Soţul Elenei Udrea, ministrul turismului, încasează milioane de euro de la unităţile sanitare din Bucureşti, printr-o firmă cu acţionari scoşi din burtă. Soţul Elenei Udrea, Dorin Cocoş, face afaceri de milioane de euro cu spitalele din Capitală, printr-o firmă înfiinţată în condiţii suspecte

Soţul Elenei Udrea, ministrul turismului, încasează milioane de euro de la unităţile sanitare din Bucureşti, printr-o firmă cu acţionari scoşi din burtă. Soţul Elenei Udrea, Dorin Cocoş, face afaceri de milioane de euro cu spitalele din Capitală, printr-o firmă înfiinţată în condiţii suspecte. Compania se numeşte Meditest Global 2002 şi în actele acesteia au figurat printre acţionarii-fondatori două şefe de la laboratoarele unor spitale bucureştene. Acestea au declarat pentru EVZ că nu au fost niciodată asociate cu Dorin Cocoş într-un SRL! Situaţie în care numele şi datele de identitate le-au fost folosite ilegal. În momentul înfiinţării Meditest Global 2002, Dorin Cocoş deţinea 45% din capitalul social şi ocupa funcţia de administrator.

Peste 13 milioane de euro

Societăţile Meditest Global 2002 şi Clamari Trading Impex – prima controlată acum prin intermediari de Dorin Cocoş, iar cea de-a doua aparţinându-i în totalitate – vând reactivi de laborator mai multor spitale din Capitală.

Întrucât, pentru cea mai mare parte a banilor, între firmele lui Cocoş şi unităţile sanitare au fost semnate acorduri-cadru pe mai mulţi ani, valoarea efectivă a tranzacţiilor va putea fi calculată cu exactitate abia la expirarea acestora.

Soţul Elenei Udrea poate încasa până la 55,6 milioane de lei (circa 13,6 milioane de euro). Doar în ultimii doi ani, Cocoş a obţinut de la spitale peste 7 milioane de lei (1,67 milioane de euro).

Cinci spitale

Soţul ministrului Elena Udrea şi-a croit drum către cele mai mari sume de bani prin semnarea unor acorduri-cadru cu unităţile sanitare. Cele mai mari au fost parafate cu Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca (SCUF) şi cu Institutul Clinic Fundeni.

Anul trecut, Clamari Trading Impex şi Meditest Global 2002 au încheiat cu Spitalul Floreasca acorduri valabile pe trei ani, pentru valoarea maximă de 31,2 milioane de lei (aproximativ 7,3 milioane de euro), în urma unor licitaţii la care nu s-a prezentat nicio altă firmă concurentă. Suma reprezintă plafonul în care trebuie să se încadreze tranzacţiile dintre spital şi cele două firme, pe o perioadă de 3 ani.

Reactivi pe bani grei

Deocamdată, Spitalul Floreasca a cumpărat de la cele două societăţi reactivi în valoare de 457.700 lei. Cu Institutul Fundeni, firmele lui Cocoş au încheiat acorduri- cadru pentru 22,3 milioane de lei (aproximativ 5,33 milioane de euro), sumă din care, potrivit datelor EVZ, au încasat deja 1,64 milioane de lei.

Meditest Global 2002 a încheiat, pentru opt luni, un acord-cadru şi cu Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Până la expirarea acestuia, potrivit directorului Gheorghe Iana, spitalul a cumpărat reactivi de 180.000 de lei. Participând la licitaţii, firmele lui Cocoş au încasat 2,9 milioane de lei şi de la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” şi 1,66 milioane de lei de la Spitalul Militar Central „Carol Davila”.

„Centaurii” lui Dorin

Advia Centaur şi Dimension XL sunt cele două aparate pentru care firmele controlate de Dorin Cocoş furnizează reactivi de laborator. Primul aparat este fabricat de Siemens, iar cel de-al doilea – de firma americană Dade Behring, şi ea parte a grupului Siemens începând cu 2007.

De regulă, analizoarele ajung în dotarea unităţilor sanitare prin înche ierea unor contracte de comodat. Concret: firmele pun la dispoziţia spitalelor, gratuit, analizoarele, iar spitalele cumpără reactivi de la acele firme. Aparatele mai pot a junge la spitale fie prin donaţii, fie achiziţionate de Ministerul Sănătăţii.

Pionii otrăviţi

Odată ce laboratoarele au fost utilate, analizoarele joacă rolul unor „cai troieni” ai firmelor furnizoare, tot ele alimentându-le cu reactivii necesari funcţionării.

„Contractele de comodat pentru aducerea unui analizor sunt semnate, de regulă, la recomandarea şefului de laborator. Acesta testează performanţele aparatului şi, dacă e satisfăcut, întocmeşte un referat în acest sens”, spune Claudiu Turculeţ, directorul Spitalului Floreasca.

