“Anticomunista” Monica Macovei, procurorul GDS cu “FB” pe linie de la PCR: “Tatal meu, colonel Vasile Gherghescu, a fost instructor la Sectia Militara si Probleme de Justitie – Sector MAI – a CC al PCR”

Intrucat in ultimele saptamani, europarlamentara Monica Macovei (foto) fosta ministru al Justitiei, apare insistent pe la televiziuni sa agite populatia, aratand spre fel de fel de vinovati din Justitie si clamand principii democratice in care sustine ca ea crede cu tarie, Lumeajustitiei.ro va prezinta dovada ca lidera PDL nu este altceva decat un procuror comunist, care a jurat sa apere oranduirea comunista si politica PCR. Monica Luisa Macovei (fosta Gherghescu) si-a inceput activitatea de procuror in 1982 la Procuratura locala Giurgiu. La 1 septembrie 1982, cand si-a intrat in paine ca procuror, Monica Luisa Gherghescu era deja membra a Partidului Comunist Roman. Cu aceasta ocazie, in fata fostului Procuror General al Republicii Socialiste Romania, Nicolae Popovici, ea a depus juramantul de procuror comunist. Iata-l:

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

JURAMINT

Eu, Gherghescu Monica Luisa – procuror la Procuratura locala Giurgiu – Jur sa servesc cu devotament Republica Socialista Romania, poporul roman, sa pun intreaga mea capacitate de munca in slujba infaptuirii politicii interne si externe a partidului si statului, sa aduc la indeplinire, cu intreaga raspundere, atributiile care imi sint incredintate, sa actionez neclinit pentru intarirea si dezvoltarea orinduirii noastre socialiste, pentru apararea patriei, a suveranitatii, independentei si integritatii tarii.

Jur sa respect Constitutia Republicii Socialiste Romania si legile tarii, sa pastrez cu strictete secretul de stat, sa apar proprietatea socialista, sa actionez potrivit principiilor democratismului socialist, ale eticii si echitatii socialiste”.

Acest juramint a fost depus in fata noastra, astazi 1 septembrie 1982.

PROCUROR GENERAL, Nicolae Popovici

Ce cuvant mai poate avea justitiara “Ioana d’Arc” a Romaniei?

Fata de juramantul prezentat mai sus, cum s-ar putea crede ca o persoana care a jurat in scris sa apere regimul comunist, care a cooperat cu Militia si a dovedit preocupare pentru munca de partid comunist, asa cum reiese din caracterizarile ei profesionale, s-ar putea dezice de ce a semnat? Cum mai poate Monica Macovei sa dea lectii de democratie si sa ne reprezinte in Parlamentul European?

Sursa
Aflu de la Reporter virtual ca spaima calului Mariei Tereza, celebra euro-flasneta Monica Macovei, membra cu coada a grupului vocal-instrumental “Cele Trei Gratii”, alaturi de Tatiana Mungiu si Renata Weber, si-a facut si ea blog, dupa modelul lui Cristi Preda, acest Vasile Roaita ramas atarnat de sirena. Pentru cine nu-si mai aduce aminte este vorba de fostul ministru al Justitiei defunctei Aliante DA, “civila” GDS, “anti-corupta” pana-n maduva oaselor, care nu ne prea poate lamuri din ce banuti de criza isi tine junele copil pe la Londra, inca de dinainte de a deveni euro-parlamentara PD-L (pe liste, ca pe vremea PCR si FSN). Cumva din cei “economisti” prin “mijloace specifice” in Macedonia?

