Îi pune preşedintele beţe în roate premierului? Viktor Orban se vede cu Băsescu, nu şi cu Ponta

Foto: Victor Ponta impreuna cu premierul Ungariei Orbán Viktor

Primul ministru maghiar a venit azi în România pentru a participa la Întâlnirea E.U. Friends of Cohesion de la Palatul Parlamentului. În programul premergător întâlnirii propriu-zise era prevăzută o întâlnire tete-a-tete între Victor Ponta şi Viktor Orban, dar ea a fost anulată din motive necunoscute (nu poate fi invocată nici o întârziere deoarece premierul ungar e de aseară în Bucureşti). Numai că la câteva ore după întâlnirea anulată, Palatul Cotroceni anunţă că preşedintele Traian Băsescu va avea o întâlnire cu premierul Ungariei. Gurile rele susţin că relaţiile ar fi destul de încordate din cauza evenimentelor din jurul tentativei ratate de reînhumare a poetului maghiar cu viziuni horthyste Nyirő Jozsef.

Pe holurile presa a speculat imediat – e o lucrărură a preşedintelui, au spus cei mai mulţi din jurnaliştii prezenţi la eveniment. Tot ce se poate din moment ce Viktor Orban şi FIDESZ fac parte din Partidul Popular European (PPE) si relaţiile lui cu PDL şi UDMR sunt destul de amicale.

Numai că problema ar putea fi alta. Premierul Victor Ponta anunţa la începutul săptămânii că se va întâlni cu omologul ungar căruia îi va expune situaţia de neacceptat prin care şeful Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, se comportă în desele vizite în secuimea din Transilvania.

Foarte probabil că Victor Ponta să nu îi rămână totuşi dator tease.ului său şi să îi spună ce are de spun în vreo pauză a Întâlnirii de la Palatul Parlamentului.
 Sursa: pe surse.ro

Imnul României, fluierat de bosniaci. Suporterii echipei bosniace au scandat: „Ţiganii! Ţiganii!” – Cum au fost înjuraţi fanii şi fotbaliştii români şi ce scriu ziarele din Bosnia. „Ţiganii, ţiganii!” au scandat zecile de mii de fani bosniaci.

„Ţiganii, ţiganii!” au scandat zecile de mii de fani bosniaci pe parcursul meciului cu România, injuriile fiind adresate atât jucătorilor noştri, cât şi suporterilor echipei naţionale. La un moment dat, imediat după primirea primului gol, între suporterii români şi forţele de ordine s-au înregistrat ciocniri violente, moment în care tot stadionul a erupt din nou, cu acelaşi apelativ.

Presa bosniacă: Întreaga ţară sărbătoreşte, Bosnia îşi croieşte drum către Euro

„Întreaga ţară sărbătoreşte” şi „Victorie mare la Zenica”, sunt titluri apărute în presa bosniacă după victoria obţinută de echipa naţională a Bosniei, sâmbătă, pe teren propriu, în faţa reprezentativei României, scor 2-1, în preliminariile Campionatului European din 2012. „Victorie mare la Zenica”, a titrat publicaţia electronică Sport-Sport, care a continuat: „Naţionala Bosniei a revenit de la 0-1 la pauză şi a reuşit un meci extraordinar, obţinând un succes de prestigiu, cu ajutorul unui public minunat. Jucătorii lui Susici le-au confiscat balonul românilor, pe care i-au presat permanent”.

„Întreaga ţară sărbătoreşte. Ibisevici şi Dzeko au declanşat fiesta. Erupţie de entuziasm la Zenica”, este titlul din cotidianul Dnevni Avaz.

Publicaţia Sarajevo-X a notat că „Bosnia a jucat senzaţional şi îşi croieşte drum către Euro”. „Am obţinut o victorie pe deplin meritată, după un joc ofensiv de excepţie”, a notat sursa citată.

Cotidianul Sport a scris că echipa Bosniei a găsit forţa de a reveni pe tabelă, într-un final de joc frenetic: „Naţionala României a fost dominată tot meciul. O noapte superbă pentru fotbalul bosniac”.

Cotidianul 24 Sata a precizat că naţionala Bosniei nu şi-a pierdut capul, deşi a fost condusă la pauză. „Apărarea românilor a respins, a respins, dar până la urmă era imposibil să nu cedeze, la seria de atacuri continue ale gazdelor”.

„Maestrul Susici şi elevii săi au îngenuncheat România”, scrie publicaţia Reprezentacija.

Reprezentativa de fotbal a României a fost învinsă, sâmbătă, în deplasare, cu scorul de 2-1 (0-1), de selecţionata Bosniei-Herţegovina, într-un meci contând pentru grupa a patra de calificare la Campionatul European din 2012, aceasta fiind a doua înfrângere a „tricolorilor” în preliminarii. Golurile gazdelor au fost marcate de Ibisevici ’64 şi Dzeko ’83. Pentru România a înscris Marica, în minutul 29. (Mediafax)

Ioan Talpeş : „Soarta României nu la Malta s-a decis ci la Kiev” Departamentul de Stat american, dimineata pe 25 dec ’89 a promovat un document cu interesul vizavi de soarta sotilor Ceausescu.

„În Umbra marelui Hidalgo”
Ion Cristoiu: Da. Sunt multe dezvăluiri senzationale în această carte care răstoarnă multe din lucrurile pe care credeam că le stim, dar cel mai important, capitolul 6: „Soarta României s-a decis nu la Malta, ci la Kiev”. Vă rog să explicati această propozitie.
Ioan Talpes: Ati văzut că a fost aproape axiomatică concluzia că la Malta, întâlnirea care a avut loc acolo între Gorbaciov si presedintele american a dus de fapt la fixarea parametrilor în care România trebuia să functioneze, la răsturnarea lui Ceausescu, la toate celelalte, ceea ce nu e adevărat.
Ion Cristoiu: De ce?
Ioan Talpes: Pentru că altii au fost jucătorii care s-au ocupat de România. Statele Unite chiar au avut o retinere vizavi de România. Statele Unite au promovat niste relatii acceptabile, prietenesti, cu România într-o perioadă în care Statele Unite se aflau în confruntare directă cu Pactul de la Varsovia. Iar atunci Ceausescu promovase o relatie specială cu Washington-ul. Si chestiunile acestea lasă niste relatii, niste jocuri de interese, la care nu se renuntă atât de usor. Si în momente cruciale pot să fie relansate. Si eu cred, si vă pot garanta, că si intrarea României în NATO, cu sprijin american, că fără sprijin american nu se putea depăsi o barieră, pe care o voi prezenta într-un volum, ca să se înteleagă despre ce a fost vorba, s-a făcut tot datorită faptului că noi am reusit să resuscităm la Washington traditionala relatie dintre Bucuresti si Washington, si faptul căt Washington-ul poate să se încreadă într-un aliat ca România.

Ion Cristoiu: Stati un pic că e un paradox. Dumneavoastră spuneti că am intrat în NATO datorită relatiilor speciale ale lui Ceausescu cu americanii?
Ioan Talpes: Nu am spus asta, dar se poate spune. Eu mai dau acolo un exemplu.

Chiar în ziua în care Ceausescu a fost omorât, la Departamentul de Stat a fost promovat un document care urma să se citească la Vocea Americii, deci o declaratie, prin care departamentul îsi comunica interesul vizavi de soarta familiei Ceausescu. Or, vă dati seama dacă în dimineata aceea s-ar fi rostit această declaratie din partea Departamentului de Stat, care ar fi fost situatia în România.

–––––
Ion Cristoiu: Dacă se întâmpla asta îl mai împuscau?
Ioan Talpes: Nu stiu. Îmi e greu să mă exprim. Si mai e ceva. Ar fi creat atunci o stare din aceasta de neîntelegere totală. Si nu stiu cum ar fi fost mai bine. Cert este că nu trebuia să fie împuscat. Asta e evident.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneti că de fapt întelegerea a fost între Franta si…
Ioan Talpes: Da.
Ion Cristoiu: Povestiti de ce implicati Kiev-ul?
Ioan Talpes: Păi la Kiev s-a întâlnit Gorbaciov cu Mitterrand. Si atunci au discutat, în ’89, foarte clar asupra schimbărilor care urmau să aibă loc în Europa si în special asupra României. De ce? Noi trebuie să întelegem că am fost mereu, de la 1853 – 1856, cu Războiul Crimeei, într-o relationare aproape nemijlocită cu Franta. Franta s-a exprimat în favoarea României atunci, în ’77,în primul război, în al doilea război. Si noi apărem si de această dată ca fiind filofrancezi.
Ion Cristoiu: De aia cultivă domnul Traian Băsescu Franta?
Ioan Talpes: Nu stiu.
Ion Cristoiu: A spus că avem două parteneriate: Franta si America.
Ioan Talpes: Desi în parteneriat mai sunt dispute. Dar real, si noi avem în Franta un capitol de percepere favorabilă a României. În ultimul timp a scăzut si mai ales în perioada lui Mitterrand.
Ceausescu a gresit. Eu încerc să evidentiez abordarea relatiilor cu Mitterrand. Mitterrand venea din miscarea socialistă franceză chiar de la stânga. La un moment dat a fost bănuit ca fiind stângist,comunist. După aceea a trecut într-o variantă de social-democratie s-a ajuns chiar la o concurentă pe imagine în miscarea socialistă pentru că Ceausescu viza si el o pozitie de lider international. El dorea să capaciteze social-democratia, comunismul liberal si au avut niste stări preconflictuale. Oricum, Ceausescu nu era foarte încântat să îl sprijine pe Mitterrand în candidatura acestuia la presedintia Frantei, deoarece vedea în el un personaj care îl depăsea ca amploare a personalitătii. Si atunci povestesc de cazul acela …
Ion Cristoiu: Dar cică l-a primit pe Giscard d’Estaing.
Ioan Talpes: Da, sigur. După ce îl avertizase Mitterrand să nu facă asta. A făcut acest lucru. Mai departe – si eu voi descrie acest lucru – a fost vorba chiar de niste neîntelegeri în ce se cheamă sustinerea în campanie pentru că si atunci se făceau chestii din astea, de sustinere externă. Un candidat la presedintie primeste sprijin si este sustinut, pe imagini, pe tot ce vreti. Or, partea română nu l-a sustinut pe Mitterrand. Si atunci s-a dat o lovitură extraordinară de către ambasadorul maghiar de la Paris, care a preluat totul si a asigurat exprimarea unui sprijin deosebit. Sunt documente care certifică sprijinul dinspre Moscova, prin Budapesta. Împreună l-au sustinut pe Mitterrand.
Ion Cristoiu: Si cum de nu a mirosit Ceausescu că va câstiga Mitterrand, că a pariat pe un cal mort?
Ioan Talpes: Nu. Noi trebuie să întelegem că d’Estaing e un personaj extraordinar. Acum e depăsit de vârstă, dar e singurul nobil francez care se trage din Carol cel Mare. Stiti că la un moment dat a fost prezentat ca posibil presedinte al Europei Unite; face parte dintre pairii Frantei. Noi nu tinem cont de jocurile de interese care sunt de multe ori în afara deciziilor guvernamentale si sunt extrem de puternice. Or, d’Estaing, ati văzut, a fost promovat din nou ca imagine a unui viitor presedinte al Uniunii Europene. Deci era o mare personalitate si se credea că va câstiga. De multe ori crezi ce vrei. Esti prizonierul propriei vointe.
Ion Cristoiu: Da. În carte povestiti un incident după ce v-ati întors de la Strasbourg. Eu de aici vă pun o întrebare. Desi era colaboratorul lui Ilie Ceausescu, de ce îl bloca Elena Ceausescu? Nu era o relatie bună între cei doi?
Ioan Talpes: Nu că nu era relatie, era ură.
Ion Cristoiu: De ce? Păi nu erau neamuri?
Ioan Talpes: Vă luati după asa ceva? Persoana aceea a fost o fiintă fabuloasă, incredibilă.
Ion Cristoiu: Cine, Elena? O înjurati si dumneavoastră!
Ioan Talpes: Nu, domne, nu o înjur. Avea o nevoie de putere, o sete de decizie incredibile.
Vreau să vă spun că eu am avut un sofer al ei după ’90. Un personaj deosebit, de doi metri. Si mi-a spus după ce m-a cunoscut, zice: „Domnule Ioan Talpes, dumneavoastră stiti cum arată un strigoi?” Nu stiu. „Să stiti că eu când visam strigoi o visam pe tovarăsa”.
Ion Cristoiu: Dar de ce? Era asa de rea?
Ioan Talpes: Da. Dacă vedea o vacă undeva zicea: „Uite, ei se ocupă de vaci”. Nici nu stiti de câte ori făceau drumul de la sedinŃele comitetului central si ajungeau la Snagov si pentru că ea nu reusise să îsi impună un punct de vedere în biroul politic, pe drum atât îl bătea la cap că se urca în masină, se întorcea si schimba. Stiti că s-a auzit si în partea aceea a lumii, de acolo, că el în ultimii 3 ani nici nu a avut stilou cu care să semneze la birou. El avea doar creioane si atunci când i se aduceau documentele, făcea un Da sau un Nu, subliniat puternic. Fiecare document care trecea pe la el se ducea la ea. Iar ea avea o gumă. Stergea ce a scris el si nu punea altceva, dar le lăsa în asteptare.
Ion Cristoiu: Si nu mai treceau. Si Ceausescu nu mai adăuga?
Ioan Talpes: Nu. Dar era de ajuns. Nu mai trecea nimic. Stergea Da-ul si atunci ajungeau din nou la cei care au promovat documentul. Nu mai îndrăzneau. Ei vedeau urmele „Da”-ului de pe hârtie. Cine se punea cu ea? Pot să vă spun că Ilie Ceausescu în ’86 a fost scos la pensie…
Ion Cristoiu: Fratele lui?

Ioan Talpes: …printr-un decret pe care i l-a semnat fără să îsi dea seama. Că au fost trecuti între ăia, pusi, si pe urmă el a venit la serviciu timp de 2-3 luni fiind pensionar. Dar a venit, toti se
uitau la el, nimeni nu a îndrăznit să ia o altă măsură, până când s-a anulat documentul.
Ion Cristoiu: Si era pensionat de frate-său?
Ioan Talpes: Nu. De cumnată-sa.
Ion Cristoiu: Si el nu se ducea la frate-său?
Ioan Talpes: Nu, pentru că si între ei erau relatii destul de sensibile. Lui îi era rusine să facă asa ceva, să se ducă să îi spună: „Domne, de ce ai făcut asta?” Erau niste jocuri si grupuri acolo. Iar grupurile acelea s-a văzut că au actionat până în ultima zi. Iar ultimele zile au fost dezastruoase. E bine că a fost asa, deoarece o prelungire a situatiei s-ar fi soldat cu dezastru.
Ion Cristoiu: Cine era înconjurat de băietii ăilalti?
Ioan Talpes: Grupul ei.
Ion Cristoiu: De la ea?
Ioan Talpes: Deci lângă ea au fost personaje foarte clar controlate de altii.
Ion Cristoiu: Ghizela Vass era?
Ioan Talpes: Sigur.
Ion Cristoiu: Era indicată de la KGB?
Ioan Talpes: Nu numai. Ea avea relatie la Budapesta. Si era unul dintre personajele peste care nu se trecea. În ’45, din adjunct de sef de sectie si până în ’89 a fost unul din personajele din umbră peste care nu s-a trecut. Iar în relatia specială cu Elena Ceausescu, ea era eminenta cenusie.
Ion Cristoiu: O ultimă întrebare despre acest cuplu. Cum se explică, printr-o relatie bărbat – femeie, printr-o relatie politică, puterea pe care o avea Elena Ceausescu asupra lui?
Ioan Talpes: E foarte dificil de explicat.
Ion Cristoiu: De ce?
Ioan Talpes: Unii au încercat să o explice pe o altă cale, făcând recurs la psihologie. El nu putea. Îi respingea unele lucruri, dar în altele, si mai ales asalturile ei, si atacurile „face to face”, la
asta nu îi rezista. Eu nu am fost un apropiat, nu i-am văzut decât de la 500 de metri. Ceilalti pot să spună care s-au miscat în anturajul lor. Sunt oameni cu care am vorbit, unii dintre acestia situânduse
pe pozitii adverse. Elena a ajuns să creadă, până în ultimele zile, că ar fi trebuit ca ea să fie candidatul la presedinŃia României.
Ion Cristoiu: Da?
Ioan Talpes: Sigur. Ea a format un grup adversativ si vizavi de Nicu. Pentru că mai exista o grupare care credea că poate să îl propulseze pe Nicu în care vedeau cheia schimbării. În volumul 2 voi spune câte atentionări i s-au adus lui Ceausescu în ultimele luni înainte de decembrie ’89, în care i s-a spus să nu mai candideze. Si în care Elena venea cu grupul ei de sustinători ca ea să candideze.
Ion Cristoiu: Era ca în Shakespeare.
Ioan Talpes: Da. Nebunia a fost finală. Se pare că puterea cu adevărat distruge.
Ion Cristoiu: Da. Spuneti că în calitate de director SIE ati vrut sau a vrut Pacepa să vă întâlnească?
Ioan Talpes: Sigur. Într-o vizită la Washington. Am avut, spre deosebire de altii, relatii foarte bune cu Washington-ul…
Ion Cristoiu: Atât de multe astfel încât domnul Măgureanu vă suspecta… nu domnul, unii vă suspectau, eu vă suspectez că sunteti omul americanilor.
Ioan Talpes: Asa a zis el?
Ion Cristoiu: Nu, eu!
Ioan Talpes: Că după a renuntat la chestia asta. Cum să fiu eu omul americanilor?
Ion Cristoiu: Si ce dacă ati fi?!
Ioan Talpes: Nu e asa. Sunt oameni care nu pot să fie decât ai românilor. Eu fac parte dintre aceia.
Ion Cristoiu: V-am incitat. Spuneti cum este cu Pacepa?
Ioan Talpes: Eram într-o vizită oficială în Statele Unite si am primit un telefon la hotel.
Este adevărat că a trebuit să i se comunice numărul de telefon. Deci este într-o conexie. Si mi-a spus: „Domnule Ioan Talpes, stiti cine sunt, poate e o surpriză”. Zic: „Nu am de unde să stiu cine sunteti”. Zice: „ Sunt Pacepa”. „Îmi pare bine. Despre ce e vorba”? Zice: „As vrea să vă propun o întâlnire”. Si am spus: „Domne, mi se pare că nu prea văd de ce? Dumneavoastră ati fost într-o perioadă în care lucrurile erau total diferite iar eu sunt acum. Dacă insistati, eu sunt deschis”. A insistat: „Bun atunci, eu vă…”. Zic: „Stati să stabilim. Dacă vreti cu adevărat o întâlnire serioasă, eu vă propun să îi invităm si pe americani la întâlnire, pentru că eu aici sunt invitatul lor, iar
dumneavoastră spuneti că sunteti omul lor. În situatia aceasta eu am nevoie de o a treia persoană care să confirme sau să infirme niste lucruri”. Si atunci: „Păi nu se poate asa”. „Cum nu se poate? Eu vă garantez că pot să vorbesc la CIA sau la FBI ca să fie si un reprezentant al lor la această întâlnire. Zice: „Dar de ce tineti la asta?” „Eu v-am citit Orizonturile alea. Dacă e material de intoxicare, dacă e material de distrugere a unei imaginii, sunt de acord. Nu are însă nimic de-a face cu realitatea. Nu vreau să intru cu dumneavoastră într-un meci fără sanse. Dumneavoastră veti minti cum ati mintit acolo, iar eu nu am cum să spun că nu a avut loc chestia asta”.
Ion Cristoiu: Credeti că mai ascultau si altii convorbirea asta?
Ioan Talpes: Sunt convins. Numai noi avem această alergie la ascultat. Eu nu am nici o
alergie. Îmi pare bine.