Ioan Sârbu, directorul Spitalului Militar Central (SMC), spune că analizorul Advia Centaur a ajuns în unitatea sanitară după o sponsorizare făcută de Meditest Global 2002 – firma înfiinţată de Cocoş. „Ministerul Apărării nu permite încheierea contractelor de comodat. Aparatul ne-a fost donat în 2006”.

PARAVANE, BANI ŞI INFLUENŢĂ

Marionetele „Mafiei de Băneasa”

Afacerea ”Cocoş – Spitale” s-a dezvoltat pe calapodul business-urilor tradiţionale, în care un personaj controversat, conectat la multiple cercuri de interese şi putere, rezistă în cercul strâmt al „clienţilor” statului, indiferent de regimurile politice.

Oficial, în prezent, între soţul ministrului Udrea şi compania Meditest nu există nicio legătură. Neoficial, Dorin Cocoş este „păpuşarul” care dictează mişcările unor acţionari de care îl leagă cumetriile şi banii. Pe lângă „oamenii de casă”, în povestea Meditest există şi „victime”: doi dintre cei care apar ca fondatori spun că identitatea le-a fost folosită fără să ştie şi adaugă că n-au nicio legătură cu această companie.

Primul pas

• Meditest Global 2002 s-a înfiinţat în octombrie 2002.
• Administrator al firmei şi acţionar principal era chiar Dorin Cocoş (45%). Ceilalţi asociaţi: Athanasios Tserpes (44%), Mioara Radu, Adriana Popescu şi Raluca Olaru.
• Obiectul de activitate: comerţul cu produse farmaceutice.

Asocierea Cocoş – Tserpes nu e întâmplătoare: potrivit surselor EVZ, cetăţeanul grec era în momentul respectiv un jucător cunoscut pe piaţa furnizorilor de reactivi chimici pentru spitalele bucureştene. În plus, în 2001, Tserpes încasase peste 3 miliarde de lei vechi de la Serviciul Român de Informaţii.

Întrebat cum a ajuns partener cu Cocoş în Meditest, Tserpes a răspuns: „Ce e aşa grav că am fost în firma aceasta cu domnul Cocoş? Am intrat de bunăvoie în societate, mai demult. Tot aşa am şi ieşit. Nu văd de ce trebuie să povestesc acum despre asta”.

Acţionare fără voia lor?

Dacă grecul îşi recunoaşte implicarea în Meditest, Raluca Olaru şi Adriana Popescu – şi ele fondatoare ale companiei, cu câte 3% din participaţii fiecare – se dezic total de această firmă.

„Nu am fost niciodată acţionară în Meditest. Pe domnul Cocoş nu l-am văzut în viaţa mea. Nu am avut niciodată nicio legătură cu aceşti oameni. Nu ştiu cum s-a ajuns aici. Eu nu mi-am dat acordul să fac parte din Meditest, nici nu ştiam că există această firmă!”, ne-a declarat, surprinsă, doctoriţa Raluca Olaru, fosta şefă a laboratorului din cadrul spitalului bucureştean CFR 2.

Aceeaşi reacţie a avut-o şi Adriana Popescu, şefă la laboratorul Spitalului CFR Witing: „Nici nu îl cunosc pe domnul Cocoş, cum să fim parteneri?!?”.

Funcţiile rămân în familie

Cea de-a cincea acţionară-fondatoare a companiei era Mioara Radu, unul dintre partenerii de cursă lungă ai lui Dorin Cocoş. Aceasta a apărut de-a lungul timpului în afacerile lui Alexandru Bittner şi Adrian Petrache, vechi prieteni şi asociaţi ai perechii Udrea-Cocoş şi numiţi de preşedintele Băsescu „şefii Mafiei de Băneasa”.

Tandemul Mioara Radu- Dorin Cocoş a funcţionat nu doar în Meditest, ci şi în companiile Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional şi Centrul de Evaluare Medicală şi Testare a Forţei de Muncă. La aceasta din urmă, Radu lucra în perioada în care era consilier municipal PD, sub mandatul lui Adriean Videanu. Cenzor iniţial al Meditest era Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoş.

După doi ani de la înfiinţarea firmei, acţionarii au început să se schimbe. În mai 2004, şefele de la laboaratoarele spitalelor CFR au fost înlocuite de o anume Gabriela Munteanu. Raluca Olaru comentează surprinsă: „Nu aveam cum să renunţ la participaţiunile din această firmă, odată ce nici măcar nu ştiam că sunt acţionară! Nu am auzit niciodată în viaţa mea de femeia asta, Gabriela Munteanu!”. Munteanu este o interpusă tradiţională de-a lui Cocoş.

În 2004, cu patru luni înainte de alegerile câştigate de Traian Băsescu, afaceristul Cocoş a părăsit, oficial, compania. Dar a rămas în umbră: în acte, a fost înlocuit de Spiridon Cristu, unul dintre membrii grupării care gravitează în jurul familiei ministrului turismului. Lui i s-a alăturat şi Cerga Năstase, un alt „satelit” al cuplului Udrea-Cocoş. Atât Cristu, cât şi Năstase l-au secundat pe Dorin Cocoş în compania Dalli Exim, care a monopolizat parcările din Bucureşti. Ulterior, ambii interpuşi au părăsit acţionariatul Meditest, Cristu rămânând administrator.