Adulata pana la isterie de tot felul de spalati la creier sau masinisti de serviciu ai centrului ideologic al Soros in Romania – Grupul pentru Dialog Social -, Monica Luiza Macovei, nascuta Gherghescu, este perfecta; perfecta pentru un studiu de caz exponential al imposturii programatice a profitorilor tuturor regimurilor. Fosta procuroare comunista devenita o febrila “anticomunista” progaysta, intrata in civilie exact cand s-au descoperit in fisetele ei nu mai putin de 198 de dosare restante, a ramas in amintirea celor care le pasa de Romania drept un ministru sinistru al Justitiei, dupa ce i-a refuzat si legendarului luptator in munti Ion Gavrila Ogoranu si sotiei sale, Ana, reabilitarea juridica. In 2006, badia Ogoranu avea inca un solid cazier penal intocmit de comunisti, drept pentru care i s-a refuzat un credit bancar. La solicitarea batranilor luptatori in rezistenta de a li se sterge cazierul, in ciuda unei Scrisori Deschise adresate de catre cei doi eroi “anticomunistei” Macovei, situatia nu li s-a schimbat. La scurt timp, Ana si Ion Gavrila Ogoranu s-au stins, rapid, unul dupa celalalt. Brazii s-au frant dar nu s-au indoit.

Personal, m-am confruntat scarbit cu guruista Macovei (sa nu inteleaga altceva Tapalaga, guristul ei de la Minister) in 2005 cand, in urma unei cereri oficiale privind masurile pe care le va intreprinde pentru simplificarea redobandirii cetateniei naturale de catre toti romani deposedati abuziv de ea ca urmare a ocupatiei sovietice, am primit un raspuns stupefiant, prin cretinism si nesimtire. Concret, dupa cum afirmam si atunci intr-o prelegere de la Senat, eram “informati” ca in anul 2004 au obtinut cetatenia romana 295 de “cetateni basarabeni“, “moldoveni si ucraineni“, pentru anul 2005 preconizandu-se, “poate”, “dublarea acestui numar”. Adica, daca ar fi fost dupa capul ei sau gura lui Tapalaga, am fi ajuns la fenomenalul numar de 590 de cetatenii pe an pentru “basarabeni, moldoveni si ucraineni”. Acum, struţo-politico-civila face pe interesata de soarta romanilor de peste Prut (ucraineni, moldoveni sau basarabeni, nu stie nici ea), la ordinul aceluiasi Soros si folosindu-se de instrumentele acaparate prin pozitia si sforile retelei sorosite din Parlamentul European.

Dar, sincer si pe romaneste: ia mai da-o in pizda ma-sii!

Mai bine ar explica daca a ajutat-o sau nu in cariera sa fulminanta de procuror comunist ca taticul ei, prezentat in toate biografiile sale oficiale drept “jurist”, a fost colonel si instructor la Sectia Militara si Probleme de Justitie – Sector MAI – a CC al PCR. Asa, ca chestie…

Ia sa vedem si ce zic arhivele, astea care s-au lasat gasite:

Monica Macovei: plimbări afara şi ascensiune usoară

Mapa profesională a Monicăi Macovei, fostă Gherghescu, înlătură misterul asupra modului în care aceasta a ajuns de la Procuratura Locală Giurgiu, procuror la Parchetului Sectorului 1 Bucureşti, într-un regim în care accesul în această unitate era dificil pentru cei care nu mulţumeau partidul. Din motive de sănătate (!).

Avizul i-a fost dat de Direcţia a V-a din Procuratura Generală sub semnătura procurorului N. Radu, care a apreciat cererea ca fiind întemeiată şi a propus detaşarea la Procuratura Sectorului 1 Bucureşti. Cererea a fost făcută la 13 aprilie 1984. Detaşarea la un sector atât de “greu”, deşi s-a făcut în cursul aceluiaşi an, la 13 aprilie 1984, procurorul-şef Gheorghe Diaconescu îi recomanda procurorului, pentru activitatea de la Giurgiu, “să aprofundeze studiul practicii judiciare şi a literaturii de specialiatate, să-şi organizeze judicios timpul de muncă în vederea soluţionării cu operativitate a dosarelor ce îi sunt repartizate”.