–––

Ioan Talpes interviu la Antena 3 Ion Cristoiu 
Vezi – „Discussion between Gorbachev and Mitterand about Romania, July 1989,”
Vezi aici stenograma întâlnirilor dintre Mihail Gorbaciov şi Francois Mitterrand [1] 

Iar atunci Ceausescu promovase o relatie speciala cu Washington-ul, si stiti chestiunile astea lasa nu numai amintiri ci lasa niste relatii, lasa conexii, lasa niste jocuri de interes, care niciodata nu se renunta atat de usor la ele, ci in momente cruciale pot sa fie relansate , si eu cred, si pot garanta dumneavoastra ca si intrarea Romaniei in NATO, cu sprijin american, evident ca fara sprijinul american nu se putea sa depaseasca bariera pe care o voi prezenta apoi intr-un volum ca sa se inteleaga despre ce a fost vorba. 

„Soarta Romaniei s-a decis la Kiev in 1989″

Ioan Talpes – min. 2.30

„Chiar in ziua in care Ceausescu a fost omorat, la Departamentul de Stat American a fost promovat un document care urma sa se citeasca la vocea americii, deci o declaratie prin care departamentul comunica, isi comunica interesul vizavi de soarta familiei Ceausescu. Ori va da-ti seama daca in dimineata aceea s-ar fi rostit aceasta declartie, din partea departamentului de stat care ar fi fost situatia in Romania? Ar fi creat atuncea o stare de neintelegere totala, cert este ca nu trebuia sa fie impuscati asta este evident.”

Iulie 1989

Mitterrand: Aşadar, mâine veţi merge în România. Apreciez răspunsul referitor la România pe care l-aţi dat în cadrul interviurilor acordate Antenei 2 (post de televiziune francez – n.red.) şi postului de radio „Europe – 1”.Totuşi, noi ştim cu toţii că în România există o dictatură adevărată. Singura nelămurire este cu dictatura cui avem de-a face: a lui Ceauşescu sau a soţiei sale?

Gorbaciov: Totuşi, trebuie să facem o evaluare realistă a situaţiei. România era o ţară agrară înapoiată, iar acum este un stat industrializat dezvoltat. Problema este de a completa baza economică şi socială cu un sistem politic adecvat. De exemplu, România a rezolvat complet problema locuinţelor. Este o mare victorie. Dar, pe Ceauşescu îl înspăimântă democraţia. Apropo, Ceauşescu mi-a spus că el a implementat încă de acum 10 ani măsurile pe care le luăm noi, în URSS, în cadrul perestroika.

Ekstra Bladet.dk: „Bucureşti – oraşul unde „nici păduchii nu supravieţuiesc. România este Cenuşăreasa Europei”

O sinteză a articolelor din presa occidentală a ultimilor ani, referitoare la România, ar arăta cam aşa: România este Cenuşăreasa Europei, dar o Cenuşăreasă leneşă şi psihopată, căreia nu-i place curăţenia, se zbate la limita sărăciei, dar se îmbulzeşte în mallurile care se construiesc pe bandă rulantă, îi place să jefuiască, să violeze, să ucidă… Puţinele ştiri pozitive despre români, cum ar fi cele despre regizorii din noul val, care au cucerit cam toate marile trofee europene sau cele despre oameni adevăraţi, care şi-au riscat chiar vieţile, pentru a-şi ajuta semenii, nu răzbat prin torentul de ştiri negative şi nu atrag vreun „prinţ salvator”.

„Românii sunt criminali de top”

Zilele acestea, după Italia, Spania, Austria, Marea Britanie şi Franţa, ţări în care valul de antiromânism este în continuă creştere, după isprăvile în serie ale unor infractori români, este rândul Danemarcei să dezbată locul românilor printre europeni.

•Ove Dahl, purtător de cuvânt şi investigator şef al Poliţiei din Copenhaga, a declarat după asasinatul comis de românul Marian Cliţă (criminalul dizidentului Gheorghe Ursu), care a răpus cu bestialitate o stewardesă într-un hotel din Copenhaga: „Românii nu au scrupule. Te vor omorî pentru 100 de coroane (15 euro). E o cultură complet diferită de a noastră. Problema cea mai mare o reprezintă graniţele deschise, prin care suntem năpădiţi de europenii din Est. Ei comit jafuri bancare, jafuri la domiciliu, furturi grave, cerşesc şi sparg magazinele – totul”. Declaraţia a inflamat presa daneză, chiar şi cotidiane generaliste moderate, precum Berlingske (cel mai vechi ziar din Danemarca, publicat din 1749), titrând pe prima pagină: „Românii sunt criminali de top”.

Berlingske a relatat şi reacţia rapidă a social-liberalilor danezi (Partidul Radical), care, prin vicepreşedintele Zenia Stampe i-au făcut plângere penală pentru rasism lui Dahl. Din păcate, ştirea a fost estompată de noi acte criminale comise tot de români – e vorba de tâlhării, una dintre victime fiind o bătrână. Li s-a dat apă la moară poliţiştilor, care s-au raliat colegului Ove Dahl. „Viaţa nu are aceeaşi valoare pentru ei (pentru români) cum are pentru noi”, a opinat Rene Hansen, ofiţer de la secţia pentru combaterea prostituţiei. „Românii sunt cei mai bine reprezentaţi între infractorii care vin din afară. De când România a intrat în UE, problemele cu românii au crescut exponenţial”, a completat Dan Sorensen, şeful unei secţii centrale de poliţie din Copenhaga.

Bucureşti – oraşul unde „nici păduchii nu supravieţuiesc”

Ekstra Bladet.dk – cel mai vândut tabloid al Danemarcei, cunoscut pentru articolele sale radicale (extremiste), scrie, citat de site-ul danemarca.dk, al jurnalistului de origine română Horia Bucuria: „Acceleratul escrocilor pleacă în fiecare săptămână din staţia de autocar a Gării centrale din Copenhaga. Autocarele au curse săptămânale şi fac legătura între Copenhaga şi Bucureşti, capitala României, unde nici păduchii nu supravieţuiesc. Aceste curse de autocar au devenit un adevărat robinet pentru gangsterii din România. Cala autocarului este întotdeauna plină cu obiecte provenite din furturi care ajung în 18 ore din Danemarca în fundătura Europei. Invazia de hoţi, escroci, bătăuşi, tâlhari a fost prevăzută atunci când UE s-a extins spre Est. Atunci însă, scepticilor care avertizau asupra pericolelor extinderii li s-a spus să tacă din gură. O Europa unită şi prosperă era în curs de formare, aşa au fost liniştiţi danezii. Nu s-a spus că vom participa la egalizarea economică a Europei, între ţările bogate şi cele sărace, fiind furaţi, bătuţi şi tâlhăriţi. Hoţii români îţi fură portofelul, îţi citesc codul pin şi apoi îţi mulg cartea de credit de bani. Companiile de transfer de bani (MoneyGram, Western Union) raportează sume considerabile care sunt transferate anual între Danemarca şi România – un hoţ român poate trimite acasă până la 100.000 de coroane (15.000 euro – n.n.) în câteva luni. Succesul hoţilor aflaţi deja aici va atrage şi mai mulţi criminali din Europa de Est, dacă nu vom pune frână acestui fenomen. O treime din prostituţia din Copenhaga aparţine românilor. Sunt greu de prins, iar atunci când sunt arestaţi şi expulzaţi se întorc cu uşurinţă înapoi”.

Tăcere la MAE şi la Ambasadă

La ora redactării acestui articol, nici Ministerul Afacerilor Externe, nici Ambasada României din Danemarca nu au avut vreo reacţie la acuzele rasiste din presa daneză. Cam la fel s-au petrecut lucrurile şi în cazurile din Italia, Spania şi alte ţări europene, când reacţiile autorităţilor au venit tardiv, abia după ce românii au ajuns la rândul lor victime ale unor acte uneori aleatorii de agresiune „preventivă” din partea unor occidentali inflamaţi de infracţiunile comise de conaţionalii noştri.

Acceleratul ECSCROCILOR pleaca in fiecare saptamina de la statia de autocar de linga Gara centrala din Copenhaga. Autocarele au curse saptaminala si fac legatura intre Copenhaga si Bucuresti, capitala saraca ( ludfattige = paduchioasa) a Romaniei.

EXPRESIA de mai sus se datoreaza faptului ca aceste curse de autocar au devenit un adevarat robinet pentru gangsterii din Romania, pe care ziarul Ekstra Bladet i-a descris in ultima sapatamina. Politia daneza este slaba in fata acestei misiuni enorme.

CALA AUTOCARULUI este intotdeauna plina cu lucruri de furat, obiecte provenite din furturi care ajung in 18 ore de la „Insorita parte a UE” ( n.r financiar vorbind – Danemarca) la fundul cel mai de jos al Europei.

INVASIA de hoti, ecscroci, batausi, talhari a fost prevazuta atunci ind UE s-a extins spre Est. Atunci insa, cand scepticii care avertizau asupra pericolelor care se intrevedeau au fost rugati „sa le taca fleanca”. O Europa unita si prospera era in curs de formare, asa au fost linsititi danezii, atunci. Nimeni nu ne-a spus tot atunci, noua danezilor, ca vom participa la egalizarea economica a Europei, intre tarile bogate si cele sarace, prin a fi furati, batuti si talhariti in cel mai mare stil.

HOTIILE sint numai o parte mica a infractiunilor comise in Danemarca de catre acesti criminali multinationali lipsiti de scrupule. Hotii romani iti fura portofelul, iti citesc codul pin si apoi iti mulg cartea de credit de bani. Companiile de transfer bancar, (MoneyGram, WesternUnion) raporteaza sume considerabile care sint transferate anual intre Danemarca si Romania – un hot roman poate trimite acasa pina la 100.000 de coroane, (15.000 EURO) in citeva luni.

SUCCESUL hotilor aflati deja aici vor atrage si mai multi criminali din Europa de Est, daca nu vom pune frana acestui fenomen. O treime din prostitutia din Copenhaga apartine romanilor. Sint greu de prins si atunci sind sint arestati si expulzati se introrc cu usurinta inapoi. Declaratiile inaltiilor ofiteri de politie din Copenhaga nu a facut decat sa atraga atentia DISKRET ca aceasta problema merita o atentie mai mare.

Meciul Generatiei de Aur – Golul lui Hagi contra Argentinei, cel mai frumos gol pe contraatac din istorie!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Dacă uneori în România uităm ce a însemnat Gheorghe Hagi şi generaţia sa, trebuie să vină nişte străini pentru a ne reaminti ce am fost cândva. Meciul istoric din Statele Unite ale Americii, dintre România şi Argentina, a rămas în memoria tuturor românilor care au urmărit acea încleştare teribilă. Echipa condusă de Anghel Iordănescu de pe bancă şi Hagi pe teren a făcut un meci perfect contra vicecampioanei mondiale, iar golurile marcate de Ilie Dumitrescu şi Gheorghe Hagi au fost o demonstraţie de fotbal pur.

Că aşa stau lucrurile o confirmă şi jurnaliştii britanici de la The Guardian. Astfel, într-un top al celor mai frumoase goluri marcate vreodată pe contra-atac, golul trei al echipei naţionale a României, reuşit de Gheorghe Hagi a fost desemnat pe locul 1. Reuşita românească din acel meci a fost descrisă în termeni extraordinari de către cei de la The Guardian.

ROMANIA

Florin PRUNEA
Dan PETRESCU
Daniel PRODAN
Miodrag BELODEDICI
Gheorghe MIHALI
Tibor SELYMES
Gheorghe HAGI (85 – Constantin GALCA)
Gica POPESCU
Ionut LUPESCU
Dorinel MUNTEANU
Ilie DUMITRESCU (87 – Corneliu PAPURA)

ARGENTINA:

12 L. Islas
4 R. Sensini
13 F. Caceres
6 O. Ruggeri
3 J. Chamot
8 J. Basualdo
14 D. Simeone
5 F. Redondo
17 A. Ortega
19 A. Balbo
9 G. Batistuta
––––––––
Data: 3 Iulie 1994
Arbitru: Pairetto Italia
Localitate: Pasadena
Stadion: Rose Bowl
Spectatori: 90.469.

Romania Columbia 3-1
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Le Figaro: Parodia de proces a Ceauşeştilor, moştenirea unei ţări zgârcite cu amintirile – Nomenclatura comunistă „a confiscat revoluţia”

Nicolae Ceausescu

În urmă cu 20 de ani epoca Ceauşescu se încheia cu împuşcarea cuplului dictatorial în urma unei „parodii” de proces. Aceasta este moştenirea unei Românii postcomuniste zgârcită cu amintirile, scrie „Le Figaro”, în ediţia de astăzi

„Chiar dacă nu o mărturiseşte, Dan Voinea, ştie că pe 25 decembrie 1989, a devenit o marionetă a istoriei. Avea atunci 39 de ani şi era judecător de instrucţie. În ziua aceea de Crăciun, generalul Stănculescu, ministrul Apărării în abia formatul Front al Salvării Naţionale, care a preluat puterea după înlăturarea comuniştilor, i-a telefonat pentru a-i cere să participe la judecarea dosarului cuplului dictatorial, aflat în arest la Târgovişte”, scrie trimisul special al publicaţiei franceze, Arielle Thedrel.

„Dacă Ceauşecu nu era împuşcat în ’89, acum era sigur senator”

„Eu mă aşteptasem la un proces în adevăratul sens al cuvântului, însă oameni sus puşi doreau capul Ceauşeştilor. Nimeni nu mi-a spus că vor fi împuşcaţi imediat după”, declară Dan Voinea.

În total, procesul în care s-a decis executarea cuplului dictatorial a durat o oră. „Ceauşeştii au refuzat să facă apel. Au fost conduşi în curtea cazematei. Trei soldaţi au executat pe loc sentinţa”, îşi aminteşte Voinea.

Fostul procuror militar declară că moartea tiranilor nu a servit la nimic. Nomenclatura comunistă „a confiscat revoluţia”. Adaptaţi la noile vremuri, foştii comunişti deţin şi astăzi puterea economică şi politică în România. „Dacă nu ar fi fost împuşcat în 1989, Ceauşescu ar fi fost astăzi senator”, adaugă cu ironie Voinea.

Dosare dispărute

Muzicologul Ladislau-Antoniu Csendes, care conduce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), afirmă că acest organism deţine, în prezent, aproximativ 90% din arhiva vechii Securităţi. Ţine însă să precizeze că acestă estimare este, de departe, una optimistă.

CNSAS a fost creat în 1999, însă a devenit funcţional, cu adevărat abia după preluarea puterii, în urma alegerilor din 2004 de către preşedintele Traian Băsescu.

Securitatea era un stat în stat. Pentru ea lucrau milioane de informatori, stabilise reguli absurde menite să convingă populaţia că fiecare mişcare era controlată şi supravegheată de ea. Puţinii disidenţi erau condamnaţi fie la exil, fie la domiciuliu forţat.

Istoricul Marius Oprea este absolut convins ca multe dintre dosare vechii Securităţi au dispărut. Istoricul refuză să creadă că o „maşinărie birocratică tentaculară, precum Securitatea, chiar mai paranoică decât sora ei est-germană, Stasi”, a lucrat mai puţin bine decât aceasta.

„Arhivele Stasi reprezentau 160 de kilometri liniari şi ştim că la momentul căderii zidului Berlinului, agenţii săi au distrus 20 de kilometri în două luni. Vă puteţi imagina ce s-a putut face aici în 10 ani”, a declarat Oprea, care conduce Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

Mungiu a realizat „Amintiri din Epoca de Aur” deoarece „comunismul a ajuns o abstracţie în România”

Într-o ţară fără tradiţii democratice, Cristian Mungiu s-a înhămat la realizarea unui film, „Amintiri din Epoca de Aur”, deoarece „în România, comunismul a ajuns o ajuns o abstracţie”. „Nimeni nu se simte responsabil de ce s-a întâmplat în trecut: Toată lumea preferă să creadă că singurul vinovat este Ceauşescu, air el este oricum mort”, a justificat Mungiu realizarea lung-metrajului „Amintiri din Epoca de Aur”.

Iliescu, un ideolog marxist fără remuşcări

La 79 de ani, Ion Iliescu, fost şef de stat, vorbeşte ca un adevărat ideolog marxist fără remuşcări. În iunie 1990, Iliescu făcea apel la minerii din Valea Jiului pentru a-i „calma” pe studenţii care protestau în Piaţa Universităţii din Capitală. Aceste „mineriade” s-au încheiat cu 60 de morţi şi sute de răniţi. Un proces menit să determine rolul jucat de Iliescu în cadrul acestor evenimente, nu a făcut altceva decât să-l „albească” pe fostul şef de stat, continuă „Le Figaro”.

De asemenea şi fostul responsabil cu afacerile externe ale Securităţii, generalul Nicolae Pleşiţă, a fost îngropat cu toate onorurile în momentul în care a decedat la 80 de ani într-un spital bucureştean. Pleşită a făcut obiectul mai multor anchete judiciare pentru atentatul din 1981 care a vizat sediului din Berlin al postului de radio Europa Liberă.

Băsescu, a ocupat în comunism un post la care doar oamenii „siguri” aveau acces

Cotidianul francez scrie că postul ocupat de actualul şef de stat, Traian Băsescu, în timpul regimului comunist, de şef al Agenţiei româneşti pentru navigatie la Anvers, era un post la care aveau acces doar oamenii considerati «siguri» de regim.

