar absolut cu 2 tururi de scrutin”.

Vreau să fie clar că acest referendum nu este pentru „vot uninominal”, care oricum o să fie introdus, ci doar ca să decidă tipul de vot uninominal care o să fie implementat, fie el relativ (1 tur de scrutin) sau absolut (2 tururi de scrutin).

Mai pe larg cele doua variante de vot uninominal:
1. Sistemul (relativ) Pro Democraţia:

* un singur tur de scrutin
* 140 de colegii pentru Camera, 60 de colegii pentru Senat
* colegiul este câştigat de candidatul care obţine cele mai multe voturi
* candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător; mandatele se obţin de către toţi câştigătorii de colegii şi de către candidaţii clasaţi de regula pe poziţia a doua (sau chiar a treia) redistribuire.

2. Sistemul (absolut) recent propus de Traian Băsescu:

* doua tururi de scrutin
* 280 de colegii pentru Camera, 120 pentru Senat
* colegiul este câştigat în primul tur de candidatul care obţine 50% din voturi sau în turul doi de finalistul care obţine cele mai multe voturi
* este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur; mandatele se obţin doar de către câştigătorii de colegii care au majoritate absoluta.

Ambele sisteme de vot sunt uninominale, repartizarea mandatelor, şi nu votul în sine, se face prin două metode, una majoritară şi una proporţională, dar alegerea se face între candidaţi individuali şi nu între liste, în ambele cazuri. În ceea ce priveşte distribuirea mandatelor, proiectul Pro Democraţia presupune ca jumătate dintre acestea să fie repartizate la nivel de colegii, după regula „câştigătorul ia tot”. Candidatul care obţine cele mai multe voturi într-un colegiu, câştigă mandatul pus în joc. Restul de mandate se distribuie după o metodă proporţională, dar cei care vor intra în posesia respectivelor mandate sunt tot candidaţi individuali (cei care au ieşit pe locurile doi, trei, patru etc. la nivel de colegii, ca număr de voturi uninominale) şi nu listele de partid.

Tipul de sistem electoral preferat de partidul PSD este cel majoritar uninominal în două tururi. O astfel de formula electorală avantajează partidele populare şi izolează partidele mici. În general, sistemul electoral majoritar conduce la disproporţii importante între votul popular şi votul politic, iar în contextul unei societăţi plurale, cu un sistem multipartidist poate afecta gradul de reprezentativitate a Parlamentului. Pot apărea situaţii în care partide ce se bucura de voturile a 30-35% din alegători ajung să câştige 60% din fotoliile parlamentare, iar partide care obţin 14-19% nici măcar nu intra în Parlament.

Să luam un exemplu concret pentru varianta „votului uninominal în două tururi de scrutin” propus la referendum:
Sunt alegerile : partidul A are 31% din voturi, B 29%, C 25%, D 8%, E 7%.
La colegii : partidul A câştigă 57% din colegii, B 41%, C 0%, D 2% şi E 0%.
Toate colegiile se transformă în mandate.
C şi E nu câştigă nici un fotoliu în parlament chiar daca ei reprezintă 32% din populaţia regiunii.

Iar daca adăugăm şi pe D se ajunge la 40% din populaţie cu doar 2% din locurile din parlament, acest lucru repetându-se odată la patru ani. Lumea o să se sature să voteze cu partide care nu o au şanse să intre în parlament şi o să fie presaţi să voteze răul cel mai mic din cele doua mari partide care există, doar ca să nu arunce votul la gunoi.

Vreau să atrag atenţia că sunt pro vot uninominal, dar sistemul de „vot uninominal majoritar absolut cu 2 tururi de scrutin” propus de Traian Băsescu pentru referendum este nedemocratic şi vă transforma România într-un stat autocrat, condus doar de cele două mari partide politice: PSD + PD, adică de FSN (care nu reprezintă altceva decât un „face-lift” al PCRului).

Electoratul o să aibă doar iluzia de a alege între două entităţi diferite şi în final se ajungem ca în America unde sunt doar doua partide politice care au monopol asupra puterii dar de fapt sunt acelaşi lucru.

Partea cea mai gravă este că un partid care reprezintă o categorie socială, etnică, economică, ideologică etc. de oameni care nu au cum să fie majoritară (ex: intelectuali, germani, ecologiştii etc.) dar care reprezintă de exemplu 20% din populaţia României, nu o să poată să câştige niciodată alegerile, aceea categorie nu o să mai fie reprezentă niciodată în parlament şi nu o să aibă vreo influenta asupra politicii tarii (nici măcar cu 20% cât merită).

În afară de ăsta, faptul că 20% au votat pentru partidul X, înseamnă că 20% din populaţie vrea ca atunci când plăteşte taxele la stat, ca un partid care îi reprezintă să ocupe 20% din locurile din parlament şi nu vor să vadă parlamentari PD sau PSD care nu fac nimic pentru ei şi care mai au şi salariile plătite de acest segment din populaţie.

De ce un cetăţean din populaţia care a votat cu A sau B (în exemplu de mai sus) are drepturi mai multe decât unul din populaţia care a votat cu C sau E, lucru care se va repeta la fiecare sesiune de alegeri parlamentare? Ce democraţie este asta? Acest lucru reprezintă pe scurt doar tirania majoritarilor asupra minoritarilor.

Cel mai vehement critic al variantei propuse de şeful statului este liderul Pro Democraţia, Cristian Pirvulescu: „Deficienţa cea mai importantă a acestui model este ca oferă un Parlament reprezentativ pentru cei care au votat partidul învingător. Sistemul majoritar nu face o deosebire între parlamentari, ci intre cetăţeni: cei care nu sunt reprezentaţi au dreptul doar să tacă. Totul ţine de o filosofie. În unele cazuri se urmăreşte eficienţa guvernării, în alte, democraţia. Sistemul majoritar (propus de Băsescu – n.r.) urmăreşte eficienta guvernării. Cum se poate ca un sistem care până şi în Franţa urmează să fie schimbat este propus să fie pus în aplicare în România? Suntem în contratimp“. Avantajate vor fi PD, în primul rând, şi PSD”, susţine Pirvulescu.
În acelaşi timp, acesta apăra modelul de uninominal al APD. „Sistemul APD negociat cu cinci partide este unul care încearcă să ofere reprezentare uninominala, pentru că asta vor romanii, dar şi o repartizare proporţionala a partidelor“, mai spune acesta.

În mare, este vorba de o preluarea nedemocratică a puterii din România de un singur grup de oameni pe o perioada de timp nedefinită. Eventualii adversari politici sunt fragmentaţi şi demoralizaţi: de exemplu crearea partidului păpuşă PLD format cu scopul de a împărţii electoratul liberal în doua grupuri distincte, creând imposibilă realizare unei majorităţi a partidului PNL în viitoarele alegeri, şi conform sistemul de vot uninominal cu 2 tururi de scrutin propus de Băsescu poate rămâne complet nerepartizată în viitoarele parlamente ale României.

Partidele mici vor fi demoralizate şi cu timpul se vor dizolva, iar crearea de partide noi care să aducă propuneri noi în parlament şi să revigoreze clasa politică se va opri din acelaşi motiv. Partidele mari vor deveni mai ample şi aproape imposibil de înlocuit prin coaliţii intre partide politice mai mici dar cu ideologii asemănătoare.

Democraţia reprezintă o metodă de conducere a unui colectiv, care asigură participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante.
Nu putem avea o democraţie perfecta încă dar putem minimaliza numărul de voturi pierdute şi păstrarea concurentei între partidele politice.