LA PARCHETUL CAPITALEI, FARA CONCURS. Din simplu procuror la sector, Monica Macovei a ajuns direct şefă la Biroul de supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de poliţie, audienţe şi relaţii cu presa, din cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti, în anul 1991. Când, graţie faptului că nu s-a prezentat nici un candidat la cele două concursuri efectuate pentru ocuparea postului, ea a fost propusă pentru şefie de procurorul-şef de atunci al Procuraturii Capitalei, Viorel Spînu.

18 noiembrie 1993 Ninosu a dispus reducerea cu o treime a vechimii necesare, de 15 ani, pentru ca Monica Macovei, pe atunci procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, începând din anul 1991, să poată ocupa funcţia de procuror la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie. Ordinul a fost dat după cererea formulată de procurorul general Vasile Manea Drăgulin pentru Macovei Monica Luisa, la data de 12 octombrie 1993.

EXCURSII ÎN STRAINATATE, LA GREU. Monica Gherghescu a plecat în străinătate, în perioada 1968 – 1974, în Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, cu părinţii prin ACR. În anul 1975, în Ungaria, Italia, Elveţia, Austria, cu părinţii prin ACR, 30 de zile. În 1978, în URSS, prin BTT 15 zile, în 1979, RDG, cu părinţii prin ACR, 20 de zile, în 1981 în URSS, din nou prin BTT 15 zile, preocupări în afara profesiunii, adică un articol în RRD nr. 11/1981.

… PRIN RELAŢIILE TATALUI. În 7 iulie 1986, Monica Gherghescu nu a primit aprobare din partea conducerii Procuraturii Generale să plece într-o excursie turistică în Franţa, arătând că valuta necesară i-a fost depusă de către Balibanu Cornelia Veturia (25 de dolari şi 500 de franci francezi). A fost refuzată, pentru că şi în anul 1985 a făcut cerere de plecare in excursie în Franţa şi în Republica Federală Germania, valuta necesară fiindu-i asigurată de cetăţeanul francez Moţaş Constantin. În nota explicativă dată de Macovei, în ziua de 24 iunie 1986, menţionează că personal nu-i cunoaşte pe cei doi cetăţeni francezi care i-au asigurat valuta necesară efectuării celor două excursii, în Franţa şi RFG (Germania). Ea arată că Moţaş Constantin a fost coleg de facultate al tatălui său, însă nu cunoaşte în ce împrejurări s-a ajuns la consemnarea valutei. Despre Balibanu Cornelia Veturia menţiona că este tot o cunoştinţă a tatălui său, plecată de mai mult timp din ţară şi stabilită cu domiciulul în Franţa. Tatăl său s-a reîntâlnit cu aceasta în Bucureşti, în luna aprilie 1986, când şi-a manifestat dorinţa ca fiica sa (Monica) să facă o excursie în Franţa. Ca urmare a acestei discuţii, i-a depus la bancă valuta necesară efectuării excursiei. Procurorul Monica Gherghescu susţine că nu o cunoaşte pe Balibanu Cornelia Veturia.

La 30 iulie 1992, Monica Macovei a plecat la Budapesta cu o bursă a Fundaţiei Soroş pentru perfecţionarea pregătirii sale în specialitate profesională, se scrie în fişa de apreciere a anului 1992.

MEMBRA DE PARTID. Membră de partid din anul 1980, încă de pe băncile Facultăţii, Monica Macovei a beneficiat de aprecieri pozitive, atât pe linie profesională, cât şi de partid. “La învăţământul politic şi profesional se prezintă întotdeauna cu materialele indicate studiate şi conspectate şi participă activ la dezbaterile organizate în cadrul unităţii” notă a Direcţiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984. Într-o caracterizare aflată la mapă, de la Facultatea de Drept din Bucureşti, absolvită de Monica Macovei, pe acea vreme Gherghescu, cu media 10, în 1982, se arată: “Este membră de partid. A participat în fiecare an la toate acţiunile cultural educative din facultate”.