O comisie condusă de istoricul Vladimir Tismăneanu i-a cerut preşedintelui Băsescu revizuirea în scădere a pensiilor ofiţerilor poliţiei politice din perioada comunistă. Cerea comisiei a rămas fără răspuns, ca şi cum şi pentru preşedintele Băsecu este mai bine că regimul comunist să rămână o „abstracţie” pentru români, încheie jurnalistul francez.
Le Figaro

Traian Băsescu: România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern – 09 Martie 2009 – Crin Antonescu guvernul care a incheiat acordul cu FMI, trebuie sa-si asume responsabilitatea – practic nu sunt bani de finantare pentru pensii si salarii

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile. Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat, după o întâlnire cu delegaţiile FMI, CE şi BM, că aceste instituţii au anunţat că nu pot elibera tranşele de bani dacă până la jumătatea lui decembrie nu se rezolvă chestiuni precum adoptarea Legii pensiilor şi salarizării unice sau un buget cu deficit de 5,9%.

„Domniile lor ne-au făcut cunoscută poziţia pe care o au şi care e una foarte tranşantă: fie într-un timp foarte scurt, până spre jumătatea lunii decembrie se rezolvă câteva chestiuni pe care le-au convenit cu fostul Guvern şi anume un buget, un proiect de buget care să aibă deficit de 5,9 %, adoptarea Legii pensiilor, Legii responsabilităţii fiscale, Legii unice a salarizării în acest timp, fie revin în ianuarie după ce situaţia politică din România se presupune a se aşeza. Însă în aceste condiţii nici FMI – care acum ar putea elibera o tranşă – şi evident nici celelalte două instituţii nu vor da bani României”, a detaliat Antonescu concluziile întâlnirii.

Antonescu a declarat că a spus reprezentanţilor FMI că partidul său nu a încheiat acordul, că nici nu îl cunoaşte şi nici nu a împiedicat fostul guvern să îşi asume responsabilitatea acestuia.

Din punctul de vedere al lui Antonescu această misiunea ar trebui să constate că există un consens al clasei politice. Preşedintele PNL a anunţat că îşi doreşte încă o întâlnire cu reprezentanţii FMI în care liberalii să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce este de făcut pe viitor.

„E clar că punctele noastre de vedere diferă în mai multe privinţe, un exemplu este Legea pensiilor, dar şi unele aspecte din Legea salarizării. Nu noi suntem de vină că nu avem un guvern care să aibă calitatea de a veni cu un proiect de buget. Noi am construit încă de acum o lună o majoritate guvernamentală, care să poată veni cu un buget, care să poată discuta cu puteri depline cu FMI. Nu noi putem schimba situaţia că CCR a amânat luarea unei decizii în legătură cu mai multe pachete de legi. Am arătat căceea ce depinde de noi, suntem gata să facem cu condiţia de a nu renunţa la programul nostru care cuprinde o serie de reduceri de taxe”, a adăugat Crin Antonescu.

Regele Mihai I: Hitler m-a intimidat „precum apa penele raţei”

Regele şi-a declinat, într-un interviu acordat postului Europa Liberă, orice responsabilitate cu privire le evenimentele politice de atunci, motivând că „deşi eram şeful statului, nu eram lăsat sa fac nimic, pentru că Antonescu se ocupa de politică şi de toate celelalte”. În ceea ce priveşte deportarea evreilor, fostul suveran susţine că mama sa, care avea trecere la mareşalul Antonescu, a reuşit să salveze o sută de mii de oameni
Regele Mihai I mărturiseşte că Führer-ul, pe care l-a întâlnit prima dată pe când avea 17 ani, nu l-a intimidat în cele două scurte întâlniri pe care le-au avut, spunând, jovial, că atitudinea arogantă a acestuia l-a deranjat „precum apa penele raţei”, dar că nu a putut înţelege cum de Mussolini, italian ca toţi italienii, s-a „încurcat” cu Hitler.

Într-un interviu acordat în exclusivitate postului de radio Europa Liberă, Regele Mihai I al României vorbeşte despre contextul istoric al celei de-a doua conflagraţii mondiale, când România s-a găsit prinsă între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, alegând să intre în război de partea armatei lui Hitler, pentru a întoarce apoi armele, de partea URSS.

Întrebat dacă nu ar fi fost mai onorabil pentru România să reziste ultimatumului sovietic din 1940, alegând astfel să apere Basarabia şi Bucovina de Nord, Regele Mihai aminteşte că, privilegiind calea morală, ne-am fi lăsat invadaţi de colosul URSS. „Nu ştim exact cum ar fi decurs lucrurile, dar sunt unele situaţii care trebuie abordate cu mare, mare precauţie. Este posibil ca oamenii care conduceau ţara să se fi gândit că era poate mai bine să accepte o situaţie umilitoare şi să salvgardeze independenţa restului ţării. Desigur, mulţi occidentali nu se gândesc la asta şi nu înţeleg cu adevarat în ce situaţie ne găseam noi”, adaugă Regele Mihai I.

Fostul suveran îşi declină orice responsabilitate, de vreme ce „deşi eram şeful statului, nu eram lăsat sa fac nimic, pentru că el (Antonescu, n.r.) se ocupa de politică şi de toate celelalte”. În pofida rolului marginal pe care l-a jucat în deciziile politice, suveranul îşi aminteşte de marile întâlniri pe cera le-a avut cu liderii momentului: Winston Churchill, Harry Truman, Mussolini şi chiar temutul Hitler. Despre Churchil, regele îşi aminteşte că era un om politicos şi inteligent, care avea date minime despre România: „Nu ştiu, România are Constituţie?”, ar fi întrebat liderul britanic.

Pe Hitler, fostul suvern l-a întâlnit de două ori: prima dată în 1938, când Führer-ul a discutat cu regele Carol al II-lea, Mihai neparticipând la discuţii, pentru că nu vorbea germana, iar a doua oară în timpul unei călătorii alături de Regina Elena la Florenţa, trecând prin Berlin.”Eram atât de îndepărtaţi din punct de vedere al mentalităţilor, încât atitudinea lui intimidantă m-a deranjat precum apa penele raţei. Nu m-a atins şi nici pe mama. Nici ea nu a fost deloc impresionată”, povesteşte, plastic, fostul suveran al României. În ceea ce îl priveşte pe Mussolini, acesta „era ca toţi italienii”. „Cum de se încurcase cu Hitler, e greu de spus”, adaugă acesta.

În interviul acordat postului Europa Liberă, fostul suveran abordează şi chestiunea delicată a evreilor din România, pe unii dintre ei salvându-i alături de Regina Elena, doar că pentru că aceasta benefecia de simpatia mareşalului Antonescu: „Mama a reuşit să salveze cam o sută şi ceva de mii de evrei din România şi din Transnistria. Nu era atât de mult cât ar fi dorit ea, dar era totuşi ceva. Şi asta, pentru că Antonescu o respecta pe mama”. Cât de mult se ştia în România despre exterminarea în masă a evreilor, Mihai I este ambiguu, recunoscând, totuşi, că exista o vagă idee că ceva rău se petrecea.

Interviul acordat de Regele Mihai I postului Europa Liberă a fost înregistrat pe 13 august, în reşedinţa de la Aubonne (Elveţia).

Romania a devenit mai saraca decat Republica Moldova – Cabinetul Basescu -Boc a distrus tara – Guvernul plateste salariile si pensiile pe datorie!

România este în pragul falimentului. Pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost de acord să finanţeze cheltuielile Guvernului. Acum trei luni, politicienii ne amăgeau că împrumutul va fi o „centură de siguranţă” pentru susţinerea leului şi pentru investiţii. Minciuna a ieşit la lumină: cele 1,75 miliarde de euro, tranşa a doua, vor finanţa plata pensiilor şi a salariilor. Aceşti bani nu sunt, însă, decât un soi de respiraţie artificială „gură la gură” făcută mortului. Pentru că nu ne ajung nici până la alegeri. Ministerul Finanţelor e nevoit să mai caute şi-n alte părţi, emiţând eurobonduri şi împrumutând de la bănci. Dacă FMI şi-a călcat pe inimă pentru a finanţa deficitul bugetar, asta înseamnă că situaţia este proastă din cale-afară. Recesiunea de 8,5% trădează, la rândul său, o economie în picaj. În aceste condiţii, Guvernul a predat manşa, iar Palatul Victoria se poate numi, pentru o bună bucată de vreme, filiala Bucureşti a FMI. Intrarea pe pilot automat e într-un fel confortabilă pentru un Executiv incapabil să găsească el însuşi soluţii. Pe de altă parte, dacă preţul reducerii cheltuielilor cu 0,8% din PIB va fi disponibilizarea a 150.000 de angajaţi din sectorul public, şlagărul toamnei pe malurile Dâmboviţei va fi „Veeeşnica Pomeniiire!”.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

 

Urmează Marea Concediere. Banii FMI ajung doar o lună. Soluţia Guvernului: să ne împrumutăm în continuare
Cifrele FMI arată dezastrul financiar gestionat de cabinetul Boc, care va fi pus, potrivit unor surse, pentru a echilibra bugetul să reducă 10% din angajaţii de la stat, adică 150.000 de oameni. Potrivit aceloraşi surse cifra era scrisă negru pe alb în draftul raportului primit de Guvern săptămâna trecută. PSD s-a opus însă, insistând ca în document să fie prezentat doar procentul cu care trebuie reduse cheltuielile, respectiv 0,9% din PIB

Indiferent de cifra care va fi prezentată, situaţia României este mai mult decât îngrijorătoare. Fondul propune ca îngheţarea salariilor şi pensiilor să continue în 2010, dar, şi ca toţi angajaţii de la stat să îşi ia concediu fără plată timp de 2-3 săptămâni în perioada septembrie-noiembrie. Chiar şi cu banii de la Fondul Monetar Internaţional, România nu scapă de probleme. Astfel, potrivit unor calcule făcute de Gândul, cele 1,9 miliarde de euro care ar urma să intre în bugetul ministerului de Finanţe ar ajunge pentru salarii, pensii şi asigurări sociale mai puţin de o lună. De unde vor face guvernanţii rost de bani? O întrebare la care am încercat să obţinem un răspuns de la ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. În fugă, oficialul ne-a lăsat să înţelegem că planul de rezervă al Guvernului este să se împrumute şi mai mult. „Ministerul Finanţelor are la îndemână toate instrumentele să găsească cele mai bune soluţii de împrumut astfel încât costurile şi riscurile valutare să fie mai mici şi le vom spune după ce discutăm la momentul respectiv. Este şi asta o variantă“.

FMI plăteşte pensii şi salarii

Aşadar FMI plăteşte pensiile şi salariile în România. Problema este însă că banii nu ajung decât pentru o singură lună. În timp ce statul cheltuieşte, în medie, aproape un miliard de euro pe lună pe salariile bugetarilor pentru cei circa 1,4 milioane, şi încă 1,2 miliarde de euro pe asistenţă socială, tranşa de la FMI deturnată de la Banca Naţională la bugetul statului este de numai 1,9 miliarde de euro.

Guvernul a reuşit să convingă Fondul, după cum a declarat recent Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, ca a doua tranşă, de circa 1,9 miliarde de euro din împrumutul destinat BNR, de 13 miliarde de euro în total, să ajungă de fapt în vistieria statului şi nu a Băncii Naţionale.

De ce? În limbaj economic “pentru a finanţa deficitul bugetar”, adică pentru a onora obligaţiile statului în condiţiile în care cheltuieşte bani pe care nu îi are. Pe înţelesul tuturor, însă, măsura a fost explicată chiar de preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat de altfel, în premieră, această măsură.

Întrebat dacă destinaţia „bugetul de stat” înseamnă bani pentru salarii, preşedintele a declarat că „Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii…”.

Motivul invocat de şeful statului a fost întărit şi de Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării, care a adăugat şi el cuvântul „investiţii” după „salarii” şi „pensii” într-o declaraţie privind destinaţia celor aproape două miliarde de euro după ce intră în vistieria Finanţelor. Blaga a explicat că actualul Guvern şi-a luat angajamentul de a plăti pensiile şi salariile, uitând însă că acest lucru nu este angajamentul, ci obligaţia statului.

Venirea crizei a prins economia României total nepregătită. Modelul de creştere economică bazată pe consum, încurajată de creşteri salariale peste aprecierea productivităţii şi de o creditare dublată an de an, totul pe fondul lipsei de investiţii în infrastructură, s-a dovedit aproape falimentar.

Dacă la acestea adăugăm un aparat de stat care cheltuieşte foarte mult, un nivel al economiei subterane ajuns la cote alarmante şi un leu care părea pradă uşoară pentru investitorii străini, România nu avea cum să scape uşor din cea mai mare criză economică mondială a ultimor zeci de ani.

Acordul cu FMI, gura de oxigen dozată greşit

În aceste condiţii, acordul financiar semnat în mai cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde de euro, luaţi la o dobândă de 3,5%, a fost gura de oxigen de care avea nevoie România. La acesta s-au adăugat alte aproape şapte miliarde de euro disponibile, tot ca împrumut, dintre care cinci miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Simplul anunţ că România a semnat acest acord a întărit leul şi apoi a stabilizat cursul în jurul valorii de 4,2 lei/euro şi a întărit încrederea, câtă mai era, a investitorilor străini în economia locală. Iniţial banii au fost luaţi atât pentru a putea plăti pensiile şi salariile dar în special, dacă nu integral, pentru investiţii, adică motorul de repornire a economiei. „Nu poţi lua împrumutul ca să-l dai pe papa”, declara la finele lunii aprilie, înainte de semnarea acordului cu Fondul, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice. El a adăugat atunci că „nimic” din împrumutul de la UE nu se duce în salarii şi pensii. Cifrele oficiale însă, tot ale Finanţelor, infirmă, fără echivoc, aceste afirmaţii. După primele şase luni de mandat ale „Guvernului investiţiilor”, fondurile alocate repornirii economiei sunt de circa trei miliarde de euro, sub nivelul de anul trecut. Mai mult decât atât, dacă se exclud banii administraţiilor locale şi fondurile UE, investiţia propriu-zisă a statului în economie este de numai 880 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an.

A luat 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile

Prima tranşă din acordul de cinci miliarde de euro semnat de România şi Comisia Europeană, de un miliard şi jumătate de euro, intrată în seiful statului la finalul lunii trecute, a fost doar o picătură de apă într-un lac. Nici nu s-a simţit. Dovada este că după numai câteva zile statul s-a dus la FMI pentru a deturna banii care trebuiau să ajungă la BNR, 1,9 miliarde de euro pentru întărirea leului şi reluarea creditării.

Măsura de a apela la banii destinaţi unui leu mai puternic pentru a plăti pensiile şi salariile subliniează cu atât mai mult sărăcia statului, cu cât, în ultimele săptămâni, statul a mai beneficiat atât de miliardul de euro luat de la opt bănci din România, la o dobândă de circa 5% cât şi de prima tranşă, de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană.

Adăugând şi cele două miliarde de la FMI reiese că statul a primit în total circa 4,5 miliarde de euro în numai câteva zile.

1,9 miliarde de euro sunt banii FMI care vor intra în conturile Ministerului de

CRISTINA URSOL – ONLINE PE SITE-UL MEU

Victor Roncea: „CAZUL PORNO-CONSULULUI SE RAMIFICA: Cristina Ursol, DEVORATOAREA DE BARBATI. Nu e singura membra a Coloanei a V-a. Ati auzit de Stela Popa? Daca nu…… veti auzi in curand.„

pentru STIREA
frate esti tare, am vazut ce ai la tine pe blog.

George Roncea – Curentul

UPDATE – PINA LA ORA 15:11 – 7634 DE CITITORI AU CITIT ARTICOLUL!

Despre ziarul Click! – data publicarii – Nr. 857. Vineri, 24 iulie 2009 – Eu am publicat pe 22 iulie 2009 ·
Acest ziar nu a primit de la mine nici-un fel de informatie in legatura cu Yuri sau cu Cristina Ursol. Libertatea ro da, a primit de la mine informatia. Am intrat pe site-ul lor (Click) si am observat ca mi-au furat articolul de pe blogul meu (vedeti mai jos cand am publicat impreuna cu Mihnea Georgescu, si proba)  fara sa fie mentinuta adresa autorului, asta se numeste furt intelectual . Am anuntat ziarul Click ca daca in 24 de ore nu vor mentiona sursa, adica EU, atunci avocatul meu va intra in joc.
RUSINE ZIARULUI CLICK!
LEGE nr.8 din 14 martie 1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe

PS. daca as avea un ziar mi-ar fi rusine sa palghiez de pe bloguri

CRISTINA DEVORATOAREA DE BARBATI

–––––––––––

Buna ziua,
Daca alte ziare va folosesc drept sursa, ziarul Click! are propriul corespondent la Chisinau. Demonstrati ca articolul nostru este copiat de pe blogul dvs si atunci putem relua discutia. Reamintim ca ziarul Click! a dat primele informatii in exclusivitate despre amanta Cristina Ursol, inainte ca alte ziare din Romania sa apara cu articole despre acest subiect.
Rodica Lazar – iulie 24, 2009 la 10:35
Redactor sef adjunct Click!
–––––––––––
Salut doamna Lazar, dumneavoastra nu ati scris ca corespondentul vostru de la Chisinau va informat, nu ati mentionat nici-o sursa. Citez asa-zisele voastre surse: „În spatele declaraţiilor diplomatice ale fostului ei şef, pare însă că se ascunde o poveste sumbră”

„Mai mult, spun aceleaşi surse”
Eu cel putin eu am probe si scrisori e-mail in care pot sa demonstrez ca eu eram primul care stia. si am mentionat sursa care este comentatorul Nistor.
Daca dumneavoastra sunteti corecti si nu furati articole de ce nu ati stiut mai mult decat am scris eu pe blogul meu despre cazul Yuri ? dumneavoastra promovati fraudarea si furtul intelectual dar deja am trimis unde trebuie.
Ps. mai mult articolul nu este semnat.
VA ROG INCA O DATA SCRIETI DE UNDE ATI AFLAT CA YURI S-A SINUCIS IN IANUARIE 2009, DACA NU NE INTALNIM LA TRIBUNAL.

CRISTINA – DEVORATOAREA DE BARBATI

De pe acest site si-a sters Cristina Ursol fotografiile

Este stiut ca, din vremuri imemoriale, femeile i-au tarat in ispita pe falnicii barbati ai Neamului… Exemple istorice abunda. Cel mai recent, aceasta Madame Ursol, une femme fatale a la Moldavie, care a pus pe jar intreaga lume diplomatica moldo-romana, vine sa intregeasca imaginea mai degraba sumbra pe care o avem despre sexul zice-se slab.