Azi, patronii Meditest sunt Robert Dumitrescu, Florin Dinu – cumnatul lui Dorin Cocoş – şi o oarecare Camelia Irimescu.

Încercările EVZ de a lua legătura cu cei trei sau lovit de secretara companiei Meditest. „Nici domnul Dinu şi nici doamna Irimescu nu sunt aici. Reveniţi mâine!”. Am revenit trei zile la rând. Replica a fost aceeaşi.

ÎNTÂLNIRE

„N-am timp să discutăm acum”

EVZ a încercat de nenumărate ori să ia legătura telefonic cu soţul Elenei Udrea. De fiecare dată, nu a răspuns. Ultima soluţie: o vizită la locul unde miliardarul îşi face veacul – EuroHotels, hotelul său din apropierea Mănăstirii Caşin. Îndrumaţi de cei de la recepţie, l-am descoperit pe Dorin Cocoş într-un separeu din restaurant, adăpostit de un paravan de hârtie. Tocmai se despărţise de un interlocutor, lăsând câteva pahare goale pe-o masă. Avea perciunii crescuţi până aproape de bărbie, sacoul descheiat şi o privire obosită. Ne-a întâmpinat uşor înveselit. Gesticula lent şi nu tresărea la niciuna dintre întrebări. Voluminos, cu palmele cât lopeţile, ne-a îndrumat, amical, spre ieşire. „N-am timp să discutăm acum. Da, ştiu că-i important… Altădată! Vă sun eu, am toate numerele de telefon”. Arătând spre mesele de la parterul hotelului, a adăugat: „Puteţi veni să beţi oricând o cafea aici! La revedere!”.

Elena Udrea ne-a transmis prin consiliera sa personală „că nu e în niciun fel răspunzătoare de afacerile soţului sau ale rudelor ei. În cazul în care există nişte neregului în derularea afacerilor domnului Cocoş, există organe competente care să judece acest aspect”.

PRECEDENT

Analize scumpe

„Înclinaţiile” lui Dorin Cocoş pentru domeniul analizelor medicale au ieşit prima oară la iveală graţie unei dezvăluiri făcute de EVZ în 2005. Atunci, o firmă la care soţul Elenei Udrea era acţionar, Centrul de Asistenţă Medicală, monopolizase piaţa testelor medicale obligatorii pentru românii care plecau la muncă în Spania.

În 2005, firma respectivă, în care aveau interese şi controversaţii Bittner şi Petrache, încasase 317 miliarde de lei vechi. Flerul nu l-a trădat pe Cocoş. Analizele sunt scumpe, indispensabile şi cerute mereu. Potrivit directorului Claudiu Turculeţ, în prezent, SCUF plăteşte lunar 800.000 de lei pentru reactivi de laborator. Directorul de la SMC spune că dă anual 2,63 milioane de lei pe reactivi.

TUNURI

Câştiguri mărite de cinci ori

• Meditest Global 2002 a înregistrat creşteri de profit, suprapuse perfect contractelor cu statul. 

•  

  Firma a avut, în 2006, o cifră de afaceri de aproape 700.000 de lei şi un profit de peste 250.000 de lei.

•  
• Un an mai târziu, a încheiat trei contracte pentru furnizare de reactivi cu institutele „Matei Balş” şi Fundeni. Astfel, cifra de afaceri „a explodat” de la 700.000 la 3,7 milioane de lei, în timp ce profitul s-a ridicat la 1,8 milioane de lei. 

• Şi compania Clamari Impex Trading, deţinută exclusiv de Cocoş, şi-a triplat profitul între 2006 şi 2007.

Mâine în Evenimentul zilei

Veţi citi despre afacerile pe care soţul Elenei Udrea, Dorin Cocoş, le face cu Primăria Sectorului 6, condusă de edilul PDL Cristian Poteraş.
Sursa: Evenimentul Zilei

Moştenitorul secret al lui Nicolae Ceauşescu – Daniel Valentin Ceauşescu

Luni, 27 Aprilie 2009

După o investigaţie ce a durat mai bine de un an, l-am găsit şi vi-l prezentăm pe cel mai misterios membru al clanului Ceauşescu. Daniel Valentin Ceauşescu (28 de ani) s-a născut în Bucureşti, în 1981, şi este nepotul direct a lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu. În jurul copilului lui Valentin Ceaşescu şi al Iordanei Borilă s-a păstrat un relativ mister înainte de Revoluţie şi un secret total în ultimii 20 de ani, timp în care a locuit şi a studiat în Statele Unite ale Americii. Este fizician, ca şi tatăl său, şi s-a întors de curând în România ascunzându-şi identitatea şi ferindu-se de expunerea în public.