“FB” PE LINIE. Toate calificativele primate de Monica Macovei, fostă Gherghescu, sunt la superlativ: “Foarte bine” (FB). În anul 1988, în fişa de apreciere de la Procuratura Sectorului 1, se arată că în activitatea procurorului Monica Gherghescu “un rol important l-au avut acţiunile privind persoanele a căror activitate nocivă a fost pusă în discuţie de organele de miliţie, cele 114 deplasări la sediul organelor de miliţie şi cele 18 verificări ale arestului”.

Anul 1997 a fost cel în care, în urma unui scandal, Monica Macovei şi-a dat demisia din funcţia de procuror al Parchetului General – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică – Serviciul pentru drepturile omului şi criminologie. Demisia a intervenit chiar la finalul unui control intern, prilej cu care au fost descoperite mai multe nereguli în activitatea profesională a acesteia, dezvăluie mapa profesională a procurorului Macovei.

198 DE RESTANŢE. Potrivit verificării efectuate în anul 1996 de şeful direct al Monicăi Macovei, procurorul Adrian Vlad, aceasta avea nici mai mult nici mai puţin decât 198 de lucrări nesoluţionate, astfel: 5 din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 şi 93 din 1996. Controlul a arătat de asemenea că dosarele nesoluţionate de procurorul Macovei aveau o vechime între 60 şi 1.030 de zile şi că unele dintre ele aveau ca obiect acuzaţii de încălcare a drepturilor omului aduse altor procurori. “Doamna procuror Macovei Monica Luiza întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedeşte lipsă de oganizare în desfăşurarea activităţii de procuror, în ţinerea evidenţelor lucrărilor; insubordonare în relaţiile cu şefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic şi lipseşte nemotivat”, se arată în mapa profesioanlă a fostului ministru al Justiţiei.

SUPERFICIALITATE. În raportul de control, inspectorul dă de înţeles că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. “Doamna procuror obişnuieşte să închidă lucrări ocolind controlul şefilor şi nedând soluţia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrări de acest gen. De menţionat că sub acest aspect a fost atenţionată şi de şeful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat că doamna procuror, în relaţiile cu şeful de serviciu, foloseşte biletele în locul convorbirilor directe. Din conţinutul unui astfel de bilet mai deducem şi atitudinea sa superficială în legătură cu modul operativ de soluţionare a plângerilor venite de la cetăţeni, precum şi modul în care înţelege să se poarte în relaţiile cu colegii de serviciu”, arată inspectorul Mihai Cârstea. De remarcat că după demisia din magistratură Monica Macovei a devenit cunoscută ca avocat şi preşedinte al ONG-ului APADOR-CH, tocmai pentru lupta împotriva încălcării drepturilor omului.

FARA SANCŢIUNI. Dosarul de cercetare disciplinară, constituit în urma controlului, nu a avut ca finalitate aplicarea vreunei sancţiuni disciplinare deoarece Monica Macovei şi-a dat demisia înainte de luarea vreunei decizii de către Consiliul de Disciplină al Ministerului Public.

Conflict cu procurorul general Nicolae Cochinescu

Atât la momentul inspecţiei, cât şi câţiva ani mai târziu, în 2005, Monica Macovei s-a apărat spunând că este o victimă a unui război politic: “Raportul întocmit de procurorul inspector Cârstea s-a înscris în practica abuzivă a cercetării disciplinare a procurorilor care nu erau iubiţi de procurorii generali. Acel raport a fost întocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitată pentru o dezbatere, conflict în urma căruia mi-am dat demisia”, a susţinut Macovei în replică. Surse judiciare ne-au precizat însă că demisia ar fi salvat-o pe Monica Macovei de la o posibilă excludere din magistratură. Comparând plecarea sa din magistratură cu cea a Noricăi Nicolai şi raportându-ne la Legea 60/1968 observăm că şi transferul la cerere în funcţia de jurisconsult al Noricăi Nicolai a salvat-o pe aceasta tot de la o posibilă excludere din magistratură, informeaza Jurnalul National intr-un articol de dupa respingerea Noricai Clinci-Nicolai, fosta colega de Procuratura a RSR a Monicai Gherghescu-Macovei.