Aflam cu surprindere de la comentatorul Nistor ca frumoasa basarabeanca are mai mult decat o victima la activ, in afara distinsului nostru Consul si vrednic barbat de Stat Nuica. Se zice ca focoasa moldoveanca ar fi avut un rol in sinuciderea fostului ei iubit Yuri (Iurie), un barbat casatorit la 30 de ani si ca ar fi intentat proces penal impotriva sotiei acestuia (Ludmila Mandrescu), pentru omor. Procuratura moldoveana a hotarat neinceperea urmaririi penale.
Comentatorul Nistor, un prieten al raposatului Yuri, relateaza scena sumbra a inmormantarii, in care actrita Cristina juca rolul de sotie, fiind ignorata de rude… Este trist ca, in cuvintele lui Nistor, „Copii au ramas fara tata. Sotia a ramas fara om. Lumea a ramas fara omul bun”.
Oare distinsa Fiica a Evei este complet straina de aceasta sinucidere? De cand cu „sinuciderea” lui Milea, nu mai avem incredere in asa-zisele sinucideri, ca sa nu mai amintim cazuri mai recente, cum ar fi acela al celebrilor oameni de afaceri Erbasu sau Anghelescu. Sa fii avut Madame Ursol un rol in uciderea iubitului ei Yuri? Intrebari fara raspuns, dar carora, poate, organele abilitate ale Justitiei moldovene ii vor da vreunul.
Sa te fereasca de Dumnezeu de femeile pacatoase! Sarmanul Nuica nu este decat una din victimele Cristinei – DEVORATOAREA DE BARBATI!

Nastir precizeaza : „Dupa inmormintarea nu am auzit nimic despre dinsa. Pina la aceasta informatie aparuta din blogul tau. Despre acest caz sunt la curent multa lumea din Chisinau. Inclusiv compania de software in care dinsa a lucrat. Dupa acest caz Cristina a parasit compania de software. In ianuarie 2009 a murit Yuri” – STIREA E CONFIRMATA DE NISTOR!
La sfarsitul lui noiembrie 2008, Cristina a devenit amanta unui tanar om de afaceri din Chisinau. Iurie avea 30 de ani, o sotie, doi copii (unul de sapte ani si altul de patru) si era directorul unei companii IT prospere. Iurie s-a sinucis pe data 6 ianuarie 2009 , aruncandu-se de la geamul apartamentului in care locuia (aflat la etajul 16). Ludmila Mandrescu: „Cand l-am vazut, el era deja pe pervazul ferestrei, cu un picior suspendat in aer. N-am reusit sa-l opresc. Nu inteleg cum de a putut să se sinucida. Se iubea prea tare, asta pot sa v-o spuna toti cei care il cunosteau”.
Ludmila Mandrescu: „Dupa ce Iurie a sarit in gol de la etajul 16 si a murit, unul dintre vecinii mei a vazut-o pe fata ceea invartindu-se in jurul masinii luni, afara, langa scara.  A intrebat-o ce cauta acolo si ea i-a spus ca este prietena posesorului masinii. Cand vecinul meu i-a spus ca Iurie s-a sinucis cu cateva ore in urma, Cristina a inceput sa tipe ca vrea sa intre in apartamentul lui”.

Cristina Ursol s-a nascut pe data 21 ianuarie 1985 – Căuşeni. Inaltime: 168 cm şi 89-62-91  Ochi negri – Par negru.
Cristina Ursol. are 24 de ani si este originara din or. Causeni. Colegii de liceu si-o amintesc ca pe o fata foarte simpatica si dezghetata. „Nu avea complexe. Uneori isi permitea mai mult decat este permis”, ne-o descrie una dintre colegele ei de clasa, care a recunoscut-o pe Cristina in imaginile cu consulul dupa voce si felul caracteristic de a rade. Ca amanta lui „Nielu” arata foarte bine ne vorbesc si pozele tinerei, dar si faptul ca in octombrie, anul trecut, Cristina a luat locul doi la un concurs de frumusete din Romania. Este vorba despre concursul „Lady Dracula” din Sighisoara. Atunci, basarabeanca a fost apreciata in mod special la proba de costume de baie, sustine presa de peste Prut.

Colaboratori: Mihnea Georgescu si Ovidiu Bran
Proba:  Nistor

VEZI AICI !

Copyright © 2009 StireaPress. Toate drepturile rezervate. Continutul acestui site internet este protejat prin Legea dreptului de autor L8/1996. Folosirea continutului ori a unor parti din acesta fara instiintarea respectiv aprobarea proprietarului acestui site se pedepseste conform legilor in vigoare.

Ion Nuică era, cunoscut la Chişinău ca având două amante, ambele angajate ale Consulatului – Cristina Ursol – Mihaela Bulbucel

Cristina Ursol s-a nascut pe data 21 ianuarie 1985 – Căuşeni. Inaltime: 165 cm – Ochi negri – Par negru

Statutul Corpului diplomatic şi consular al României este reglementat de Legea nr. 269/2003. Cazul Ion Nuică se încadrează la articolul 32 al acestui act normativ, care prevede că membrii Corpului diplomatic şi consular au obligaţia „să aibă în toate împrejurările o conduită profesională şi morală ireproşabilă şi să dea dovadă de demnitate şi responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor lor”.

Mihaela Bulbucel e cam de varsta fiicei nabadaiosului diplomat Tanara se comporta ca o adevarata matroana fata de ceilalti angajati si nimeni nu avea voie sa sufle inaintea ei.

Mai trist e insa ca fiica lui Nuica are nunta in luna octombrie. Relatiile erotice dintre cei doi erau ceva mai vechi. “Nielu” inchiriase o camera de hotel special pentru pauza de pranz. Doamna Nuica lucra tot la Consulat, unde Mihaela Bulbucel era la ghiseu.

Cine este femeia care „l-a aranjat” pe consulul Nuica?

Scandalul in urma caruia consulul Romaniei la Chisinau a fost nevoit sa-si dea demisia este inca departe de a fi lamurit. Ioan Nuica a fost filmat cu camera ascunsa in timp ce facea sex cu o persoana care ar fi angajata a consulatului si ar fi lucrat la unul dintre ghiseele misiunii diplomatice a Romaniei. Desi era fost ofiter al Serviciului de Informatii Externe, avea experienta in diplomatie (lucrase inainte ca diplomat in Iran si Israel), Nuica a cazut totusi foarte usor in capcana intinsa. Femeia care apare in inregistrarea video se numeste Cristina Ursol

Aceasta ar fi avut de cateva luni o relatie cu consulul si obisnuiau sa se intalneasca intr-un apartament inchiriat chiar vizavi de sediul consulatului. Ursol nu era singura angajata care ii intrase in gratii lui Nuica. si Mihaela Bulbucel, o alta angajata a consulatului, reusise acest lucru.

Dupa aparitia filmului pe internet, Cristina Ursol a fost foarte greu de gasit. si-a schimbat de cateva ori numarul de telefon si a incercat sa-si stearga orice urma a trecutului ei, inclusiv profilul cu fotografii postat pe un site de socializare rusesc – VEDETI AICI ADRESA SITE-ULUI
Кристины Урсол – Cristina Ursol
http://contact.meta.ua/users/kristina-ursol-295722/

Данные отсутствуют

Nu este disponibil

„Хотите посмотреть анкету, подружиться или написать личное сообщение Кристине Урсол войдите под своим логином или зарегистрируйтесь.

Добро пожаловать на личную страницу Кристины Урсол
Хотите посмотреть анкету, подружиться или написать личное сообщение Кристине Урсол войдите под своим логином или зарегистрируйтесь.

Traducere:

Bine ati venit la pagina personala al Cristinei Ursol
Vrei sa vezi profilul meu, a face prieteni, sau a scrie un mesaj personal pentru Cristina Ursol autentifică-te sau înregistrează.”

Tanara provine dintr-o familie destul de instarita ce locuieste in Causeni, orasel din sudul Moldovei. Pana acum doi ani a avut o relatie cu fiul primarului din localitatea natala, relatie care ar fi luat sfarsit in urma zvonurilor ca fata danseaza prin cluburile de noapte din Chisinau. Ba, mai mult, se pare ca la ultimul loc de munca ar fi fost concediata tot pentru comportament indecent. Cu toate acestea, fata si-a gasit destul de repede o slujba la misiunea diplomatica a Romaniei.
Mama fetei, Tatiana Ursol, este patroana unei sali de fitness din Causeni.
Am vrut sa aflam mai multe informatii de la fostul prieten al Cristinei, dar acesta era plecat in Ucraina. Tatal acestuia, Anatolie Zaremba, ne-a declarat ca „intr-adevar a fost o relatie intre cei doi, dar doar asa, de prietenie, inca de cand fata era in liceu. Ei nu mai sunt impreuna insa de doi ani”.
MAE nu mai vrea cetateni moldoveni la ambasada de la Chisinau

Am incercat sa obtinem mai multe lamuriri despre situatia in care se afla in prezent consulatul de la Chisinau de la Alexandru Muresan, seful misiunii diplomatice din Moldova, desemnat dupa expulzarea ambasadorului Filip Teodorescu. Muresan nu a vrut insa sa discute cu noi, desi vinerea trecuta ne-a promis o intrevedere de cateva minute. In schimb, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, ne-a declarat ca incearca sa rezolve problemele de la Chisinau intr-un timp cat mai scurt. „stiu ce se intampla acolo. E rusinos! Vom reorganiza total consulatul. Nu stiu daca a fost pus inca in aplicare, dar am dat un ordin ca toate persoanele care au cetatenie moldoveneasca sa fie inlocuite cu romani de la Bucuresti. Vom trimite si un alt consul cat de curand posibil”, a declarat Diaconescu. Ministrul de Externe a dat astfel de inteles ca tanara basarabeanca este suspectata ca ar fi creat o bresa in sistemul de securitate al ambasadei si masurile luate au scopul de a evita pe viitor astfel de situatii.

In Republica Moldova se afla in acest moment cateva sute de mii de basarabeni care au cetatenie romana si multi altii care doresc sa o obtina. In ciuda promisiunilor facute, in special in campaniile electorale, administratia de la Bucuresti nu a reusit sa ofere servicii consulare la un nivel ridicat pentru cei pe care-i numeste, de altfel, „fratii nostri de peste Prut”. Greselile comise de-a lungul anilor de personalul diplomatic de la Chisinau nu au facut decat sa alimenteze propaganda antiromaneasca a regimului din Moldova, desfasurata atat in plan extern, cat, mai ales, intern. Ultima gafa este cu atat mai grava cu cat, la sfarsitul acestei luni, vor avea loc alegeri anticipate in republica de peste Prut, iar comunistii dau semne ca vor sa se foloseasca de toate mijloacele pentru a castiga un nou mandat.
Reprezentanta diplomatica a Romaniei in Moldova (ambasada si consulatul) pare in acest moment incapabila sa se ridice la inaltimea misiunii care i-a fost incredintata.
Ultimul scandal in care a fost implicat un diplomat roman a dat o noua lovitura imaginii si asa destul de proaste pe care o aveau reprezentantii nostri in tara vecina.

The Observer: „It was impossible to have a revolution in Romania. So it had to be staged.” – „Era imposibil sa avem o Revolutie in Romania. Asa ca a trebuit sa fie inscenata”

LONDRA / 14:33, 19.07.2009

După 20 de ani, revoluţia română, cea mai dramatică insurgenţă împotriva comunismului, rămâne şi cea mai misterioasă, comentează The Observer, în ediţia electronică de duminică, în care publică un amplu material realizat în România.

Autorul, Ed Vulliamy, a revenit în România după 20 de ani de la Revoluţie, pentru a discuta cu oameni pe care i-a cunoscut în 1989 sau care au fost implicaţi în evenimente.

Printre aceştia, Dorin-Marian Cîrlan, unul dintre membrii plutonului de excuţie care i-au ucis pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, a cărui „stranie poveste” sugerează că „revoluţia română nu a fost ceea ce a părut”. Autorul reaminteşte şi că „cel care a condus aparent insurgenţa şi i-a succedat lui Ceauşescu, Ion Iliescu, a fost acuzat în mod frecvent că a condus mai mult o lovitură de stat decât o revoltă”.

The Observer reaminteşte şi că „momentele execuţiei au fost televizate, transmise în România şi în întreaga lume ca dovadă că o eră s-a încheiat, că cea mai turbulentă şi violentă dintre revoluţiile care au înlăturat comunismul în Europa de Est în 1989 şi-a atins obiectivul imediat”.

Vulliamy s-a reîntâlnit şi cu Codruţa Cruceanu, fost curator la Muzeul Naţional de Artă, devenit scenă a luptelor din decembrie. „Încă nu ştim tot adevărul şi mă întreb dacă îl vom şti vreodată (…) Ceea ce ştim, totuşi, este că totul a fost teatru într-o măsură – că a fost regizat”, spune ea.

O altă personalitate evocată în materialul publicat de Observer este Ion Caramitru, care reaminteşte momente trăite în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989.

„A fost o revoluţie a oamenilor, dar oamenii au fost înşelaţi”, spune el. „Eram romantici, nu aveam relaţii cu cei de la Putere. Într-un an, nu mai exista îndoială că o facţiune înlăturase pur şi simplu altă facţiune, probabil în contact direct cu Moscova, unde Gorbaciov înţelesese că sistemul lui Ceauşescu va suferi o implozie (…) În mod tragic, după execuţia lui Ceauşescu au fost ucişi mai mulţi oameni decât înainte. Dacă aş fi Iliescu şi aş crede în Dumnezeu, mi-ar fi teamă de judecata Domnului în legătură cu morţii”, spune el.

Rezultatul a fost „un hibrid ciudat: o ţară care a îmbrăţişat sistemul de piaţă capitalist, dar este condusă încă de vechea gardă. Moştenirea este reflectată într-un raport de anul trecut al UE, care a admis România numai pentru o eticheta drept cea mai coruptă ţară din Uniune, după Bulgaria”, comentează The Observer.

Fostă asistentă la Ministerul Justiţiei, Laura Ştefănescu vorbeşte despre lupta anticorupţie care se loveşte de rezistenţă din partea Parlamentului, în timp ce Mattei Pualin, bancher de investiţii revenit în ţară după 1989, consideră că fenomenul corupţiei s-a răspândit şi din cauza „complicităţii Occidentului în privatizări”.

Vulliamy l-a reîntâlnit şi pe Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, fost participant la revoluţie, care a dat în judecată Guvernul pentru dezvăluirea adevărului privind evenimentele din decembrie 1989, dar s-a întâlnit şi cu liderii minerilor din Valea Jiului.
La începutul anilor ’90, „minerii erau mobilizaţi de liderul de sindicat Miron Cozma, care avea o loialitate feroce faţă de Iliescu”, reaminteşte Observer, relatând episoadele de violenţă devenite cunoscute sub denumirea de mineriade.

Articolul conţine şi o relatare din Galaţi, unde se afla în 1989 cea mai mare oţelărie din Europa, cu 40.000 de angajaţi, dar unde mai lucrează numai 12.500 în prezent

Cine răspunde pentru scandalul sexual de la Chişinău? Cristina Ursol – Foto – Кристина Урсол Из Кэушень – Фото !

Cristina Ursol are 24 de ani, din Republica Moldova – Căuşeni

SIE ar fi trebuit să informeze Ministerul Afacerilor Externe despre riscurile la care sunt expuşi diplomaţii români de la Chişinău. Scandalul sexual din capitala Republicii Moldova, în care a fost implicat consulul României Ion Nuică, a izbucnit pe fondul unui şir de erori privind protecţia diplomaţilor.

Potrivit unor surse atât din interiorul serviciilor de informaţii, dar şi din interiorul Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile în care tensiunile dintre Republica Moldova şi România se acumulaseră îndeajuns de mult, ambasada, consulatul şi personalul român al acestora deveniseră „ţinte”. Astfel, misiunea diplomatică a României la Chişinău era una „de risc”.

Scandalul sexual a fost posibil pentru că a intervenit un blocaj pe lanţul dintre anumite servicii şi direcţii care se ocupă cu protecţia misiunilor. Serviciul de Informaţii Externe (SIE) – care are şi rol de strângere şi protecţie a informaţiilor pentru personalul diplomatic – trebuia să-şi accentueze acţiunile în zona Moldova.

Pe baza informărilor pe care SIE le-ar fi trimis în ţară, „centrala“ – adică Ministerul de Externe – ar fi trebuit să reacţioneze. Pentru astfel de probleme există în cadrul Ministerului de Externe o direcţie specială: Direcţia pentru Protecţia Misiunilor şi Curieri Diplomatici (DPMCD). Această secţie are rolul principal de a proteja informativ personalul diplomatic.

Departamentul special al MAE mai are rolul de a proteja informaţiile clasificate în cadrul misiunilor diplomatice şi de a dota cu echipament special sediile ambasadelor şi consulatelor în baza informaţiilor primite „din teritoriu”. Aceeaşi direcţie „acţionează pentru respectarea de către personalul aflat în misiune a prevederilor legale în materie“, coordonează, controlează şi răspunde de protecţia personalului acestora.

Lipsă de reacţie

În cazul consulului Nuică, DPMCD se pare că nu a reacţionat în niciun fel, avându-se în vedere filmul porno apărut „pe piaţă”, cu diplomatul român pe post de vedetă. Potrivit unor surse din Ministerul de Externe, această direcţie de protecţie nu are oameni în cadrul misiunilor diplomatice, însă ea este cea care face „instructajul” personalului diplomatic, răspunde pentru acest lucru şi face verificări în teritoriu.

Pentru că, după apariţia tensiunilor între Moldova şi România, nu s-a decis detaşarea unui om de la „Protecţie” la misiunea diplomatică de la Chişinău este explicat prin faptul că personalul ambasadei trebuie acceptat şi autorizat de către Ministerul de Externe de la Chişinău. Sursele din MAE susţin că după apariţia tensiunilor nu puteau să insiste pentru o nouă persoană în corpul diplomatic de la Chişinău pentru că „orice insistenţă dă de bănuit”. Aceleaşi surse spun că informaţiile ar fi trebuit să vină de la ambasadă, iar „personalul de acolo trebuia să ştie că trebuie să fie atent”.

În aceste condiţii, Ion Nuică devine al treilea element în lanţul greşelilor care au dus la scandalul sexual. Chiar dacă nu ar fi fost făcute informări din partea SIE, chiar dacă Direcţia de Protecţie a Misiunilor Diplomatice nu a intervenit, consulul trebuia să presupună, cel puţin, că poate să devină „ţintă”.

Serviciul de Informaţii Externe, condus de Răzvan Ungureanu, a intrat într-un blocaj în „cazul Nuică“ .

Potrivit unor informaţii, autorul filmului porno ar fi chiar partenera lui Nuică. Poziţia camerei de luat vederi întăreşte această supoziţie – „este foarte posibil să fi fost femeia cea care l-a dus pe consul la capcană. Poşeta era aşezată pe un scrin, unghiul de filmare arată această posibilitate”.

SIE nu mai ştie cu ce se ocupă

Serviciul de Informaţii Externe al României a remis un comunicat prin care arată că instituţia „coordonează activităţile şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru reprezentanţele României în străinătate”. „SIE face verificarea personalului diplomatic în vederea avizării pentru accesul la informaţii secrete de stat“, precizează reprezentanţii Serviciului de Informaţii Externe.