Spaimele din 1989

Dacă am privi familia Ceauşescu ca pe o dinastie istorică, Daniel Valentin este moştenitorul. De sânge, de nume, de avere. Este primul fiu al lui Valentin, cel mai mare dintre copiii lui Nicolae Ceauşescu.

A trăit aproximativ 18 ani într-o pribegie anonimă impusă de mama sa, Iordana (Dana) Borilă. Acest adevărat autoexil este justificat de Iordana prin spaima că furia poporului, aşa cum au simţit-o urmaşii şi apropiaţii cuplului dictatorial în primul an de după Revoluţie, s-ar putea răsfrânge şi asupra unicului nepot de la acea vreme al lui Nicolae Ceauşescu.

Daniel Valentin avea doar 8 ani în 1989, era şcolar, bunicii tocmai fuseseră împuşcaţi la Târgovişte, tatăl se afla în penitenciar sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale, mama primise o citaţie cu o acuzaţie asemănătoare şi se ascundea la prieteni împreună cu el. Din vuietul mulţimii dezlănţuite pe străzi, Iordana Borilă a memorat o „promisiune” înspăimântătoare ce reprezenta o perspectivă îngrozitoare pentru viitorul copilului său: ”Să ajungă să stea într-un orfelinat de-al lui Ceauşescu, să vadă şi el condiţiile în care au stat copiii poporului atâţia ani!”. Plecarea din ţară şi traiul într-o necesară şi asumată discreţie au fost soluţiile găsite pentru a conserva integritatea fizică şi psihică a copilului.

 

LA MARE. Iordana, Valentin, Daniel şi Elena Ceauşescu – la Neptun, în 1982
ARBOREIordana, mama lui Daniel, este fiica lui Petre Borilă (1906-1973), pe care Raportul de Condamnare a Comunismului îl descrie drept „militant comunist născut la Silistra (Bulgaria), al cărui nume adevărat era Iordan Dragan Rusev şi care în anii ’30 a adoptat pseudonimul Borilă.Istoricii comunismului adaugă, în acelaşi document, că Petre Borilă a ştiut cum să stabilească o relaţie apropiată şi cu Gheorghiu-Dej. „În timpul anilor ’50, a participat direct la acţiunile represive organizate de Securitate, împreună cu Dumitru Coliu (alt comunist de origine bulgară) şi Ion Vinţe (János Vincze). De fapt, Borilă a fost implicat în cele mai secrete afaceri politice şi era cunoscut ca o figură distantă şi suspicioasă”.

Mama Iordanei, Ecaterina Abraham-Borilă, a fost – potrivit aceleiaşi surse – o comunistă militantă de origine evreiască, membru al Comitetului Central al PCR (1948-1969), al Biroului Politic (1952-1965), al Comitetului Executiv al CC al PCR (1965-1969) şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965).

Vladimir Tismăneanu descrie relaţiile dintre familiile Ceauşescu şi Borilă drept „tensionate”, în special după căsătoria lui Valentin cu Iordana, „eveniment la care Ceauşescu s-a opus cu încăpăţânare”. Această variantă este susţinută şi de Mihaela Ceauşescu (fiica lui Marin Ceauşescu, unul dintre fraţii Dictatorului) care povesteşte în cartea sa că „Nicolae şi Elena au facut front comun împotriva lui Valentin când s-a căsătorit prima dată, cu Dana Borilă. Au fost impotrivă amândoi, la unison”.

De altfel nici celălalt bunic al lui Daniel Valentin, Petre Borilă, nu aproba această căsătorie „datorită faptului că el condamna antisovietismul lui Ceauşescu”.

LA MUNTE. Elena, Daniel, Iordana şi Poliana Ceauşescu – la Predeal, în 1984

 

1930
este anul în care Iordan Dragan Rusev, bunicul dinspre mamă al lui Daniel, a adoptat pseudonimul Borilă

AVERE

Moştenirea – câteva tablouri

În afară de nume, moştenirea de care poate beneficia Daniel Valentin din partea familiei Ceauşescu este aproape nesemnificativă. Singura parte de „avere” îi poate reveni din procesul prin care Valentin Ceauşescu a obţinut, în justiţie, câteva obiecte de artă care i-au aparţinut lui şi fraţilor săi până în 1990. De altfel, dintre tablourile cerute de Valentin în ins tan ţă, o mare parte sunt ale Iordanei Borilă, ridicate de procurori din casa acesteia în 1990. Iordana a studiat istoria ar tei şi, potrivit ei, o mare parte dintre tablourile „confiscate” din casa sa după Revoluţie erau ca douri primite direct de la pictori pe vremea când era stu dentă. În discuţie se află 42 de tablouri şi 9 obiecte de argint şi porţelan.

Bunurile, mare parte din colecţia familiei Borilă, au făcut recent obiectul unui articol in „New York Times”, unde reporterul îl citează chiar pe Valentin Ceauşescu, dar de care cei în cauză sunt extrem de nemulţumiţi şi consideră că a fost scris cu rea-credinţă.