Din partea Direcţiei care se ocupă de protecţia misiunilor diplomatice nu am primit niciun răspuns. Asta deoarece, potrivit lui Florin Şchiopu, adjunctul şefului DPMCD, nimeni din cadrul serviciului nu are voie să vorbească cu presa. Acest lucru s-a stabilit chiar prin ordin al ministrului de Externe. Scandalul a declanşat, deja, o anchetă în interiorul MAE.

Diplomat cu 15 ani de experienţă şi două amante

Născut în comuna Livezile, judeţul Mehedinţi, Ion Nuică este diplomat de carieră, cu peste 15 ani de experienţă. A fost consul în Iran, Israel şi Kuweit.

Nuică a absolvit şcoala profesională la Reşiţa şi liceul la seral, întrând apoi în Securitate, pe filieră diplomatică. Este căsătorit cu Maria, şi ea angajată a Ministerului Afacerilor Externe, şi are doi copii, Monica şi Andrei.

Potrivit unor surse din capitala Republicii Moldova, camera unde a fost filmat consulul în timpul unei partide de amor cu o subalternă – identificată ulterior drept Cristina Ursol, de 23 de ani -, este una dintre locuinţele de serviciu ale Consulatului român de la Chişinău. Aceleaşi surse susţin că Nuică avea, de fapt, două amante, pe care le ducea pe rând în locuinţa respectivă, situată în apropierea consulatului. Partidele de amor aveau loc pe fugă, în pauzele de prânz de la serviciu.

Acasă la Livezile, lumea este bulversată de veste. Fratele său, Loghin Nuică, învăţător la şcoala din comună, susţine că „totul este o făcătură”. „Eu cred că cineva a vrut să-i facă rău. Unde mai pui că este un familist convins şi are copii mari”, a declarat fratele consulului.
Sursa: Adevarul

Exclusiv – StireaPress – amanta consulului Romaniei la Chisinau, Ion Nuica, Cristina Ursol FOTO !

Cristina Ursol locueste in Căuşeni. are 24 de ani.
Raionul Căuşeni este unul din cele 32 raioane a Republicii Moldova, situat la 87 km sud-est de capitala ţării Chişinău. Capitala sa este Căuşeni. Are ca vecini: Ucraina – la Sud, la Nord-Vest – raionul Ialoveni, la Nord – raionul Anenii Noi, la Est – Regiunea Transnistreană, la Vest – raionul Cimişlia, la Sud-Est raionul Ştefan
Tânăra basarabeancă de 23 de ani care a apărut în filmuleţul porno alături de consulul român de la Chişinău, Ion Nuică, a declarat că nu are nici o legătură cu serviciile de securitate.

Realizat 11 Iun 2008 15:10 – Foto:  Cristina Ursol
“Nu sunt agent secret. Nu am nici o legătură cu Serviciul de Informaţii şi Securitate”, a afirmat tânăra, citată de Jurnalul de Chişinău. Din cauza scandalului, fata, pe care ar chema-o Cristina Ursol, şi-a şters toate datele personale şi pozele postate pe un site de socializare rusesc şi şi-a schimbat numărul de telefon.

Realizat 11 Iun 2008 15:06 – Foto:  Cristina Ursol

Demnitarul mai avea o iubită

Conform unor apropiaţi, tânăra ar fi lucrat, înainte de a se angaja la Consulatul român din Capitala Moldovei, ca dansatoare în cluburile de noapte din oraş şi la o firmă de IT de unde a fost dată afară pentru “comportament indecent”. Mama fetei, domiciliată în oraşul Căuşeni, a declarat că nu crede că fata ei este protagonista filmuleţului.

“Cineva vrea să-i facă rău fetei mele”, a declarat ea, fără a spune pe cine bănuieşte că ar fi în spatele scandalului. În urma difuzării secvenţelor porno în care apare alături de amanta sa, consulul Ion Nuică şi-a prezentat demisia din funcţie. Conform unor surse, Nuică mai avea o iubită la ambasada din Chişinău.
Sursa: Libertatea

PS. mai am fotografii

Consulul României la Chişinău, rechemat în urma unui scandal sexual (Video) pe amanta o cheama Mihaela, sau Cristina Ursol?

Consulul României la Chişinău, filmat în timpul unei partide de sex.
Diplomatul Ion Nuică ar fi fost filmat în timpul unei partide de sex cu o tânără, iar filmul a fot trimis presei.
Redacţia Curentul susţine că a primit un film realizat cu o cameră ascunsă care înfăţişează un domn prezentat drept diplomat român executând o partidă de sex cu o femeie care pare să fie rezidentă în R. Moldova, dar despre care autorii filmării susţin că este angajată la Consulat. Cei doi protagonişti discută şi despre unele treburi de serviciu.
Înainte de a fi trimis în misiune diplomatică la Chişinău, Ion Nuică  a mai fost consul în Iran şi în Israel. Este căsătorit şi are un copil, iar soţia sa lucrează şi ea în cadrul MAE. Conform declaraţiei de avere, depusă în urmă cu o lună, Nuică a obţinut, anul trecut, un venit din salariu de 30.000 de dolari.

 Ziarul Curentul a intrat în posesia unei înregistrări video în care s-ar părea că apare consulul României la Chişinău, Ion Nuică, împreună cu o tânără, filmaţi în timpul unei partide de sex. Jurnaliştii de la Curentul au cerut o reacţie din partea Ministerului Român de Externe, în urma apariţiei acestei înregistrări, iar biroul de presă al instituţiei se pare că a confirmat practic veridicitatea înregistrării, informând că ministrul consilier Nuică a fost rechemat de la post. Ministerul de externe nu a confirmat faptul că în film ar apărea consulul român. Potrivit Antena 3, Ion Nuică şi-ar fi prezentat demisia luni dimineaţă.

Într-un interviu acordat mai demult ziarului “Gardianul”, consulul României la Chişinău afirma că acest post este cel mai greu pe care l-a avut vreodată.
 

„Am fost consul în Iran, am fost consul şi în Israel, dar acesta de la Chişinău este incomparabil mai dificil”, afirma Ion Nuica.
Romanian consul to Chisinau, Republic of Moldova, Ioan Nuica resigned on Monday after a video in which he is taped undertaking sexual intercourse with an employee of the diplomatic mission.

UPDATE Romania’s Foreign Affairs ministry confirmed for Hotnews.ro that Nuica was called in the country last week and he resigned on Monday. Also on Monday, Moldovan civil society representatives are visiting Romania, invited by Romania’s State Secretary Eugen Tomac.

The video registered by a hidden camera was published on Monday by Moldovan daily Curentul. However, no one knows who made the vide but the newspaper reads that it might be taped by Moldovan citizens.

VEZI VIDEO !

 

http://www.libertatea.ro/stire/consulul-romaniei-la-chisinau-filmat-in-timpul-unei-partide-de-sex-247269.html

60. rakuss

 

Astazi, ora 22:28

Nu este filmul facut de SIS! Camera a fost instala la priza din camera! Consulul inchiria aceasta camera de la hotel in fiecare luna (era un fel de abonat al hotelului). Hotelul se afla foarte aproape de Consulat, iar escapadele au avut loc cele mai multe in timpul pauzei de masa! Pe domnisoara o cheama Mihaela (R. Moldova) si a fost adusa de consul sa lucreze la consulat! Pacat de el, ca in octombrie fiica acestui consul se va casatori! Iar fiica are aproape aceeasi varsta cu a amantei lui! Si inca ceva… aceasta aventura cu Mihaela dura de mult timp! Mihaela era cea mai “protejata” din consulat! Nimeni nu indraznea sa ridice tonul sau sa-I spuna ceva urat acestei domnisoare! Sotia acestui consul lucra la acelasi consulat! Mihaela era o prezenta permanenta a familiei Nuica! Oricum sotiei lui Nuica i s-a spus de nenumarate ori ca sotul ei are o aventura cu Mihaela! Totodata acest consul este implicat si in afacerea cu cetatenii!
cristina.ursol@romsym.md

Declaraţii de avere şi interese

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Alina Gorghiu: Cerem premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului M. Ridzi şi începerea urmăririi penale

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

„Îi solicităm premierului Emil Boc revocarea din funcţie a ministrului Monica Iacob Ridzi cerem începerea urmăririi penale pentru că s-a constatat că la MTS s-au cheltuit nejustificat sume de bani pentru evenimentele dedicate Zilei Tineretului”, a anunţat astăzi Alina Gorghiu, care a dat citire în urmă cu câteva minute raportului comisiei parlamentare de anchetă în cazul Ridzi.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunţat că rezultatul final al raportului comisiei parlamentare de anchetă va fi înmânat Camerei Deputaţilor.

„Considerăm că modul în care s-au cheltuit sumele la Ministerului Tineretului şi Sportului intră ca încadrare juridică la delapidare, pentru că Monica Iacob Ridzi a folosit fără justificare sume din bugetul public”, a declarat Alina Gorghiu.
Alina Gorghiu a anunţat că membrii Comisiei au ajuns la concluzia că au existat o serie de încălcări ale legii care angreneză responsabilitatea ministrului Monica Iacob Ridzi. În aceste condiţii, Raportul propune sesizarea Curţii de Conturi, Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi a ANAF, pentru efectuarea de anchete la Ministerul Tineretului şi la firmele care au organizat „Zilele Tineretului”.

„Comisia a constatat o serie de încălcări a legislaţiei şi a constatat mai multe măsuri care au prejudiciat bugetul public. Ministrul nu a verificat costul evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului”, a afirmat preşedintele comisiei de anchetă.

Raportul Comisiei va fi înaintat Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor în vederea unui raport care să recomande Plenului începerea urmăririi penale.

Deputatul PNL a menţionat că membrii PD-L au dorit prelungirea comisiei de anchetă. „Membrii PD-L au solicitat prelungirea funcţionării comisiei pentru că ei consideră că probatoriul adus nu este suficient pentru luarea unei decizii. Trebuie precizat că comisia parlamentară de anchetă nu a dat verdict în acest caz, ci doar a făcut o propunere către instituţiile abilitate”, a spus Alina Gorghiu.

Ministrul Ridzi riscă închisoarea – da click

Preotul Dimitrie Jura: Monica Iacob Ridzi, n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver.

Pe şoseaua Prelungirea Ghencea, hala tipografiei Kruger Brent, aparţinînd firmei Sothis Print, e cam jumătate din sala uriaşă în care deputaţii discută cazul Ridzi.

Gheorghe Nicolae este directorul tipografiei. “Da, am tipărit trei feluri de afişe pentru MTS, de fapt pentru firma Artisan”, spune şeful firmei. Omul e deschis, deşi nu-i fericit că-i apare numele companiei. Furnizează tirajele şi preţurile.
Contracte pe 22, afişe pe 24
Grafica şi conţinutul primului poster erau deja gata pe 24 aprilie, la ora 15:10, după cum rezultă din mailurile dintre Kruger şi Artisan. La foarte scurt timp după semnarea contractelor între MTS şi Artisan, încheiate pe 22 aprilie.

Pliantul care o conţine pe Monica Ridzi a avut tirajul cel mai mare. 46.500 de exemplare, faţă de cele 3.000 de exemplare cît cumulează celelate două postere.

Toate cele trei lucrări s-au tipărit mai tîrziu.

46.500 de pliante cu Ridzi de 2 Mai
Calendare pentru EBA
La această tipografie s-au tipărit, mai apoi, calendare pentru campania electorală a Elenei Băsescu. Gazeta nu a putut intra în posesia răspunsului la întrebarea “Cine le-a comandat şi cine le-a plătit?”.

După trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit fi rmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.

Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.

Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcon­tractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.

Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Pro­babil în jur de 100.000 de euro.

Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.

Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.

Iesirea din scena
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu de­­ge­­tul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.

Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.

Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!

“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile

Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.

Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizeaza.

Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”
Dănuţ Bugnariu a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.

Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.

Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chi­riţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.

Iată mostre de dialog:

1. — Credeţi că e normal ca oa­­menii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
­— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
­— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
­— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.

“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu

“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu

2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?
­— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
­— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!

3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
­— Nu am ştiut acest lucru!
­— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
­— N-am ştiut.

Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.

“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu

Monica Iacob Ridzi provine dintr-o familie de negustori bogaţi şi este depozitara unui capital crescând de antipatie în Petroşani.

În ultimii 12 ani, Monica Iacob Ridzi a parcurs drumul de la o tânără introvertită, care combina dansurile populare cu ucenicia la organizaţia de tineret a PD, la un politician cu sânge rece, în stare să opună întrebărilor a zeci de jurnalişti şi parlamentari o indiferenţă totală şi nici un răspuns.

Au fost ani în care actualul ministru a lucrat la magazinele familiei sale, a salahorit la „celulele” locale de partid, şi-a luat titlul de doctor în ştiinţe şi a triumfat în adevărate maratoane electorale. S-a maturizat în timp ce Valea Jiului îi trimitea Capitalei ultimele mineriade, iar Com pania Naţională a Huilei (CNH) cădea victimă unor delapidări de pro porţii. Acestea din urmă, devenite legende, par să pună miza financiară a scandalului „2 Mai” întro lumină ridicolă. Fără să-i impresioneze, dezvăluirile gazetăreşti din ultima lună doar le-au confirmat localnicilor ceea ce ei începuseră să observe mai de mult: între petroşăneanca lor şi simţul comun s-a produs o ruptură dramatică.

Reporterii EVZ au fost în oraşul care i-a mai dat României pe Miron Cozma şi Raj Tunaru şi au încercat să recompună portretul Monicăi Iacob Ridzi din mărturiile concetăţenilor şi ale apropiaţilor ei. Deşi (în ciuda strădaniilor repetate) nu au reuşit să stea de vorbă cu ministrul sau cu soţul său, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Pe troşanilor, ziariştilor EVZ li s-a transmis că, „în compensaţie”, au fost ei înşişi filmaţi şi fotografiaţi!

Micul oraş este azi un viespar de suspiciune, în care bârfele circulă cu viteza luminii iar presa locală, intrată pe o pantă inflaţionistă, e citită la toate colţurile de stradă.

Pe lângă cazul „2 Mai”, oamenilor li se întâmplă să discute despre intenţia autorităţilor de a transforma localitatea în staţiune turistică. Unii o fac cu încredere, alţii, nostalgici ai mineritului, cu reticenţă.

Trei într-un bloc

Familia Iacob Ridzi locuieşte pe o scară cu opt apartamente, unde zugrăveala n-a mai fost de mult înnoită, cutiile poştale sunt scâlciate, iar la avizier se lipesc anunţuri pentru vânzarea buteli ilor cu gaz. Din opt apartamente, vecinii spun că trei sunt ale lor: la etajul întâi stă cuplul Monica-Tiberiu, la doi – mama Monicăi, iar la patru, depărtându-se puţin de familie, fratele Monicăi. Pe uşi nu-s trecute numele locatarilor, iar afară, în spatele blocului, într-un ţarc de sârmă, cineva adună apara te electrice scoase din uz. Parterul blocului e tot al lor: spaţii în care încă funcţionează magazinele familiei Ridzi, Euro-Riva, sau care au fost închiriate.

Sabotate de supermarketurile deschise în ultimii ani, prăvăliile Euro-Riva sunt rămăşiţe ale unui mic imperiu comercial, care făcea legea pe piaţa alimentelor în vremea când Valea Jiului se înspumega şi-şi vărsa ortacii asupra Bucureştiului.

„Cine venea la Petroşani după cumpărături la Riva se oprea. Aici se găseau de toate”, îşi aminteşte Siminel Iordache, care, în acele timpuri, vindea adidaşi în aer liber, înşirându-i pe fierul unei tarabe. Chiar şi aşa, în regres, Euro-Riva tot are rulaje anuale de 3,5 milioane de euro.

Monica Ridzi a lucrat la magazinele familiei încă din timpul facultăţii. A fost contabil, director de dezvoltare şi director general. De-aici a venit direct în parlament. Tiberiu a fost şi el băiat muncitor, a lucrat ca telefonist înainte de a-şi termina studiile şi a se angaja la Mina Livezeni.

Dansând la „Parângul”

Magazinele Euro-Riva fuseseră deschise de tatăl Monicăi şi, prin banii pe care-i produceau, au reprezentat unul dintre argumentele forte pentru care fiica negustorului a fost bine-venită în viaţa politică. Celelalte erau seriozitatea şi tenacitatea ei, care-i dădeau curajul să pună la punct şi-un bărbat. Unul dintre apropiaţii ei de-atunci strâmbă din nas când aude zvonul cum că ar fi fost dansatoare la bară, într-o discotecă: „Monica era fată serioasă. Nu era fată de discoteci. Asta e o minciună gogonată”.

Că îşi repede bărbatul e adevărat, autoritatea femeii reiese şi din faptul că Tiberiu Iacob a plecat de la biroul stării civile nu doar cu un certificat de căsătorie, ci şi cu numele nevestei agăţat de-al său. S-au cununat în 2001, când el avea 30 de ani, iar ea – 24.

Cu patru ani mai devreme, in traseră deodată în PD şi, tot pe-atunci, se duseseră împreună la ansamblul de dansuri populare „Parângul”, al Casei Studenţeşti din Petroşani. Cam pe toate le-au făcut împreună… Când unul a mers după a doua licenţă la Facultatea de Drept din Alba-Iulia, l-a urmat şi celălalt. Şi în doctorate s-au ţinut unul după altul: Monica şi l-a luat în 2007, Tiberiu – în 2008. Cum au devenit ei doi doctori în ştiinţe inginereşti în acei ani, în care numai de lupte politice s-au ţinut, doar ei şi rectorul Universităţii din Petroşani ar putea explica.

 

3,5 milioane de euro
este cifra de afaceri a magazinelor Euro-Riva

PRIETENIA CU EBA

Elena Băsescu şi videoclipul trupei Voltaj

În 2007 şi 2008, familia Iacob Ridzi a trecut prin cinci campanii electorale. De două ori pentru alegerea lui Tiberiu, de alte două ori pentru alegerea Monicăi şi încă o dată la referendumul pentru demiterea preşedintelui. În aceste campanii, chiar în timpul uneia de-a lui Tiberiu, au văzut-o petroşenenii prima oară pe Elena Băsescu la ei în oraş. Monica se împrietenise cu mezina preşedintelui la organizaţia de tineret a partidului şi, în afară de dorinţa ei de a se pune bine cu tatăl Elenei, e greu de ghicit ce le-a apropiat pe cele două.

Prima avea o expresie sobră, cumpănea două-trei fraze înainte de a începe să vorbească şi, de dansat, dansase în costumele populare de la „Parângul”. A doua îşi primenea fizionomia cu silicon, umplea reportofoanele de greşeli gramaticale ori de câte ori deschidea gura şi era nelipsită din cluburile sclipicioase ale Bucureştiului.

„Doar o coincidenţă”, susţine viceprimarul Cornea

Petroşenenii s-au trezit cu EBA în vizită şi pe 9 mai, anul ăsta, când primăria a sărbătorit Ziua Europei, bugetând 90.000 de lei pentru eveniment. Tocmai atunci începea campania electorală a europarlamentarelor. La petrecere a fost adusă trupa Voltaj, care, pe un ecran lateral scenei, a proiectat un videoclip în care apărea mezina preşedintelui. „Doar o coinciden ţă”, susţine viceprimarul PDL, Claudiu Cornea.