În ciuda unei hotărâri definitive a instanţei date încă din 1996, doar o mică parte dintre tablourile şi obiectele cerute i-au fost înapoiate lui Valentin, restul fiind încă în posesia Muzeului Naţional de Artă, care invocă mai multe motive ca să nu le returneze şi este acuzat de birocraţie excesivă de către avocaţii lui Valentin. Pretenţia Muzeului Naţional de Artă al României este ca Valentin Ceauşescu să ceară restituirea bunurilor de la Parchet, iar Parchetul, la rândul său, să le ceară de la muzeu.

O altă „moştenire” de care Daniel poate beneficia este marca Ceauşescu, pe care Valentin Ceauşescu şi Mircea Opran (fostul soţ al Zoiei) au înregistrat-o la OSIM încă din ianuarie 2007.

PORTRETE

 

Tatăl – Valentin Ceauşescu

 

• S-a născut pe 17 februarie 1948. A urmat Liceul „Petru Groza” şi Facultatea de Fizică până în 1967, când, pentru trei ani, a plecat să studieze la Imperial College din Londra.
• Din 1970 s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică, unde lucrează şi în prezent.
• Odată întors de la Londra, s-a căsătorit cu Iordana Borilă, de care a divorţat în 1989.
• În 1995 s-a recăsătorit şi mai are o fată, Alexandra.

Fiul – Daniel Valentin Ceauşescu

 

• S-a născut pe 30 mai 1981 şi va împlini în curând 28 de ani.
• Este licenţiat în fizică şi filosofie, studii terminate la un colegiu din New York, potrivit spuselor sale.
• În România nu lucrează încă, deşi i-ar fi plăcut să se angajeze la acelaşi institut de fizică în care este şi tatăl său.
• Îşi doreşte să urmeze un doctorat în Statele Unite ale Americii. 

 

 

Mama – Iordana (Dana) Borilă

• S-a născut pe 20 iunie 1946. A studiat istora artei şi apoi a lucrat ca muzeograf la Muzeul de Artă.
• Cu puţin timp înainte de Revoluţie, în primavara anului 1989, a divorţat de Valentin Ceauşescu, iar în 1990 a fugit din ţară împreună cu fiul, mai întâi în Israel, apoi în SUA.
• După ce a revenit în România, a lucrat pentru Comunitatea Evreiască din Bucureşti până când a ieşit la pensie.

 

Valentin Ceauşescu, fiul lui Nicolae şi al Elenei, s-a născut pe 17 februarie 1948. Urmează cursurile Şcolii „Petru Groza”, terminând liceul în 1965, apoi Facultatea de Fizică, în 1967. Timp de trei ani a studiat la Imperial College din Londra. Reîntors în ţară după 1970, s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică, unde lucrează şi în prezent. În acelaşi an, s-a căsătorit cu Iordana Borilă, mama lui Daniel Valentin, „moştenitorul secret”, descoperit de EVZ.

A divorţat însă în 1988. La Congresul al XIV-lea al PCR, cu puţin timp înainte de Revoluţie, Valentin a fost ales membru supleant al CC al PCR. Fiul cel mare al dictatorilor a fost un apropiat al clubului de fotbal FC Steaua Bucureşti înainte de 1989, implicarea lui managerială conducând la câştigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986, la Sevilla. Valentin Ceauşescu s-a recăsătorit după Revoluţie, în 1995. Pe lângă Daniel Valentin, mai are o fetiţă, Alexandra, născută în 1996. Valentin este singurul dintre cei trei copii  ai cuplului Ceauşescu încă în viaţă.
Rebela

Sora sa, Zoia (născută la 1 martie 1949), fiica mijlocie a fostului dictator al Românei, s-a stins din viaţă, bolnavă de cancer , pe 20 noiembrie 2006. Zoia a fost o recunoscută colecţionară de opere de artă şi bibliofilă. Se pare că fiica mijlocie a cuplului Ceauşescu şi-a deranjat părinţii cu o atitudine ceva mai „liberală”, motiv pentru care ar fi fost urmărită de Securitate pentru a i se „sparge anturajul”. Înainte de 1989, Zoia ajunsese şefa Secţiei de Matematică de la Institutul pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică, fiind absolventă a Facultăţii de Matematică. A fost căsătorită cu inginerul Mircea Opran, cadru universitar la Politehnica din Bucureşti. Nu au avut copii.„Prinţişorul”

Fiul cel mic al cuplului dictatorial, Nicu Ceauşescu, a murit în 1996, din cauza unei afecţiuni hepatice. „Presupus a fi un alcoolic înveterat şi un playboy încă din adolescenţă, el a fost un simbol al degenerării dinastice a comunismului românesc în anii ’80. În mod ironic, la sfârşitul anilor ’80, unii dintre liderii de la vârf, temându- se de aspiraţiile Elenei de a-i succeda soţului ei, au pariat pe Nicu ca reprezentând răul cel mai mic”, se arată în biografia publicată în Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Dictatorul