 

REPETENT

Ionuţ, cu absenţele nemotivate

Cicatricele meciurilor electorale din 2007 şi 2008 continuă să apară şi azi. Ionuţ Bulai, junior al PDL, a dat, recent, o declaraţie scrisă în care spune că a rămas repetent din cauza absenţelor adunate în timpul campaniilor de acum un an. Susţine că Monica şi Tiberiu s-ar fi angajat să-i motiveze chiulurile din catalog după terminarea alegerilor, dar că, imediat ce campania s-a încheiat, şi-au uitat promisiunile.

Ce-i drept, declaraţia băiatului e plină de cuvinte în care cratima a fost pusă anapoda, dar, în absenţa altor declaraţii din care să reiasă cât de alfabetizaţi sunt ceilalţi copii din şcoală, mărturia tânărului agitator politic tot mai rămâne cu un picior de sprijin. În Petroşani, foşti membri ai PDL vorbesc că, în noiembrie 2008, activiştii partidului aveau sarcină ca, pe lângă ruperea afişelor lipite de opoziţie, să le rupă şi pe cele ale lui Gheorghe Barbu.
 
Şef al PDL Hunedoara, acesta candida la Senat şi, dacă ar fi devenit parlamentar, ar fi avut pretenţii la un minister. Or, aceeaşi demnitate era dorită şi de Monica. Barbu a eşuat în alegeri şi astăzi nu doreşte să spună mai mult de-o frază despre ministrul Iacob Ridzi: „În partid, a evoluat ca orice tânăr care şi-a făcut treaba din punct de vedere politic”.

 

DECLARAŢIE. Un elev a dat vina pe cuplul Iacob Ridzi pentru că a repetat clasa

 UN MOMÂRLAN VORBEŞTE DESPRE METAMORFOZA MONICĂI

Preotul Dimitrie Jura: „L-ar fi împuşcat pe Tolontan”

Transformarea tinerei politiciene s-a petrecut sub privirile tot mai uimite ale alegătorilor. În opinia lor, dintr-o prezenţă amabilă, care îi elibera de complexe, a ajuns un produs tipic al vieţii de partid: a învăţat să-şi încalce făgăduielile, să acţioneze cinic şi să vorbească mult fără să spună nimic.

Dimitrie Jura, preot paroh într-o comunitate vârstnică de momârlani (comunitate din Parâng), crede că politicianul Monica Ridzi l-a devorat demult pe omul Monica Ridzi, lăsând în urmă un schelet de piatră, în stare să-ţi spună în faţă ce vrei să auzi şi să te dea uitării imediat ce ţi-a întors spatele. În campania din noiembrie, părintele a reuşit să-i smulgă promisiunea că o să se ocupe de cei care distrug albiile Jieţului şi ale Maleiei, extrăgând prundiş sub pretextul regularizării râurilor. Numai că, după ce Monica Ridzi a ajuns ministru, n-a mai fost chip s-o vadă la ochi.
 
„O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi”

Aşa se face că buldozerele râmă în continuare pe fundul gârlelor, schimbând definitiv cursul apelor care le trec momârlanilor prin bătătură. Într-atât de crudă a ajuns părintele Jura să o bănuiască pe Ridzi, încât e gata să bage mâna în foc că, atunci când era încolţită de Cătălin Tolontan, în studioul Realitatea TV, ministrul n-ar fi ezitat nicio secundă să-i zboare creierii ziaristului, dacă ar fi avut la îndemână un revolver. Poate că imaginaţia preotului s-a aprins de la cea a enoriaşilor săi.

Disperaţi că proiectul noii staţiuni alpine va traversa vetrele lor, sătenii îi ameninţă pe cei care plănuiesc să le fure terenurile de sub picioare: „O să-i înfigem cu spinările în cepuri de brazi şi-acolo o să-i lăsăm să se zvârcolească. Ştiţi ce-i ăla un cep de brad?”, întreabă Aurel Moruş, momârlan cu braţe de fier şi voce capabilă să culce iarba la pământ. „E ciotul rămas de la o cracă ruptă”. Resentimentele faţă de ministru au trecut şi dincolo de Valea Jieţului. O femeie din Petroşani îşi dă cuvântul că a auzit-o pe Monica vorbindu-i urât pe mineri la coafor, iar un pensionar, ieşit să joace rummy (un leu partida) întrun parc din centrul oraşului, o dispreţuieşte pentru că, de 9 mai, i-a făcut campanie Elenei Băsescu din banii comunităţii.
 
Oportunistă, opoziţia a exploatat ciuda crescută a localnicilor: săptămâna trecută, Petroşaniul a fost umplut de ma nifeste care strigau că, din cauza scandalui „2 Mai”, ministrul a acoperit Valea Jiului cu o ruşine comparabilă celei din urma mine riadelor. Nimic din toate astea nu l-a influenţat pe Valeriu Botulescu. Epigramist şi dramaturg petroşănean, fost şef al PDL Hunedoara, el continuă să o considere pe Monica drept cea mai valoroasă achiziţie a partidului din tot ce-a reuşit să strângă organizaţia PDL de la înfiinţare şi până azi.

PERSONAJE TRASEIST POLITIC

Mârza, amicul lui Adriean Videanu

Oameni de afaceri şi inşi dubioşi ai tranziţiei s-au strâns în jurul cuplului Iacob Ridzi, asigurându-i dominaţia în cel mai mare oraş al Văii Jiului.
 
Mulţi dintre cei care vor astăzi să smulgă Petroşaniul din braţele trecutului său minier şi săl aşeze pe orbita turismului de iarnă sunt miliardari cu averi crescute din afacerile cu statul sau din mărunta bişniţă transfrontalieră. Declară cu elocvenţă că turismul e singura şansă de dezvoltare durabilă a Văii Jiului, dar omit să spună că s-au numărat printre beneficiarii vremurilor când zona se dezvolta „nedurabil”, din minerit. EVZ vă prezintă câţiva dintre susţinătorii de pe plan local ai familiei Iacob Ridzi. Au interese în turism, sunt contributori la campaniile electorale ale PDL, rude ale cuplului primar- ministru ori personaje din aceleaşi cercuri de interese.

Gărdean – contracte de milioane de euro cu CNH

Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie.

Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a pro iectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a „imperiului Găr dean”. Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni.

Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel. Astăzi, manageriază Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar „bun şi curajos”, pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Florin Mârza este membru PDL în Consiliul Local Petroşani şi consilier personal pe probleme de energie al ministrului Adriean Videanu. Numit în martie 2009 în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Transelectrica. Din acelaşi CA mai fac parte cumnatul lui Mircea Geoană şi cumătrul lui Traian Băsescu. Spune: „Îl ştiu pe Tiberiu Iacob de când era student. A trecut prin toate funcţiile partidului”. Despre Videanu afirmă: „Suntem într-o relaţie foarte bună. Ne ştim de mult timp. Are încredere în mine şi în experienţa pe care am arătat-o în mediul privat (n.r. – la Enel)”. În timpul guvernării PSD (2001-2004), Mârza a trecut la PSD pentru a-şi păstra funcţia de şef la Electrica Deva.

 

 

44 de ani are Adrian Gărdean, socotit cel mai bogat din Valea Jiului 

PIONIERUL COMERŢULUI CU ADIDAŞI

Simi le-a dat copiilor acadele cu Elena Băsescu

Siminel Iordache (35 de ani), zis „Simi”. Deţine cel mai mare club din oraş – Keops -, magazine de pantofi şi haine, un salon de coafură şi spaţii comerciale date în chirie. Simi povesteşte că a intrat în lumea afacerilor făcând bişniţă cu adidaşi pe care-i aducea din Ungaria: „Plecasem din ţară să muncesc. La fiecare revenire, mă întorceam şi cu câteva perechi de «pume» pe care le vindeam”.

De la negoţul de tarabă, Siminel Iordache a ajuns, în timp, proprietarul a peste 7.000 de metri pătraţi în centrul Petroşanilor: ansamblul Keops stă pe un teren şi un iaz folosite odinioară de un club şcolar de acvamodelism. O clădire din curtea clubului Keops a găzduit sediul de campanie al Elenei Băsescu.

„Am susţinut-o pe Elena fiindcă îmi plac tinerii”

Simi povesteşte că, implicându- se în campania fiicei preşedintelui, n-a făcut decât să răspundă pozitiv unei rugăminţi de-a primarului Tiberiu Iacob Ridzi: „Într-o seară, la masă, primarul a întrebat cine ar putea să o ajute pe Elena Băsescu să-şi facă un sediu de campanie. M-am oferit eu, fiindcă îmi plac tinerii”. Pionierul comerţului cu adidaşi nu ezită să admită că a supravegheat personal lipirea afişelor cu EBA şi spune că, în completare, le-a dat copiilor acadele „cu EBA”, iar pensionarilor – mere, şosete şi pulovere, ambalate în sacoşe care purtau numele tinerei politiciene.

„Ideea a fost bună! Veneau copiii la secţiile de vot şi le spuneau părinţilor să o ştampileze pe EBA.” Adversarii politici îi pun lui Simi în spate doi ani de puşcărie ispăşiţi în Ungaria, pe vremea când pleca acolo după marfă. Patronul de la Keops zice că zeghea în care s-ar fi plimbat prin penitenciarele maghiare este o pură invenţie de-a opoziţiei. Întenţionează să ridice un hotel cu 40 de locuri în curtea clubului său.

PLANURILE FINULUI

Două hoteluri

Emil Bercea (37 de ani). Deţine depozite de materiale de construcţii, o fabrică de mobilă şi afaceri incipiente în turism. Fin al cuplului Monica şi Tiberiu Iacob Ridzi, şi-a deschis de puţină vreme un hotel cu 60 de locuri. În curând va începe ridicarea altuia, cu 120 de locuri. Ambele, în apropierea staţiei de plecare a viitoarei telegondole. Bercea afirmă că Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care i-a propus să-l cunune. Se răzgândeşte brusc: „Nu scrieţi asta! Eu m-am dus la el şi i-am cerut să-mi fie naş. Îl ştiam pe Tibi de la tenis, îi place sportul”.

Finul familiei Ridzi declară că nu îl interesează contractele cu bani publici. Evidenţele îl contrazic. Tocmai a participat la o licitaţie pentru reabilitarea termică a 11 blocuri din Petrila. Anul trecut i-a vândut mobilier Primăriei Vulcan, repetând ceea ce presa locală a dezvăluit că ar fi făcut şi la Primăria Petroşani. Când vine vorba despre naşul Tiberiu, lui Bercea nu-i ia mult să pronunţe un verdict: „Categoric, este cel mai bun primar pe care l-am avut vreodată”.

ÎN FAMILIE. Finul Emil Bercea, alături de naşa Monica

Nati Meir o vrea pe Oana consilier. Zavoranca: Sa dispara Monica!

Deşi spune că nu este foarte habotnic, Nati Meir se roagă în fiecare dimineaţă. Ritualul este unul aparte: „Fiecare evreu face, în fiecare dimineaţă, o legătură între el şi divinitate. Se leagă de mână cu un Tfilin, semn că vrea să facă o convorbire cu Cel de Sus. Pe acesta sunt agăţate două Tora, una în dreptul inimii şi alta în dreptul capului. Pe cap se pune Talit-ul, o pânză.
Canicula din Capitala il chinuieste ingrozitor pe candidatul independent la prima functie in stat, Nati Meir. Banuim ca acesta este motivul pentru care politicianul a mai pus la cale o nazdravanie, cu scopul de a crea vålva in jurul candidaturii sale. Astfel, dupa ce a numit-o pe Monica Columbeanu purtatorul sau de cuvånt, acum, Meir o invita si pe „prietena cea mai buna” a nevestei lui Iri, Oana Zavoranu, sa i se alature in campania electorala.

Prezidentiabilul si-ar dori ca sotia lui Pepe sa-i fie consilier artistic. Intr-o criza de rås, Oana Zavoranu ne-a spus ca se simte onorata de oferta, dar conditia pentru a-i da curs este disparitia din peisaj a Monicai Columbeanu. De partea cealalta, Moni „nu are chef sa comenteze”.

S-a lansat in cursa pentru prezidentiale demonstrand ca poate fi un sef de stat „de gasca”, mai exact, dansand cu transpiratia curgandu-i siroaie pe trup si varand cu pofta in privire bani in sutienul unor tinere „artiste”. Mai apoi, a „uns-o” in functia de purtator de cuvant pe Moni Columbeanu, in speranta ca manechinul va reusi sa-i faciliteze strangerea de semnaturi pentru candidatura. Cand Oana Zavoranu a facut-o cu ou si cu otet pe Moni, dupa ce o daduse afara din emisiunea „Pact cu diavolita”, Meir a sarit ca ars, declarandu-si sustinerea vizavi de apropiata lui. „Spune-i lu’ Zavoranca ca daca nu inceteaza, eu o dau in judecata si ii cere daune de 10 milioane de euro! Eu sunt un om cinstit, nu m-am culcat cu nimeni…”, i-a spus Nati unui reporter de la Antena 1, saptamana trecuta. Nu ne priveste cu cine s-a culcat domnul Nati Meir la viata dumnealui, ci mai degraba care a fost rationamentul prin care a luat decizia de a o invita pe Zavoranca sa ia parte la campania lui electorala. Tentanta invitatie a fost lansata ieri, printr-un mail pe care secretara lui Meir l-a trimis redactiilor mai multor ziare. Iata cum suna textul: „Candidatul la alegerile prezidentiale

Nati Meir va calatori în perioada 18-21.06.2009 în Israel pentru a se întâlni cu seful sau de campanie electorala. La întoarcerea sa, domnul Nati Meir o invita pe Oana Zavoranu la sediul sau de campanie de pe strada Pamfil Nastase nr. 30, luni, 22.06.2009, între orele 11.00 si 12.00, sau la cortul din Piata Universitatii, între orele 12.00 si 13.00, pentru a discuta despre posibilitatea cooptarii artistei în echipa sa de campanie pentru alegerile prezidentiale”.

Conform unor surse din anturajul lui Meir, acesta are de gand sa-i propuna Oanei functia de consilier artistic.

Oana: Domnule Tanti Meir, doar cu mine veti reusi!

Curiosi sa aflam daca Oana Zavoranu va accepta oferta lui Nati Meir, am sunat-o pe vedeta si iata ce ne-a declarat, printre hohote de ras si accentuand fiecare „r” frantuzesc, aluzie la defectul de vorbire al politicianului: „In primul rand, ii multumesc lui Tanti Meir pentru propunerea asta, a dovedit ca m-a iertat si a renuntat sa ma mai dea in judecata si sa-mi ceara 10 milioane de euro!

Ar fi trebuit sa-mi vand si chilotii de pe mine, asa ca am scapat de o mare belea. Are un suflet mare, conditie esentiala ca sa fie presedinte! Apoi, vreau sa-si ceara scuze, sa-mi trimita un sofer, ca eu nu stiu unde e sediul lui de campanie si sa ne intalnim doar de fata cu presa, pentru ca eu sunt femeie maritata si cine stie ce vorbe imi mai ies!

Dar cel mai important este ca eu nu pot sa ma alatur unei individe precum Monicaca Columbeanu. Deci daca dispare Monicaca, atunci poate ma mai gandesc, dar asa, nu pot accepta concurenta cu aceasta individa care ii prejudiciaza imaginea.

Domnule Tanti Meir, doar cu mine veti reusi, doar alaturea de mine veti iesi triumfator!”. Cand i-am spus Oanei ca Meir o doreste langa el ca si consilier artistic, prezentatoarea TV a pufnit din nou in ras: „Consilier artistic? Pai eu nu stiu sa pictez, habar nu am!”. Intrebata pentru ce suma de bani ar da curs propunerii, Oana a incheiat: „Gratis! Onoarea pe care mi-o face este atat de mare, incat banii sunt jucarie, maculatura!”.

Monica: Nu am chef sa comentez

Am sunat-o ieri si pe Monica si am intrebat-o ce parere are despre initiativa lui Nati Meir. “Nu am chef sa fac nici un comentariu legat de posibila colaborare dintre Oana Zavoranu si Nati Meir. Prioritatea mea este examenul de licenta pentru care invat foarte mult, in fiecare zi si noapte. N-am mai dormit de trei saptamani pentru ca sunt foarte stresata si cu adevarat penibil ar fi daca as obtine o nota mica. Alte lucruri nu conteaza pentru mine in momentul de fata”.

Oana, despre Monica Tatoiu: «Este o obraznica imputita!»

Invitata, de ziua ei, la “Agentul VIP”, Oana Zavoranu s-a distrat copios pe seama Monicai Columbeanu, cand s-a adus in discutie scandalul pe care cele doua l-au avut recent. Moderatorul Cristian Brancu a adus vorba apoi despre Monica Tatoiu, care s-a declarat de partea Monicai. Atat i-a trebuit Oanei, care a lansat un nou val de atacuri contra femeii de afaceri, pe care a botezat-o Monica “Ratoiu”. “Este o obraznica imputita!”, si-a varsat naduful Zavoranca, suparata de comentariile rautacioase ale doamnei “Ratoiu”.

Emil Constantinescu: “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale.

La stanga Traian Basescu, Ion Iliescu .

•Constantinescu cere societăţii civile să-şi asume eşecul moral al alegerii lui Băsescu, ca o consecinţă a principiului “răului cel mic” şi propune alternativa Crin Antonescu, un om “format în Piaţa Universităţii”

•Într-o intervenţie publică de o vehemenţă fără precedent, fostul preşedinte găseşte acum la foştii săi prieteni intelectuali “elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej”
Invitat la Interviurile Gândul, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, le pune un diagnostic politico-psihiatric “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale. Constantinescu se referă la Traian Ungureanu şi la Horia Roman Patapievici, două exemple dintr-un cerc de intelectuali care se “umilesc cu fervoare” la uşa actualului preşedinte. “Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna”. Fostul preşedinte anunţă fără echivoc că se va lupta pentru alegerea lui Crin Antonescu – care ar fi un produs al fenomenului Piaţa Universităţii – şi le cere intelectualilor anticomunişti să-i urmeze exemplul. Iată, în continuare, câteva fragmente din interviul pe care-l puteţi citi, în varianta integrală, pe ediţia online a ziarului Gândul.

-(…) Principiul alegerii “răului cel mic”, impus şi susţinut, potrivit spuselor dumneavoastră, de o parte a societăţii civile, a creat un impas pentru societate, domnule preşedinte Constantinescu?