Dosarul de cadre al lui Nicolae Ceauşescu – bunicul lui Daniel Valentin – trasează, pe scurt, momentele de început în evoluţia celui care avea să devină „cel mai iubit fiu al poporului”. O notă informativă din dosarul său de cadre, datată 20 decembrie 1945, îi face o scurtă descriere inedită şi contradictorie în termeni viitorului „fiu al ţării”: „Cismar, 28 de ani, în UTC din 1934, devotat, disciplinat, inteligenţă vie  , nu are atitudine tovărăşească, este ironic, încrezut, dorinţa de a se evidenţia, ridicat politiceşte”, „nu suficient de devotat, dar face mari progrese”, „este energic, metoda de muncă încă slabă”, „curajos, vigilenţă slabă”, „spirit colectiv în creştere, morală sănătoasă, element cu mare perspectivă”. Biografia arhicunoscută a dictatorului arată că acesta s-a născut pe 26 ianuarie 1918, la Scorniceşti, fiind al treilea copil într-o familie numeroasă. Agricultorii

Părinţii acestuia, Andruţă şi Lixandra (născută Militaru) Ceauşescu, au adus pe lume zece copii, din care doar nouă au supravieţuit până la maturitate. În dosarul de cadre al dictatorului, acesta îşi descrie pe scurt părinţii: „… sunt agricultori şi se ocupă cu plugăria, au cam 10 hectare de pământ, pot fi socotiţi mijlocii. Tata a fost liberal”.

Nicolae Ceauşescu a avut trei surori şi cinci fraţi. Fratele cel mic, Ioan Ceauşescu (născut în 1932), mai este încă în viaţă. Fratele mai mare al dictatorului, Marin Ceauşescu (născut în 1916), are o poveste al cărei final încă mai ridică semne de întrebare. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti. A preluat, în 1974, conducerea reprezentanţei economice a României la Viena. Pe 28 decembrie 1989, la câteva zile după execuţia fratelui său, Marin a fost găsit spânzurat în subsolul Ambasadei României din Viena.

Potrivit arborelui genealogic publicat de Mihaela (Moraru) Ceauşescu, fiica lui Marin Ceauşescu, în cartea „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig…” (publicată la Editura Meditaţii, în 2004), fraţii familiei Ceauşescu din Scorniceşti au avut, în total, 18 urmaşi direcţi.

Bunicii dinspre mamă, tot comunişti de frunte

S-au autoexilat în SUA

Traseul complet urmat de cei doi este încă un mister din pricina secretomaniei cu care Daniel, Dana şi Valentin s-au înconjurat în anii ce au urmat. Varianta cea mai plauzibilă, aproape imposibil de verificat în lipsa confirmărilor celor implicaţi, este că au fugit în Israel ajutaţi de academicianul Nicolae Cajal, cu care părinţii Iordanei s-au aflat în relaţii de prietenie. Mama Iordanei, Ecaterina Abraham (devenită Borilă după căsătoria cu liderul comunist de origine bulgară Petre Borila) avea origini evreieşti prin bunicii născuţi în familiile Lote şi Abraham. În aceste condiţii, obţinerea cetăţeniei israeliene pentru urmaşi este posibilă.

Cert este însă că mama şi băiatul au petrecut ultimii ani de „exil” în Statele Unite ale Americii. Daniel Valentin şi-a terminat studiile într-un colegiu din New York, obţinând licenţa în fizică şi filozofie, călcând astfel pe urmele tatălui său care are în spate o carieră lungă de fizician. După terminarea studiilor a revenit în ţară împreună cu mama sa, păstrând discreţia deprinsă în lungul exil. Data întoarcerii în România a celor doi coincide cu trecrea în nefiinţă a Zoiei Ceauşescu (noiembrie 2006). Tot un deces, de data aceasta din familia Mizil, a provocat apariţia în public a Danei şi a lui Daniel.

Seamănă cu unchiul Nicu şi cu bunicul Nicolae

Zidurile bisericii de la Cernica adăposteau, în decembrie 2008, trupul fostului demnitar comunist Paul Niculescu Mizil. Seara, la lumina chioară a lăcaşului, rudele primeau condoleanţe de la prieteni foarte apropiaţi. Intrau, pe rând, oameni care încercau să ocolească astfel zarva înmormântării de a doua zi. Printre aceştia, un tânăr şi o doamnă ale căror discreţie se distingea chiar şi într-o atmosferă de priveghi. „Dana şi copilul!”, tresare Donca Mizil, fosta iubită a lui Nicu Ceauşescu.

Cele două femei îşi zâmbesc şi discută cald, ca două vechi prietene. Descoperă împreună faptul că, imediat după Revoluţie, şi-au ars majoritatea fotografiilor făcute în vremea în care au trăit cu cei doi fii ai lui Nicolae Ceauşescu, ca să nu poată fi folosite drept dovezi împotriva lor. Daniel este îmbrăţişat cu căldură şi i se spune de câteva ori că „are ochii lui Nicu”, unchiul său.

Nu au încredere în oameni

 

Tânărul, puţin stingher şi copleşit de atmosfera familială, zâmbeşte mult şi vorbeşte puţin. Îşi caută cuvintele, pe care le rosteşte într-o română perfectă, uşor cântată. Ceea ce poate trece drept accent ardelenesc se dovedeşte a fi, de fapt, o pronunţie englezească. Îşi expune ideile privitoare la „socialismul lui Barack Obama” coerent, tranşant, pe alocuri ştiintific. Crede că nu are amintiri clare cu celebrii săi bunici pentru că era mult prea mic în 1989, dar şi pentru că schimbarea mediului la o asemenea vârsta le şterge mai lesne.

Părerile sale despre România trădează o cunoaştere perfectă a trecutului familiei din care face parte şi a perioadei comuniste. Obsesia „telefoanelor ascultate” apare, de mai multe ori, în discuţia cu el, care conţine referiri dese la trecutul României, dar şi la excesele Americii. Îmbrăcat modest, dar nu sărăcăcios, într-o jachetă din piele şi jeans, Daniel pare protejat excesiv de mama sa, care nu-l scapă din ochi şi îi urmăreşte atentă orice vorbă. Câteva trăsături ale feţei sale, o anumită căutătură, o grimasă, te duc uşor cu gândul la Valentin, tatăl său, la unchiul Nicu, ba chiar şi la bunicul Nicolae Ceauşescu.

Dana Borilă îşi arată suspiciunea cu privire la orice discuţie care are legătură cu fiul ei. Refuză politicos cererea unei ulterioare întâlniri, ba chiar şi dezvăluirea adresei de e-mail pentru o încercare mai detaliată de a o convinge să vorbească despre trecut într- un interviu amplu.

Fără încredere în oameni, din cauza „multiplelor dezamăgiri”, mama şi fiul merg doar împreună prin ca pitala aglomerată, uneori ţinându-se de mână, cu ochelarii de soare păstraţi pe nas aproape de fiecare dată . Circulă des cu mijloacele de transport în comun. E posibil ca mulţi bucureşteni să-i fi întâlnit în tramvaiul 40. Odată „îm barcaţi”, se aşază pe scaunele din spatele vatmanului, pentru a-şi feri privirea de a celorlalţi călători.

În seara geroasă de la Cernica, la insistenţele membrilor familiei Mizil, cei doi au plecat spre casă cu o maşină, şi nu cu autobuzul, aşa cum veniseră.

A STUDIAT FIZICA ÎN SUA

Urmaşul lui Nicolae Ceauşescu e şomer

Deşi are diplomă de fizician obţinută la New York, Daniel nu şi-a găsit încă un loc de muncă în România. Şi-a dorit să lucreze alături de tatăl său la Institutul de Fizică Atomică, dar nu şi-a depus dosarul la timp, când au fost scoase locuri la concurs.

Din dialogul cu Dana şi cu Daniel reiese că nu vor să-şi facă publică povestea. Unul dintre motivele invocate este că românii încă nu sunt pregătiţi să-i accepte fără să-i judece prin prisma trecutului familiei Ceauşescu. Susţin că s-au întors în România pentru a rezolva „nişte probleme familiale” şi că nu ştiu dacă şi când se mai întorc în Statele Unite ale Americii. Daniel şi-ar dori să urmeze un doctorat peste Ocean.

MISTER

Nepotul ascuns

Misterul vieţii de azi a lui Daniel Valentin Ceauşescu este, într-un fel, o prelungire a discreţiei care l-a înconjurat chiar de la naştere, din 1981. Despre nepotul lui Nicolae Ceauşescu, născut în 1981, sunt consemnate extrem de puţine date. De exemplu, în arhiva Agerpres, agenţia de presă care avea acces la evenimentele de familie ale cuplului dictatorial, există doar două fotografii în care apare singurul nepot al lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu. Un instantaneu făcut la Neptun, pe plajă, cu Daniel, mama sa, Valentin şi Elena Ceauşescu, şi un altul realizat la Predeal, în care personajele sunt aceeaşi Elena Ceauşescu, împreună cu nurorile Poliana Ceauşescu şi Iordana Borilă. În ambele, Daniel Valentin este consemnat doar cu apelativele „nepotul” sau „fiul

ZVON PLANTAT DE ELENA

Valentin înfiat, o diversiune

Una dintre cele mai mari legende care a apărut înainte de 1989 şi care s-a păstrat până în ziua de azi, având drept motiv de propagare diverse „surse istorice”, este aceea că Valentin Ceauşescu ar fi fost, de fapt, adoptat de cuplul dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Nu numai asemănările fizice ale lui Valentin cu Elena Ceauşescu, ci şi asemănările dintre fiul său şi membrii familiei Ceauşescu arată contrariul. În plus, Vladimir Tismăneanu spune tranşant că, de fapt, această legendă a fost o diversiune plantată, la vremea respectivă, de Securitate.