-Impasul în care ne aflăm, derapajul acesta, a început în 2000 şi 2004. Atunci, o parte a elitei a formulat şi construit, iniţial ca teorie, aplicând-o apoi, principiul “răului cel mic”. Alina Mungiu are, între ghilimele, un merit pentru acest fapt. “Dacă nu putem să alegem binele, atunci să alegem răul cel mai mic!” s-a spus în turul doi al prezidenţialelor din 2000, în care o parte a intelectualităţii anticomuniste şi antiiliesciene a votat pentru Ion Iliescu, întrucât se afla în opoziţie cu Vadim Tudor. Acest proiect a fost rafinat în perioada 2001 – 2004. Mai întâi, o parte a acestor elite s-a lăsat cumpărată, după cum ştiţi, ca şi o parte a presei, de către guvernul Năstase sau de către primarul Capitalei din acea perioadă, Traian Băsescu. A urmat momentul revelaţiei – arestarea lui Mugur Ciuvică –, în care intelectualii – aceşti oameni care s-au inclus într-o parte pozitivă a societăţii româneşti, şi care în anii ‘90 s-au opus transformării României într-o ţară neocomunistă de tip oligarhic – au văzut ce poate urma. S-au trezit din pumni şi, nefiind capabili şi neavând forţa să mai imagineze un proiect corect democratic, au ales, prin aşa-numita teorie a “răului cel mic”, o persoană despre care ei ştiau foarte bine şi că a fost un colaborator permanent, toată viaţa, al fostei Securităţi, şi că a făcut parte din nomenclatură, repet, din nomenclatură. Nu dintre cei patru milioane de membri, ci dintre cei 2400 de membri ai nomenclaturii, dintre primii 1600, pentru care semna Elena Ceauşescu. O persoană care, în mod evident, era acuzată de corupţie, nu în presă, ci în justiţie, pentru el cercetarea fiind finalizată de procurori, cu rechizitoriu. Persoana care avea cel mai mare dosar de corupţie din istoria României, la CSJ. Deci, pentru care candidatura însemna blocarea judecării şi a condamnării sale. Toate acestea le-au ştiut, pentru că nu puteau să nu le ştie… Imediat după asta, în ianuarie 2005, eu am spus că ar trebui ca doamna Mungiu, şi toţi ceilalţi din acest grup, să-şi asume succesul politic din 2000 – pe care şi eu îl recunosc în mod deschis -, iar după asumarea acelui succes politic, să-şi asume şi eşecul moral al principiului. În baza asumări eşecului moral al teoriei “răului cel mic”, să construim în cei cinci ani care urmează o alternativă a binelui. Acest avertisment pe care l-am repetat mereu, nu a fost urmat aproape de nimeni. Pentru că, între timp, o parte a acestor intelectuali au descoperit beneficiile oportunismului, care înseamnă posturi, nu neapărat bine plătite, dar generatoare de avantaje în zona respectivă.

-Despre cine vorbiţi?

-Dacă îmi cereţi exemple, atunci vă spun că este vorba de Traian Ungureanu, de cei care ocupă posturi de ambasadori, apoi de parlamentari, este vorba de conducerea unor institute, cum ar fi Institutul Cultural Român, care generează sfere de influenţă, şi care permit apoi construirea unor grupuri de influenţă în societate, stabilirea de ierarhii…

-Vorbiţi aici despre domnul Patapievici?

-… Sunt lucruri cunoscute. Le cunosc toţi foarte bine, nu trebuie să le numesc. Este vorba şi de diferite alte posturi, fie în anturajul prezidenţial, fie în alte zone politice. Ei bine, am constatat că la stimă şi respect, pentru unii, trebuie să mai adaugi şi o serie de avantaje. Sigur, în România lucrurile le înţelegi mai bine nu printr-o analiză politică sau sociologică, ci printr-una psihologică, uneori psihiatrică. Vorbim despre aspecte precum “fascinaţia bădăranului”, care este prezentă în zonele intelectuale româneşti de multă vreme; redeşteptarea unei forme aberante de cult al propriei umiliri în slujba unei personalităţi cu o fervoare care, pe mine unul, mă cutremură. Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna.
………………….

-Aveţi în vedere un anumit portret robot al viitorului preşedinte?

-Da, şi ar trebui să ţină cont de noile condiţii politice, precum şi de cele constituţionale. Preşedintele nu are cum să fie un jucător. El trebuie să joace rolul unei personalităţi vizionare – alături de un grup de înţelepţi pe care ar fi trebuit să şi-i aducă aproape prin autoritatea sa morală, intelectuală şi profesională. Problema e că România este în afara jocului, întrucât tocmai preşedintele este cel care ar fi trebuit să construiască un sistem subtil de relaţii personale, discrete, care într-un moment sau altul să promoveze interesele României.

-Regăsim aceste trăsături la vreunul dintre prezidenţiabili?

-Eu spun că da, dar dacă nu mai putem identifica binele, atunci să identificăm răul. Dacă mai există o responsabilitate intelectuală şi morală ar trebui, ca ieşire de urgenţă, să nu ne mai concentrăm pe răul cel mic, ci pe eliminarea răului. Răul absolut, pe care, în acest moment, îl reprezintă Traian Băsescu.

-Pe cine veţi susţine în alegeri?

-Voi lupta pentru Crin Antonescu, în aceeaşi măsură în care consider că participarea alteţei sale, Radu Duda, este benefică întrucât creează ideea că în România există o alternativă. Opţiunea mea pentru Crin Antonescu se bazează pe diferenţierea de modelul negativ de care vorbeam. România are nevoie de o persoană care să nu fie implicată în niciun fel în vreun act de corupţie. Este un avantaj extraordinar pentru ţară. Apoi – aici este un punct de vedere personal –, Antonescu s-a format în Piaţa Universităţii. Îl ştiu de când era tânăr şi l-am propus ministru al Tineretului pentru că, din punctul meu de vedere, reprezenta acel suflu nou de care era nevoie. Spre deosebire de alţii care, în timp, m-au dezamăgit, el nu s-a compromis în toţi aceşti ani.

Elevul Basescu tragea fetele de codite si copia pe gaura cheii

Foto: Traian Basescu, la finele clasei a VIII-a Bacau 1966.

Strengar, mereu pus pe sotii, hazliu, un bun coleg. Asa il caracterizeaza fostii colegi bacauani pe actualul presedinte al tarii, Traian Basescu. Unde era loc de o boacana era prezent si pentru ca i-au placut fetele de mic, inca din vremea scolii generale, le tragea de codite. Toate acestea, pe cand invata la Scoala 5 din municipiul Bacau.

A devenit elev al Scolii generale nr.5 din Bacau, in clasa a VI-a. Era prin anul 1963. „Tatal lui era ofiter in Armata si asa a ajuns in Bacau”, isi aminteste Cornelia Cojocaru, Teodorescu pe vremea aceea, fosta sefa a clasei, acum un renumit medic oftalmolog.

 „Un copil vesel, un bun camarad, peste media pe clasa ca si rezultate, care prindea din zbor materiile. Avea o capacitate de sinteza extraordinara, inca de pe vremea aceea, fara a excela, fara a fi tocilar. Megeam impreuna spre scoala, si dupa cursuri inapoi acasa, pentru ca stateam cam in aceeasi zona, undeva langa Gara, iar aceasta «naveta» era suficienta pentru a face sute de pozne.

Bataile cu zapada au ramas in istoria amintirilor. De cele mai multe ori durau chiar si patru ore.”

„Rasul si l-a pastrat. Nu este un ras fortat sau studiat „

Traian Basescu facea parte dintr-o echipa de patru baieti, cei 3 „B” – Basescu (Traian), Baciu (Florin) si Balasoiu (Emilian) – si Lucian Popa, „Tuchi” cum ii spuneau colegii (alintul era de acasa, de la parinti).

Basescu, dupa cum isi aminteste Cornelia Cojocaru, „sefa”, era cel care dadea tonul la boacana cu rasul lui patologic, molipsitor. „Era de-o veselie fantastica”, mai adauga. „Foarte glumet, foarte sociabil, spontan si fara ranchiuna, care facea haz din nimic. Cand se apuca sa rada ne molipsea pe toti, inclusiv pe profesori, si o tineam tot asa, minute in sir. Rasul si l-a pastrat si acum, din cate am vazut la televizor.

Nu este un ras fortat sau studiat, ci venit din interior, din structura lui”. Un om ferm, disciplinat, tot timpul orientat, de aceea niciodata nu era prins pe picior gresit, cu o fire mobila, mereu „pe pozitie”, descurcaret Asa si-l aminteste „sefa” pe Traian.

A copiat la teza de la „mate” prin gaura cheii

Fara a se abate de la disciplina clasei, chiar daca aruncatul cu ghemotoace de hartie sau paine devenise un adevarat „joc zilnic”, Traian Basescu a incercat si sa insele: la mate, la teza, prin clasa a VII-a sau a VIII-a.

„Aveam profesori foarte buni, iar noi eram una dintre cele mai bune clase din scoala”, se intoarce in timp Cornelia Cojocaru. „Nu copiam, ne sopteam la ore doar pentru a ne ajuta intre noi, iar in pauze, unde erau sanse de a face o pozna eram cu totii prezenti, in frunte cu Traian. Tot impreuna am fost si cand s-a copiat la teza de la matematica prin gaura cheii¦.

Teza era in aceeasi zi la doua clase, cea alaturata si a noastra, fara nici o ora pauza intre, asa ca nu ne puteam influenta”. Se pregatisera cu totii, dar cu toate acestea, mai ales ca-si doreau sa fie primii, au ales sa ¦triseze.

Asa ca, Traian, Cornelia, Emil, Florin si altii (au trecut totusi 40 de ani de atunci, tine sa ne precizeze „sefa” ) s-au postat pe furis in fata clasei in care „ceilalti colegi erau sub teroarea tezei”, si s-au apucat de copiat subiectele.

„Usa clasei respective nu mai avea yala, iar in locul ei trona o ditamai gaura din care se auzea tot. Asa ca ne-a fost foarte usor sa aflam subiectele din teza si asa, am avut si timp sa le rezolvam. A doua ora, am urmat noi. Am asteptat linistiti in clasa, fara mari emotii, teza.

La inceput ne-a mers, la prima problema, (cu totii am crezut ca ne-a mers, adauga razand Cornelia Cojocaru) dar apoi¦cred ca profu„ si-a dat seama de furt si a schimbat subiectele”

La 12 ani, sef de stat si antrenor de fotbal

Unul din cei mai buni prieteni ai lui Traian Basescu a fost Lucian Popa, „Tuchi”, actualmente profesor de engleza la Universitatea Bacau. Amintirile lui in legatura cu actualul presedinte al tarii i-au ramas adanc intiparite in memorie, chiar daca de atunci nu s-au mai reintalnit niciodata.

„Daca imi aduc eu aminte bine, am fost colegi in scoala generala din clasa a VI-a pana intr-a VIII-a”, ne dezvaluie profesorul Popa o parte din ceea ce a insemnat pentru el „scoala generala, copilaria si prietenia cu Traian”.

„Traian Basescu si cu mine eram printre mezinii clasei, fiind nascuti in noiembrie si dati la scoala inainte de 7 ani. Poate de aceea eram mai pusi pe sotii; imitam profesorii chiar in prezenta lor, uneori, ne harjoneam, incercam noi sa vedem daca ceea ce citisem in Jules Verne se putea aplica in realitate.

Citisem despre diferite masinarii si incercam sa facem si noi niste vapoare cu aburi asemanatoare cu niste jucarii, care se vindeau pe sub mana la magazinele de jucarii – erau fabricate in RDG; adunam bucati mici de trotil din poligonul de peste calea ferata si faceam rachete.

Formasem un grup (un alt grup!), cei 4 G, si aveam porecle de genul Goguta, Gogoasa etc. La un moment dat, ne credeam sefi ai unor state imaginare si, vezi Doamne, incheiam tratate, ne aliam, ne construiam din carton armate si avioane militare, iar cel care avea armata cea mai bine dotata era cel care gasea aliati mai usor.

Faceam aliante unii impotriva altora sau le rupeam. Aceste tratate duceau la un joc sau la un razboi al vorbelor si ne faceau sa «inventam» tot felul de nimicuri pe care noi le investeam cu niste calitati iesite din comun, dar care aveau ca scop sa intimideze «adversarul». Joaca de-a baietii¦Dar cel mai des ne infruntam in campionate ca manageri si antrenori de echipe nationale de fotbal.

Cu nasturi, bineinteles. N-as putea spune ce se intampla in capul lui Traian in acea vreme. El poate sa ne zica”.

Mai dadea, dar si incasa pumni

Ce facea Basescu la vremea copilariei, cum se purta cu colegii, cu profesorii, cum invata, ce note avea, daca facea boacane? Copia la ore, avea fituici la teze, spunea bancuri, tragea colegele de codite? Intrebarile noastre au curs neintrerupt, dar si raspunsurile au venit imediat, pline de umor, rascolind mereu amintiri din cele mai placute.

„Nu stiu”, ne-a spus simplu Lucian Popa. „Facea tot ce este amuzant. Se comporta ca un om normal, ca noi toti: mai dadea si incasa pumni, baietii deh, mai daramam tabla, dar nu copiam. Clasa in care eram era una dintre cele mai bune din scoala la vremea aceea si competitia era foarte serioasa, nu se tolerau astfel de lucruri.

Cu trasul de codite, ce sa zic¦ Cred ca da. De fapt, dupa clasa a VIII-a, el s-a dus la un liceu mixt, actualul Vranceanu, unde putea eventual sa continue cu trasul de cozi. Restul baietilor din clasa, aproape toti, ne-am dus la «cazarma», adica la «Bacovia», iar majoritatea fetelor la «manastire», la «Alecsandri».

In rest, din cate imi aduc eu aminte, Traian Basescu, ca si mine, de altfel, mai luam cate o mentiune, cate un premiu, la sfarsit de an scolar „

„Nimic nu prevestea dezvoltarea lui ulterioara”

Mariana Prutica, acum directorul Gradinitei din Faraoani, a stat in banca din fata lui Traian Basescu. Pe randul din mijloc. Isi aminteste ca Traian Basescu nu copia, nu o chinuia la lectii si lucrari atunci cand nu stia lectia si nici nu a incercat sa copie de la ea, chiar daca era in spate. „El statea in ultima banca”, spune Mariana Prutica rememorand atmosfera acoperita de trecerea anilor.

„Nimic nu prevestea dezvoltarea lui ulterioara. Era disciplinat, ordonat, nu chiulea. De altfel «chiulul» era un cuvant inexistent pentru clasa noastra. Cu totii aveam spiritul de grup al copiilor. Ne suflam la ore, doar pentru a arata profesorilor ca stim si noi lectia. Traian insa nu sufla, el era in ultima banca¦(rade, n.r.).

Un copil ambitios, cu un caracter puternic inca de atunci, care se impunea prin comportament, un caracter sangvin. De aceea, nu m-am mirat cand a ajuns ministru in vremea Guvernului Roman. Atunci am auzit pentru prima oara de el, dupa ce ne-am despartit in clasa a VIII-a. Era in 1991, parca”.

Declaratia de dragoste – trasul de codite

Pauzele dintre ore erau momentele cele mai prielnice pentru Traian Basescu de a-si arata maiestria in „agatatul” fetelor. „De mic era iubaret”, il „tradeaza” Cornelia Cojocaru. „Avea unele simpatii fata de colege si cand vroia sa cada in gratiile uneia dintre ele incerca sa fie tot timpul in preajma ei, in banca cu ea, ii trimitea biletele.

Mie nu mi-a trimis, insa au fost colege care au primit de la el si ravase de dragoste. Cel mai mult ii placea sa ne chinuie tragandu-ne de codite, cel putin pe cele care aveam codite”.

Una din aceste colege este Coca Costandache, acum director la liceul „Mangeron” . Dar si Georgeta Cozma, fosta Potop, in prezent profesoara de muzica la Scoala nr.10 din Bacau. „Erau cei trei B care ne chinuiau si ne trageau de codite”, ne-a marturisit si doamna Geta. „Pe Coca o tragea de par Traian, pe mine Florin Balasoiu, iar celalalt B, Baciu, pe o alta colega.

Asta insemna pentru ei declaratia de dragoste. Faceam zarva mare in pauza, dar era foarte placut. Eram copii si ne bucuram din orice. Amintiri¦.Mi-ar placea sa-l revad, dar nu cred ca m-ar mai recunoaste”.

„Pe mine nu m-a tras Traian de codite pentru ca aveam parul scurt, insa sunt foarte mandra ca mi-a fost coleg si il sustin in tot ceea ce face, am incredere in el, chiar daca el nu cred ca-si mai aduce aminte de noi”, ne-a marturisit si Doina Paraschiv, medic stomatolog in Bacau.

Se mai auzise ca Traian ar fi furat impreuna cu un coleg porcul din afumatoarea altui coleg, chiar in ajun de Craciun, dar acest lucru nu a putut fi dovedit niciodata

Revederea pentru unii

Lucian Popa nu au avut bucuria sa-l reintalneasca pe colegul Traian Basescu, din 1966, de cand au terminat scoala, iar Conelia Cojocaru isi aminteste ca a mai auzit de el din „Flacara” lui Adrian Paunescu. „Scria despre Traian ca a participat la salvarea unei nave”, spune Cornelia Cojocaru. „Era in anii 1975 1980. Atunci am aflat ca devenise comandant de nava.

Apoi a intrat in politica si l-am revazut, dar la televizor. M-am bucurat atunci cand a devenit presedinte, mai mult din «patriotismul» copilariei”.

In schimb, Geta Cozma l-a revazut pe Traian Basescu pe vremea cand era studenta la Iasi, prin anii ¬1973- 1974. Purta deja costum de marinar ! Insa Mariana Prutica a avut ocazia sa-l revada in urma cu 10 ani, pe vremea cand conducea Ministerul Transporturilor: „Cand ne-am reintalnit a fost ca si cum ne-am despartit ieri. L-am sunat intai si m-a primit imediat.

Chiar daca trecuse timpul, m-a recunoscut. Ulterior a devenit presedinte. M-am bucurat enorm, eram convinsa ca va iesi el.

M-am dus special la vot, nu pentru presedintele Basescu, ci pentru colegul Basescu. Iar daca acum mai are momente cand da rateuri, nu e din cauza lui, consider doar ca nu are consilieri buni. Insa la fel de convinsa sunt ca daca nu face ceva din tot ce a promis in campania electorala va pierde cu succes alegerile viitoare”.

Intrebarea de final

Reprosuri? „O, da”, spune Mariana Prutica. „M-as fi asteptat sa se implice mai mult in viata pensionarilor. Insa daca m-as reintalni cu el i-as spune sa-l schimbe pe primul ministru si daca se poate sa puna in schimb o sosie de-a lui, apoi sa schimbe radical sistemul de invatamant si cel de sanatate”. „Si sa aiba mai multa grija de cei din jur”, adauga Doina Paraschiv.