„Valentin nu a fost infiat, a fost copilul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu. Am cunoscut personal o ilegalistă care a împărţit camera de maternitate cu Elena Ceauşescu atunci când aceasta era în pragul aducerii pe lume a lui Valentin. La ceremonia de la Consiliul Popular al Sectorului 1, la căsătoria lui Valentin cu Iordana, au participat Andruţa, tatăl lui Ceauşescu, şi Zoia, sora lui Valentin. Zvonul privind «înfierea» lui Valentin a fost scornit de Securitate, probabil la ordinul Elenei Ceauşescu, înfuriată de insubordonarea fiului rebel. Cine l-a văzut pe Valentin tânăr nu putea să nu observe asemănarea frapantă cu mama sa.

La fel, poza publicată în EVZ indică similitudini inconfundabile de fizionomie între Daniel Valentin şi Nicu Ceauşescu (amintesc că l-am cunoscut bine pe Nicu, încă din 1958, când aveam amândoi 7 ani şi am mers împreună mai întâi la Liceul «Dr. Petru Groza», apoi, după 1963, la Liceul 24, actualul «Jean Monnet»).”

„Am cunoscut personal o ilega listă care a îm părţit camera de maternitate cu Elena Ceauşescu atunci când aceasta era în pra gul aducerii pe lume a lui Valentin. Zvonul privind «înfierea» lui Valentin a fost scornit de Securitate.”,
Vladimir Tismăneanu, politolog

Potrivit Raportului întocmit de comisia prezidenţială condusă de politologul Vladimir Tismăneanu, Petre Borilă a fost membru PCR din 1924 şi comisar politic în Brigăzile Internaţionale în timpul Războiului Civil din Spania, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a stat la Moscova, unde a colaborat cu Gheorghi Dimitrov (preşedintele Cominternului) şi cu Dimitri Manuilski (cel mai important demnitar sovietic pe lângă Comintern), iar cu Ana Pauker, Vasile Luca, Leonte Răutu şi Valter Roman a conlucrat pentru a forma nucleul care va prelua conducerea PCR după invadarea României de Armata Roşie.

Ingerul din Spania Fernando Torres a vrajit Europa

Iata ce scriu principalele ziare din Europa despre finala de Campionat European castigata cu 1-0 de Spania in fata Germaniei.

Marca: „REGII EUROPEI”

AS: „Spania, Campioana Europeana. Suna ciudat, dar este adevarat.”

La Stampa: „Spania cucereste Europa!”

El Mundo Deportivo: „Campionii Europei! Spania castiga cel de-al doilea titlu gratie unui golazo marcat de Torres”Gazzetta dello Sport: „Spania, Campioana Europei. Torres pacaleste Germania!”

 

Selectionata Spaniei a avut un parcurs fara greseala la acest EURO, acestia obtinind victorii pe linie : 4-1 cu Rusia, 2-1 cu Suedia si 2-1 cu Grecia, in grupe. A urmat sfertul cu Italia, cistigat la penalty cu 4-2, dupa ce la sfirsitul celor 120 de minute a fost 0-0.

Semifinala cu Rusia a fost o gura de oxigen : un sec 3-0 contra revelatiei, Rusia. In finala un 1-0 spectaculos si eficient. Spania a devenit campioana Europei fara a fi invinsa pe perioada turneului din Elvetia si Austria.

De asemenea, noua campioana a avut si cel mai bun atac, 12 goluri marcate in sase partide, deci o medie de 2 goluri pe meci.

Totodata, Spania a dat si golgheterul turneului final. David Villa, cu 4 goluri in cinci partide, el neputind fi utilizat in finala, din cauza unei accidentari.

In fine, Spania a devenit campioana europeana cu cel mai batrin antrenor. Luis Aragones, va implini 70 de ani peste o luna de zile.

 

Selectionata Spaniei a avut un parcurs fara greseala la acest EURO, acestia obtinind victorii pe linie : 4-1 cu Rusia, 2-1 cu Suedia si 2-1 cu Grecia, in grupe. A urmat sfertul cu Italia, cistigat la penalty cu 4-2, dupa ce la sfirsitul celor 120 de minute a fost 0-0.

Semifinala cu Rusia a fost o gura de oxigen : un sec 3-0 contra revelatiei, Rusia. In finala un 1-0 spectaculos si eficient. Spania a devenit campioana Europei fara a fi invinsa pe perioada turneului din Elvetia si Austria.

De asemenea, noua campioana a avut si cel mai bun atac, 12 goluri marcate in sase partide, deci o medie de 2 goluri pe meci.

Totodata, Spania a dat si golgheterul turneului final. David Villa, cu 4 goluri in cinci partide, el neputind fi utilizat in finala, din cauza unei accidentari.

In fine, Spania a devenit campioana europeana cu cel mai batrin antrenor. Luis Aragones, va implini 70 de ani peste o luna de zile.