Ultimul cuvant il are Lucian Popa, mereu zambitor si plin de umor, care incheie: „Daca l-as revedea, in primul rand i-as spune «buna ziua», apoi apoi l-as intreba daca mai are echipa de fotbal.  Lasand gluma, l-as ruga sa dea dovada de cat mai mult realism si pragmatism in misiunea pe care si-a asumat-o cu atata curaj.

Sa se gandeasca foarte bine unde vrea sa ramana in cartile de istorie – in textul propriu-zis sau in notele de la subsol?

Iar daca ar fi ceva in plus sa-i spun i-as comunica faptul ca sunt gata sa sacrific o parte din timpul meu liber sa mai rezolvam un pic problemele cu limba engleza”.

In 2006 se implinesc 40 de ani de la terminarea clasei a VIII-a. Colegii din Bacau sunt hotarati sa-i pregateasca colegului si presedintelului Traian Basescu o surpriza.

Traian Basescu s-a intalnit cu sefa Opozitiei israeliene Tzipi Livni

Cea de-a doua zi a vizitei in Israel a presedintelui Romaniei Traian Basescu a inceput cu o intalnire cu un grup de oameni de afa­ceri israelieni originari din Romania. Prilej sa se amin­teasca faptul ca Israelul, ca volum de schimburi economice, este cel de-al treilea partener economic strain al Romaniei.”In Romania se pot face investitii de mare succes in industria alimentara, in agricultura si in turism, plecand de la premisa ca aceste domenii nu pot fi delocalizate”, a spus presedintele roman. El a preferat sa le vorbeasca oamenilor de afaceri israelieni, prezenti la intalnirea de la Ierusalim, in limba romana, motivand ca nu doreste sa-si atraga criticile presei romanesti cu privire la „slaba” sa pregatire vizavi de limba engleza, precizeaza Mediafax.”O sa folosesc limba romana, pentru ca este o sansa pentru mine sa evit criticile mediei romanesti despre slaba mea cunoastere a limbii engleze”, a spus Basescu in engleza, razand, la inceputul intalnirii. Presedintele a exemplificat nevoia de investitii in aceste domenii folosindu-se de o evaluare a UE potrivit careia Romania are potential de a asigura hrana pentru 80 de milioane de oameni, dar importa, in prezent, 70% din hrana necesara celor 22 de milioane de romani.

Teribila birocratie”Ne bucura foarte mult cand vedem firme israeliene cu directori, cu manageri care vorbesc limba romana”, a declarat presedintele Traian Basescu. „Ne intelegem foarte bine acasa, in Romania, afacerile merg parca mai usor. Pana si teribila noastra birocratie este mai indulcita cand vede un israelian care vorbeste limba romana si reuseste sa rezolve mai rapid lucrurile”, a mai spus el. Initial, men­tioneaza Mediafax, presedintele a spus „eribila democratie”, dar apoi s-a corectat razand, precizand ca este vorba despre „teribila birocratie”.Romanii din Israel se constituie in cea mai solida punte de legatura intre cele doua tari, a spus in incheiere presedintele Basescu, multumind originarilor din Romania pentru faptul ca mentin in Israel spiritul romanesc, si aratand ca nu exista om politic israelian care sa nu tina cont, in relatia cu Romania, de faptul ca in Israel locuieste o comunitate atat de mare de romani.In continuare, presedintele Traian Basescu s-a intalnit cu un grup de reprezentanti ai comunitatii romanesti din Israel, ocazie cu care si-a re­vazut doi colegi de scoala generala, de la care a primit o fotografie de grup de final de an scolar la un liceu din Bacau, relateaza Mediafax. Intre acestia se afla si cunoscuta actrita Rosina Cambos, sora muzicianului Genu Cambos. „Rosina, ma bucur asa de mult. Fratele tau ce mai face? Salutarile mele lui Genu. El era mai mare decat noi cu un an, ne tinea de mici. Da, a fost ca ieri. Ieri, in 1966”, a spus Traian Basescu, vizibil emotionat.

Seful statului roman a tinut sa arate fotografia ziaristilor prezenti, „sa vada si presa ce par aveam in clasa a opta”. „Era silitor, organizat, vesel, popular, ii placeau fizica si matematica. Era interiorizat, retras, timid si, cu toate astea, fetele inne­buneau dupa el. Aveam o formatie de rock’n’roll. Basescu nu canta, dar ii placea sa danseze, sa vina la repetitii”, a declarat Rosina Cambos, fosta colega cu actualul sef al statului.Decoratii prezidentialeCu prilejul vizitei, presedintele Basescu a decorat opt israelieni care au contribuit la intocmirea „Raportului Final” al Comisiei Internationale pentru studierea Holocaustului din Romania, asa numitul Raport Elie Wiesel.In agenda celei de-a doua zi a vizitei in Israel, presedintele roman a mai avut inscrise vi­zitele la Sfintul Mormant, Zidul Plangerii si intrevederea politica cu premierul Benjamin Netanyahu si intalnirea cu Tzipi Livni, sefa opozitiei, presedintele Partidului Kadima. „Ambitiile nucleare iraniene nu sunt doar problemele Israelului, ci ale intregii comunitati internationale”, i-a transmis Tzipi Livni prese­dintelui Basescu.
Tesu SOLOMOVIDI

Rosina Cambos: „Fetele înnebuneau după Băsescu”

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Traian Basescu absolvent clasei a-V-a „B” promotia 1965-1966 a scolii generale Nr. 5 Bacau
Colegii de scoala despre Basescu: Ii placeau matematica, muzica rock’n’roll si avea succes la fete

Presedintele Traian Basescu, aflat intr-o vizita de stat in Israel, s-a intalnit, marti dimineata, cu membri ai comunitatii de romani din aceasta tara, printre cei prezenti numarandu-se si doi fosti colegi de scoala generala, cu care a depanat amintiri si care au declarat ca presedintelui ii placeau matematica si muzica rock’n’roll, dar si ca avea succes la fete.Rozina Cambos, aflata intr-o clasa paralela in momentul in care Traian Basescu studia in clasa a opta la o scoala generala din Bacau, si-a adus aminte ca presedintelui ii placeau matematica, fizica, dar si muzica rock’n’roll. Ea a spus ca fratele ei mai mare era seful unei formatii de muzica numita ”Dacia Felix”, iar lui Traian Basescu ii placea sa asiste la repetitiile formatiei, relateaza Agerpres.”Ii placeau fizica si matematica, era interiorizat, retras, timid si, cu toate astea, fetele innebuneau dupa el. (…) La scoala era serios, era studios si un om vesel. Fratele meu avea formatie de rock and roll, voi nu stiti ce a fost.

Domnului presedinte ii placea sa danseze, sa vina la repetitii, sa ne facem de cap”, a spus Rozina Cambos, fosta colega de scoala a lui Traian Basescu, explicand mai apoi ca acesta era serios mai ales in ce priveste invatatura.
Rozina Cambos a mentionat ca presedintele era ”inteligent, captiv, stia sa acapareze o audienta cand avea ceva de spus”. Intrebata de ziaristi in ce consta succesul lui Traian Basescu la fete, Rozina Cambos a explicat ca pe vremea aceea, in clasa a saptea – a opta, ”o relatie dintre o fata si un baiat se rezuma la o privire, o strangere de mana”.

La randul sau, Mundi Braunstein, fost coleg de clasa al lui Basescu la aceeasi scoala, a spus ca acesta nu chiulea, dar si ca pe vremea aceea, ”in clasa a saptea sau a opta nimeni nu chiulea”. El si-a adus aminte ca presedintele obisnuia sa joace fotbal, ”era un om de viata”.Rozina Cambos i-a oferit lui Basescu o fotografie cu promotia 1965-1966 a Scolii generale din Bacau, iar presedintele a admis ca el nu mai are o astfel de fotografie. El s-a interesat de fratele Rozinei Cambos si daca a acesta continuat cariera muzicala. S-a interesat si de alti colegi, constatand ca unii dintre acestia au emigrat. De asemenea, a aratat fotografia spre presa si a spus razand: ”Uite, sa vada si presa cat par aveam cand eram in clasa a opta!”.Rozina Cabos a spus emotionata ca a fost colega buna cu Traian Basescu, dar ca acum simte nevoia sa i se adreseze cu apelativul dumneavoastra. Ea a mai constatat ca anii au adus maturizarea, dar Basescu a replicat: ”Nu, am devenit mai intelepti”

La aşezământul românesc din Ierusalim, şeful statului s-a întâlnit cu un grup de reprezentanţi ai comunităţii românşti din Israel, ocazie cu care şi-a revăzut doi colegi de şcoală generală, de la care a primit o fotografie de grup de final de an şcolar.

„Rosina, mă bucur aşa de mult. Fratele tău ce mai face? Salutările mele lui Genu. El era mai mare decât noi cu un an, ne ţinea de mici. Da, a fost ca ieri. Ieri, în ’66”, a spus Traian Băsescu, vizibil emoţionat, în timp ce se întreţinea cu cei doi foşti colegi din clasele a şaptea şi a opta de la o şcoală generală din Bacău.

Şeful statului a ţinut să arate fotografia ziariştilor prezenţi, „să vadă şi presa ce păr” avea în clasa a opta. „Era silitor, organizat, vesel, popular. Îi plăceau fizica şi matematica. Era interiorizat, retras, timid şi, cu toate astea, fetele înnebuneau după el. La şcoală era silitor, studios, era un om vesel, îl ţine minte pe fratele meu, aveam o formaţie de rock’n’roll. Nu cânta, dar îi plăcea să danseze, să vină la repetiţii (Băsescu, n.red)”, a declarat Rosina Combos, fostă colegă de cerc de fizică cu actualul şef al statului.

La rândul său, Mundi Braunstein a ţinut să precizeze că actualul preşedinte „juca fotbal, era cu prietenii, era un om foarte de viaţă”.”Doi ani am fost în clasă cu el, dar erau vremuri când se învăţa, nu ca acum, nu se chiulea. El juca fotbal, era cu prietenii, era un om foarte de viaţă”, şi-a amintit Braunstein, menţionând că patru dintre foştii colegi din clasele a şaptea şi a opta ai preşedintelui au emigrat în Israel, iar doi, în Franţa.

Preşedintele a spus comunităţii româneşti că “România progresează, se schimbă, nu mai e aceea din ’90, nici măcar cea din 2000”. El şi-a exprimat surprinderea că la recepţia organizată de preşedintele Shimon Peres, luni seară, 80% dintre numeroşii invitaţi vorbeau limba română. El le-a mulţumit că menţin spiritul românesc în Israel şi a spus că această legătură reprezintă “cea mai solidă punte” între cele două ţări. “Nu există om politic în Israel care să nu ţină cont de faptul că un număr atât de mare de români trăiesc în această ţară”, a mai spus Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a ales să le vorbească în limba română participanţilor la forumul oamenilor de afaceri organizat de Camera de Comerţ Israel-România, explicând că în acest fel va evita criticile presei în legătură cu slaba sa cunoaştere a limbii engleze.

Shimon Peres i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru boicotarea discursului de negare a Holocaustului al preşedintelui Ahmadinejad

Traian Basescu a vizitat Memorialul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim. Preşedintele României a depus o coroană de flori pe lespedea ce marchează locul în care este îngropată cenuşa victimelor din şase lagăre de concentrare

Traian Basescu alaturi de Shimon Peres (stanga) si Benjamin Netanyahu (dreapta)

La începutul vizitei, preşedintele s-a declarat deosebit de emoţionat de ultima cameră a Memorialului, cea dedicată copiilor-victime ale pogromului.

Preşedintele României a spus că vrea să vadă cât mai repede ridicat la Bucureşti Memorialul celor şase milioane de victime ale pogromului. El a adăugat că, până să vadă mărturiile din muzeul dedicat victimelor, era sceptic în privinţa proporţiilor tragediei. Traian Băsescu a declarat că “soţia mea, care a vizitat Memorialul înainte, m-a avertizat că această cameră este cea mai impresionantă şi mi-a atras atenţia că nu trebuie să vorbesc în această încăpere”.

Liderul statului evreu i-a mulţumit omologului român pentru gestul de a ieşi din sală în timpul discursului de negare a Holocaustului ţinut de preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad la o conferinţă a ONU. El a mai mulţumit României pentru că a introdus obligativitatea studierii Holocaustului în şcoli, ceea ce demonstrează că România este o ţară tolerantă şi deschisă.

În discursul său de mulţumire, preşedintele Traian Băsescu a subliniat, la rândul său, importanţa relaţiilor bilaterale, cât şi dorinţa României ca procesul de pace să se desfăşoare cât mai rapid şi în condiţii care să garanteze siguranţa Statului Israel.

„Romania este leaganul pluralismului, o tara cu o busola de valori clare. Oricat a fost provocata sau au incercat sa o cotropeasca, ea si-a pastrat identitatea si traditiile”, a spus seful statului israelian.

Preşedintele Traian Băsescu urma să viziteze Memorialul Holocaustului Yad Vashem şi să aibă întâlniri cu premierul Benjamin Netanyahu, cu ministrul de Externe, Avigdor Lieberman, şi cu liderul Kadima, Tzipi Livni.
La orele 9:30 coloana de maşini oficiale a sosit la reşedinţa preşedintelui Israelului, unde a fost întâmpinată cu tradiţionale sunete de trâmbiţă. La coborârea din limuzina oficială, preşedintele Băsescu a fost întâmpinat de preşedintele Israelului Shimon Peres. Apoi au fost intonate imnurile României şi Israelului, comandantul gărzii de onoare a prezentat onorul şi cei doi preşedinţi au trecut în revistă garda de onoare.
După încheierea acestei ceremonii, preşedintelui român i-au fost prezentaţi membrii guvernului israelian şi persoanele oficiale prezente la reşedinţa preşedintelui Israelului, reprezentanţi ai religiilor creştină, musulmană şi iudaică. A fost de asemenea prezent deputatul israelian origine română Ilan Ghilon.
România, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene şi al NATO, poate influenţa modul în care lumea liberă face faţă „tiraniei iraniene”, a declarat, luni, preşedintele Statului Israel, Shimon Peres, cu această ocazie.
„Ca membru al Uniunii Europene şi al NATO, România poate influenţa modul în care lumea liberă
face faţă tiraniei iraniene şi tendinţelor ei de hegemonie”, a spus Shimon Peres, mulţumind totodată pentru sprijinul acordat de preşedintele Băsescu în vederea îmbunătăţirii poziţiei Israelului în UE.
El a afirmat că preşedintele României conduce o ţară importantă, într-o zonă înfloritoare, dar plină de provocări.

Shimon Peres a subliniat că statul israelian este recunoscător României pentru faptul că a permis mai multor sute de mii de evrei să emigreze în Israel, devenind astfel cea de-a treia comunitate etnică, din punct de vedere numeric. De asemenea, a mulţumit şi pentru faptul că România este un stat tolerant, reamintind faptul că, recent, au fost sărbătoriţi 60 de ani de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte.
„Relaţiile dintre România şi Israel sunt neîntrerupte şi adânci. Ele au reuşit să traverseze deşertul dictaturii şi ariditatea comunismului”, a afirmat Shimon Peres, subliniind că între cele două ţări există legături „înfloritoare” în plan cultural şi economic.
De asemenea, Shimon Peres a apreciat faptul că în România este studiat Holocaustul şi a catalogat drept o „expresie nobilă” faptul că delegaţia română a părăsit sala în timpul discursului de negare a Holocaustului, rostit la o reuniune a ONU de preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad.

„România este leagănul pluralismului, o ţară cu o busolă de valori clare. Oricât a fost provocată sau au încercat să o cotropească, ea şi-a păstrat identitatea şi tradiţiile”, a spus şeful statului israelian.
Preşedintele israelian a elogiat eforturile poporului român de-a lungul istoriei de a-şi păstra identitatea naţională în pofida vicisitudinilor cu care s-a confruntat şi a scos în evidenţă contribuţia unor oameni de cultură evrei la cultura românească cum ar fi Elie Wiesel, Marcel Iancu şi alţii.
‘Domnule preşedinte, considerăm România, o adevărată prietenă a Israelului. Obligativitatea predării Holocaustului în şcolile româneşti, educaţia în spiritul toleranţei sunt un exemplu al alegerii dumneavoastră consecvente în favoarea culturii şi în detrimentul obscurantismului şi ignoranţei’ a afirmat Shimon Peres.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că România susţine demersurile politice care au ca scop realizarea păcii în Orientul Mijlociu.
„Mesajul pe care îl aduc cu mine, la Ierusalim, este acela că România susţine atât în mod direct, cât şi din postura de membru al Uniunii Europene, demersurile politice ce au ca scop realizarea păcii în Orientul Mijlociu, o pace justă şi durabilă, care să garanteze securitatea statului israelian”, a spus Traian Băsescu.
El şi-a exprimat convingerea că vizita de stat de două zile pe care o efectuează în Israel va fi un succes şi va contribui la îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale şi la stabilirea unor noi proiecte de colaborare.
„Relaţia specială de parteneriat dintre ţările noastre este bazată pe valori şi interese comune, dar şi pe împărtăşirea unei moşteniri culturale etnice şi istorice. Aceasta se datorează prezenţei în Israel a unei importante comunităţi originare din România, care a adus o contribuţie deosebită la crearea şi dezvoltarea acestei ţări”, a spus şeful statului român.
În acest sens, preşedintele Băsescu şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că relaţiile dintre cele două ţări „au trecut testul timpului, deşi istoria recentă nu a fost lipsită de încercări şi de situaţii extrem de dificil de gestionat”.
Traian Băsescu a subliniat că vizita sa are o semnificaţie aparte în contextul în care aceasta încheie ciclul anului calendaristic în care au fost sărbătorite şase decenii de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte.
„Cu atât mai mult putem aprecia relaţia specială de prietenie statornicită între popoarele noastre, cu cât aceasta a început chiar de la înfiinţarea Statului Israel, odată cu recunoaşterea sa de către România”, a spus Traian Băsescu.

Traian Băsescu a afirmat că aduce cu sine mesajul că România susţine, atât în mod direct, cât şi din postura de membru al UE, demersurile politice ce au ca scop realizarea păcii în Orientul Mijlociu, o pace justă şi durabilă, care să garanteze securitatea statului Israel.
‘Îmi exprim convingerea că această vizită în Israel va fi una de succes şi că împreună cu domnul preşedinte şi cu oficialii israelieni vom reuşi să stabilim noi proiecte de cooperare prin care să contribuim la dezvoltarea relaţiilor româno-israeliene în beneficiul ţărilor şi popoarelor noastre’, a declarat preşedintele Băsescu în încheierea discursului său.
După ceremonia primirii oficiale, au avut loc convorbiri oficiale cu participarea membrilor celor două delegaţii. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a semnat în Cartea de onoare.
Următorul punct din program a fost vizitarea Muzeului Memorial al Martirilor şi Eroilor Holocaustului, Yad Vashem, unde şeful statului român a depus o coroană de flori.